INVAZIA E-URILOR

< < INVAZIA E-URILOR > >

- minipiesa umoristica īn trei scene -

PERSONAJELE

·   &n 414c24e bsp;    Un elev

·   &n 414c24e bsp;    Al doilea elev

·   &n 414c24e bsp;    Tomata

·   &n 414c24e bsp;    Varza

·   &n 414c24e bsp;    Pastaia

·   &n 414c24e bsp;    Cartoful

·   &n 414c24e bsp;    Piersica

·   &n 414c24e bsp;    Caisa

·   &n 414c24e bsp;    Un copil din generatia McDonald's

·   &n 414c24e bsp;    Cosmeticiene

PROLOG

( Un elev tine īn māna un cosulet cu fructe mari , lustruite )

Cica fructe bolnavioare

Al doilea elev tine īn brate un cosulet cu legume din import. )

Lume, lume !

Stai sa vezi mare minune ,

Cum legumele -adunate,

La spital acum sunt toate.

Nu-n salata, ci īn pat

Stau bolnave cap la cap.

Cic-au prins intoxicatii,

Au pete si malformatii .

Vor acum sa se trateze

si iar BIO sa pozeze.

Fructele, mult mai rebele,

Stānd tot timpu-n cafenele,

La cosmetica-au venit,

Caci pe frunze si pe fata

Nu stric- un pic de nuanta.

Ce conteaza ca n-au gust,

Important e ca sunt cool.

Dar mai bine sa vedem

si-n stomac sa judecam.

SCENA I

( Tomata, Varza, Pastaia, Cartoful- toate legumele sunt internate īn spital. Este o atmosfera deprimanta, discutia are loc pe un ton plictisit si descurajant .)

Tomata ( plictisita, īsi duce māna la frunte) Of ! Pierdere de vreme. numai īn spital nu trebuia sa stau eu acum ! Cānd o sa ies de aici ,o sa gasesc buruiana pāna la gāt si lujerul plin de umeri. Ce dezastru !

Varza: ( preocupata ) Oricum nu te īngrijeai prea mult.

Tomata: ( ofensata de interventia verzei ) Tu sa taci, oricum esti varza !

Pastaia: ( pe un ton moralizator ) Eu nu mai pot de durere si voi aveti chef de cearta ! Nu stiu ce e cu mine, simt ca mi se aduna boabele īn glezne. si nu mai vine doctora .Of !

Cartoful: ( pe un ton pesimist ) Cu totii avem cāte o durere pentru care ne tratam, numai eu am una fara de leac.

Tomata: ( curioasa ) Despre ce tot vorbesti ? Auzi, Cartofule, ma faci curioasa !

Cartoful: ( pe acelasi ton , gata sa lacrimeze ) Mi-e dor de el .

Tomata, Varza, Pastaia: ( toate ) De cine?

Cartoful : ( zāmbind , aducāndu-si aminte de cineva foarte drag) De prietenul meu. Ah ! Bunul meu prieten , Gāndacelul de Colorado.

Varza: ( īmpaciuitoare ) Eh, lasa! Ca si de la mine a plecat Albilita, dar eu chiar am vrut sa plece.īn ultimul timp ma cam ciufulea.

Pastaia: ( foarte sigura ) Totul a īnceput de cānd omul ne-a stropit cu apa aceea cu miros oribil - brrr- care frigea si ramānea pe coaja noastra ca o crusta.Sigur de aici ni se trage boala ! Da, da , va spun sigur.

Tomata: Asa cred si eu. (lamentāndu-se ) De atunci ma īngras īntruna, ca mi-e si frica sa ma sui pe cāntar. Nu mai zic de faptul ca m-am īnrosit de nu ma mai cunosc copiii - zic ca sunt un pepene ceva mai mititel- iar īnauntru ma simt de parca as avea un gol. O fi ceva de la seminte?

Varza: ( suparata ) La mine e invers. Din cauza crustei aceleia am ramas mica. Acum trebuia sa fiu culeasa, dar cred ca daca nu- mi revin repede si nu raspund la medicatie voi ajunge māncare pentru iepuri. Dar tu, Pastaie, de ce esti aici?

Pastaia: Nu v-am zis? Am probleme cu boabele.am vreo doua sau trei inflamate. La mine nu e chiar asa de grav si , oricum, pāna la toamna mai este.

