Invatarea activa prin cooperare

Invatarea activa prin cooperare

Educatoare Dorin

Învatamântul românesc se confrunta cu probleme din ce în ce mai complexe, care necesita un nou mod de gândire, idei noi, informatii noi si binenteles, un nou mod de a învata. "Analfabetul de mâine nu va mai fi cel care nu stie sa citeasca, ci cel care nu a învatat cum sa învete".

resturi menajere lasate peste tot, chiar si acolo unde exista cosuri de gunoi

desene si picturi pe garduri si peretii cladirilor

spatii verzi distruse

în parcuri este prea multa galagie

miros neplacut atunci când trece pe lânga noi câte o masina , mai ales autobuze

nu sunt copaci multi pentru a sta la umbra

Grupa 2.

oamenii arunca pachetul de tigari si resturile de la tigara pe unde trec

în parc oamenii joaca table, carti , beau bere, suc si lasa sticlele pe jos

copiii calca iarba, florile, se leagana pe crengile copacilor

copiii desfac dulciuri, guma si arunca ambalajele acolo unde se gasesc

Le dau posibilitatea celor doua grupe sa se completeaze reciproc, apoi pun întrebarea: "Ce masuri si atitudini pot lua oamenii pentru a avea un oras curat?"Accept si notez toate ideile:

• sa faca observatii atunci când observa ca cineva arunca orce tip de ambalaj pe jos

• fabricile sa aiba filtre de gaz, sa nu arunce resturile în ape
• oamenii sa nu fumeze pentru ca nu este sanatos
• sa planteze multi pomi,
• sa amenajeze mai multe parcuri
• politia sa pedepseasca pe cei care fac mizerie
• oamenii de la Primarie sa amenajeze containere mai multe si mai mari si pe fiecare containar sa fie desenat ce tip de deseuri trebuie pus
• sa organizam mitinguri pentru a atrage atentia asupra faptului ca dorim sa crestem sanatosi

3. Harta conceptuala

1. Am desenat conturul orasului în mijlocul unei coli de hârtie si am împartit grupa de copii în grupe de patru copii. Doua grupe au primit câte o coala în care trebuiau sa deseneze în contur ceea ce distruge orasul nostru, iar celelalte doua grupe au primit câte o coala în care trebuiau sa deseneze ce poate salva orasul nostru. Timp de lucru 20 minute.

A urmat Turul galeriei , copiii din primele doua grupe au afisat lucrarile pe un panou pe care era scris "Asa nu", iar celelalte grupe au afisat lucrarile pe un panou pe care era scris "Asa da". Cele patru grupuri au vizualizat lucrarile si fiecare a putut completa ceea ce lipsea din continutul lucrarilor, chiar daca n-au facut parte din grupul respectiv. Astfel, prin cooperare, s-au format opinii corecte, constructive, despre ceea ce este bine sau rau pentru orasul Alba Iulia.

2. Am împartit grupa de copii în doua grupe de câte sapte copii: fiecare copil din prima grupa a trebuit sa deseneze elemente care polueaza pamântul, iar fiecare copil din a doua grupa a trebuit sa deseneze elemente care împiedica poluarea. Copiii s-au consultat pe grupe sa vada daca au realizat toate elementele temei, apoi a urmat Turul galeriei pentru vizualizarea lucrarilor de catre toti copiii. Dupa asezarea lucrarilor în jurul clasei, copiii din prima grupa au "citit" elementele desenate, dând posibilitate copiilor din cea de-a doua grupa sa completeze cu alte elemente. La fel s-a procedat si cu cea de-a doua grupa, iar copiii din prima grupa au putut face completari pâna când toate elementele care împiedica poluarea au fost amintite.

Din lucrarile copiilor a rezultat faptul ca acestia aveau cunostinte de baza referitoare la caile de poluare si protectie, cunosteau o parte a surselor poluante din oras, dar, prin cooperare, si-au completat cunostintele pe care le aveau.

Rezultate ale învatarii prin cooperare folosind Jurnalul reflexiv

Copiii au înteles ca fiecare dintre noi trebuie sa aiba un oras curat, sa devina prieten al naturii, sa protejeze solul ca fiind un sustinator al vietii pe Pamânt. Majoritatea copiilor si-au schimbat comportamentul de manifestare în diferite împrejurari. În Jurnalul reflexiv am notat opinii si interactiuni ale copiilor în situatii diferite, iar  din numeroasele idei ale copiilor le-am ales pe cele mai interesante:

• Andrei - eu n-am sa mai arunc niciodata hârtii pe jos
• Andra - când am fost în padure cu mama si tata am adunat resturile de mâncare si hârtiile într-o punga si am aruncat-o în oras intr-un containar
• Tudor - m-am plimbat cu mama si tata prin oras si în fata mea un om si-a aprins o tigara si a aruncat pachetul pe jos.Am strigat la el ca trebuie sa-l arunce la un cos de gunoi, dar el a plecat mai departe. Desi mama m-a certat, spunând sa las oamenii pe care nu-i cunosc, în pace , eu i-am povestit despre experientele facute la gradinita si ce mult pot îmbolnavii aceste gesturi Pamântul.
• Andreea Radu - un vecin, Rares, elev, a aruncat punga cu gunoi în parculetul din fata blocului în care locuim amândoi, eu i-am spus sa o duca la container, dar el mi-a raspus: nu vreau, ce-ti pasa tie ce fac eu. L-a vazut si mama mea care i-a spus sa o duca unde trebuie, dar, mama lui, care a auzit discutiile,a spus sa-i lasam copilul în pace. Atunci am rugat-o pe mama sa luam punga si sa o ducem la container, deoarece am învatat la gradinita, de la d-na educatoare si de la alti colegi, cum se poate îmbolnavi pamântul din cauza deseurilor aruncate oriunde.

Concluzie

Învatarea prin cooperare dezvolta capacitatea copiilor de a lucra împreuna, la toate categoriile de activitati din gradinita, acoperind neajunsurile învatarii individualizate, acordând, în acelasi timp, o importanta considerabila dimensiunii sociale, prin desfasurarea proceselor interpersonale.

Bibliografie:

1.Fluieras,Vasile,2005,Teoria si practica invatarii prin cooperare, Editura Casa Cartii de stiinta, Cluj - Napoca

2.Dulama, Maria Eliza,2006, Metodologie didactica, Editura "Atlas-Clusium",Cluj-Napoca, România