Cartoful: Mi-e dor de el..

Varza: ( revoltata ) Ne-ai īnnebunit cu gāndacul tau ! Nu vezi ca vremurile s-au schimbat ? Nu vezi ca alta-i moda prin gradina ?

Cartoful: ( abatut) Ce stiti voi ... Niciodata n-ati avut animale prin curte.stiti cāt m-am chinuit sa-l cresc? stiti cāta māncare i-am dat ? N-aveti pic de suflet !

Pastaia: A profitat de tine si ,cānd nu a mai avut nevoie, si-a luat zborul. Asa fac toti profitorii. Mie-mi spui .

Cartoful: ( foarte sigur ) Nu-i adevarat ! Ploaia aia blestemata de care pomeneati mai īnainte , aceea l-a ametit si l-a alungat. Nu mai putea rezista īn mirosul acela. L-am crezut si de aceea nu-l condamn, dar īmi lipsesc glumele lui, atingerea lui si chiar deranjul pe care īl facea. Īmi lipseste.

Tomata: ( cu un ton īncurajator ) Lasa ca la anul o sa te pricopsesti cu altul si tot asa.

Cartoful: ( nedumerit ) si pāna atunci ce fac?

Pastaia: Emigrezi, te duci la piata sau ,ca sa nu te plictisesti, te duci la. vot.

Varza: ( ceva īi atrage atentia ) Uita-te de vezi ! S-au dat māndrele alea din pom si merg pe jos. Oare unde se grabesc asa ? Ehei , ce treaba au altii .

Pastaia: Cine stie ce mai au īn cap? Ma mir ca umbla ele ziua, ca numai noaptea le-am vazut īn ultima vreme ! Parca le pasa lor de ceva . stiu doar sa se fandoseasca si sa-si mascheze fata aia searbada ca sa para ceea ce nu sunt.

Tomata: ( malitioasa Se duc sa se " buiasca " pe la ochi ,de parca n-ati sti. Ce va mirati atāta ? Ia uita-le ce alearga si ce de fite , Doamne, Doamne !

SCENA a II-a

( Piersica si Caisa sunt la cosmetica. Limbajul este unul "schimonosit" si foarte alintat. Personajele afiseaza gesturi si mimica ce tradeaza parvenitismul .)

Piersica: ( facānd gesturi largi cu bratele ) Ţi-am spus de atātea ori sa nu mai venim aici la ora asta. Acum stau si ma īnghesui cu inesteticele astea, venite de prin toate gradinile !

Caisa: Ce vrei ? Asta e. Ai fi vrut sa stai pe creanga fara pic de rosu īn obraji ? Eu nu cred.

Piersica: Da ! Dar parca nici asa nu īmi convine. Sufar umilinta asta de dragul celor ce vor urma.

Caisa : ( curioasa ) Sa nu-mi zici ca.

Piersica: Da ! Mai tārziu o sa vina Graurul pe la mine !!!

Caisa : ( putin revoltata ) Ai īnnebunit? si pentru piata nu te pregatesti deloc ? O sa fii cea mai urāta din lada. Asta vrei sa se īntāmple?

Piersica: Nu-mi fac griji. Cu ce ma mai aranjez aici o sa fac fata, mai ales ca treaba principala o face Omul care ma da cu chestiile alea si parca, prin minune, īmi dispar pistruii, ma fac rosie īn obraji si cresc atāt de mult īncāt nici de tocuri nu mai am nevoie. Cāt priveste aspectul exterior, eu cred ca tu esti cea care trebuie sa isi faca griji.

Caisa: ( facāndu-i īn necaz ) Sa stii ca si de mine are Omul grija ! Numai ca eu am creanga la un etaj superior, nu prea ajunge apa aceea la mine, dar, oricum, eu o sa pun accentul aici, la cosmetica . Cāteva masti cu crema exfolianta si petele mele devin a-min-ti-re .

Piersica: Ufff! si nu mai intram odata ! Cred ca ma stafidesc daca mai astept mult.Auzi? Tu nicio pasare ? Nimic?

Caisa: Nu! Cred ca o sa ajung compot de tānara !

Piersica: Mai bine compot, decāt dulceata ca mine. Eu zic sa ne distram acum ,ca cine stie īn ce garsoniera de 400 g o sa ajungem la batrānete.

Caisa: ( distrasa si distrata ) Ma gāndesc cu ce sa ma īmbrac īn week-end-ul asta. Sa īmi pun frunza aia mai deschisa sau cea cu pete galbene ?

Piersica: Ia-o pe- aia despicata . Te pune mai bine īn valoare. Parerea mea !

Caisa: ( bosumflata ) N-o mai am. Mi-a batut-o vāntul. Ce obraznicie ! .

Piersica: Lasa ca te descurci tu ! Chestia e ca trebuie sa aratam "belea" amāndoua, altfel ratam culesul pentru export si o sa ramānem ca ratatele pe tarabele din Romania. ( grabita )Uite ca ma cheama la machiat. Auzi, fata, du-te si tu la manichiura ca sa cāstigam timp!

Caisa: OK! Sa ma astepti daca termini prima ,ca nu vreau sa intru īn livada singura. Iar o sa ma fluiere badaranii aia de Meri.

Piersica: Bine, pup!

SCENA a III-a

Monolog

( Un copil din generatia McDonald's . A suferit o indigestie si acum regreta alimentatia de "ocazie ". Se asaza si se ridica frecvent de pe scaun . )

Īncep sa-l cred pe Matache Macelaru' cānd spune ca māncatul nu-i asa de simplu pe cāt crede lumea. Nici nu am prins unsprezece primaveri si deja am aflat asta pe propriul stomac.

Pleci dimineata la scoala si mergānd pe strāzi te īmbie fel de fel de mirosuri: de la caldele fornetti, puisorii de la Mc. sau crispy strips-ul celor de la KFC, iar daca mai contorizam si tentatia rotiseriei, deja nici nu-ti mai vine sa intri la ore. E drept ca scoala pe burta goala nu prea-i indicata, dar oare merita?! Dupa ce mi s-a īntāmplat, eu cred ca nu. Cam asta-i cu māncarea. Dar dupa o astfel de "māncare rapida " īti e sete.Primul lucru la care te gāndesti e desigur o carbogazoasa, de preferinta Cola, ca asa beau americanii si, daca nu esti ca ei, nu esti pe "trend", si cu asta am pus punct alimentatiei mele autodistructive.

Ce sa-i faci ? Astea-s timpurile ! Salata si morcovii sunt pentru iepuri, supa- pentru bolnavii din spitale, legumele, īn general, au devenit furaje pentru animale, iar fructele- materie prima pentru distilerii ; noi māncam cartofi prajiti si bem Cola. Asa credeam pāna nu demult, cānd īntr-o seara īmi venea sa ma urc pe pereti de durere. Am fost la spital si cica e colica sau nu stiu cu ce termeni pomposi au botezat durerea mea de burta ; mi-au mai zis ca as fi luat si īn greutate, si la vārsta mea trebuia sa fiu mai subtirel.Am īnteles de ce nu mai dadeam randament pe teren, la fotbal. Aceasta experienta mi-a deschis ochii si am īnteles ca apa si tocanita mamei sunt mult mai avantajoase pentru mine si sanatatea mea decāt BigMc-ul si carbogazoasa.

Gata cu vorbaria ! Daca ma credeti pe cuvānt - OK, daca nu, mai devreme sau mai tārziu o sa ajungeti īn situatia mea. Niciodata nu e prea tārziu sa treceti la o alimentatie sanatoasa . Hai pa-pa !

Epilog

( Aceiasi elevi de la īnceput. )

Ce sa mai māncam noi az(i),

Ca sa nu avem necaz ?

Numai E-uri deocheate ,

Conservanti, prajeli -de toate.

Bem sucuri cu multe bule

Māncam hot-dog īn nestire.

La noi nu ne mai gāndim

Sanatatea s-o cinstim.

Toate-s bune- si ne place-

Dar īn "vitamini " sarace.

Ca sa crestem mari, frumosi,

La trup svelti si vigurosi

Trebuie multe legume,

Lapte, fructe, supe bune ,

Din gradina nestropita,

De bunica īngrijita !

si-om avea si rezultate

Apetit si chef de carte .

Sper ca azi am īnvatat

Sa māncam si noi curat .

SFĀRsIT