LINIA, PUNCTUL, FORMA SI CULOAREA - ELEMENTE PRINCIPALE DE LIMBAJ ARTISTICO - PLASTIC
III.1.PUNCTUL PLASTIC
Se stie ca linia, punctul, forma si culoarea nu sunt numai simple elemente ale limbajului plastic ci reprezinta invelisul material al gandirii artistice a copiilor.
Linia, punctul, forma si culoarea reprezinta elementele unui limbaj metaforic, induc asociatii, provoaca ecouri si atitudini estetice. Forta expresiei unui semn plastic depinde de relatiile acestuia cu alte elemente din cadrul compozitiei plastice. Aceste relatii dintre semnele plastice prin limbajul lor specific definesc expresia compozitiei. Familiarizarea treptata a copiilor cu unele elemente de limbaj plastic este principalul mijloc de formare a viitoarei lor culturi artistice, si prin aceasta , de realizare a educatiei lor estetice.
Punctul , cel mai simplu element de limbaj plastic ,alaturi de linie si forma au fost ,la inceputul manifestarii plastice multimilenare a omului ,cele mai simple si directe mijloace de comunicare vizuala ,imaginile pictate sau cioplite ale preistoriei fiind rezultatul spiritual al adaptarii omului la conditiile naturale.
In pictura,punctul rezultat din simplul contact al unui instrument cu suportul devine material cu o anumita marime.
Notiunea de "punct"poate capata multiple intelesuri datorita diversitatii domeniilor in care el este utilizal
v marime -se imparte in cinci categorii: foarte mica, mica,medie, mare si foarte mare ;
v distanta - mai aglomerate sau mai dispersate;
v stralucire - viu colorate sau grizate;
v luminozitate - luminoase sau degradate
v sens - dispuse drept sau curb, orizontal sau oblic etc.
Efectul de spatialitate al punctului l-am marit prin aplicarea contrastului cald-rece.Pentru a sugera acest efect am asociat marimile mici cu cromatica rece si cele mari si foarte mari cu cea calda.Sugerarea efectului greu-usor al punctului prin culoare am facut-o prin plasarea culorilor deschise(usoare) sus si a celor inchise(grele) jos.
Metode de obtinere a diferitelor puncte:
v variatia
v receptorul
v cuprinderea
Figurile percepute (obiectele), ca fiind in miscare, in cadrul unui fond imobil sunt de fapt forte ale caror miscari se interactioneaza impulsionand cadrul (fondul) lor.
Am organizat mai multe exercitii cu elevii din clasele I-a si a II-a pentru a le dezvolta atat calitatile motrice cat si supletea articulatiilor mainilor. De exemplu, exercitiile se pot face pe grupe, fiecare grupa avand un obiectiv bine definit. Primele exercitii (in ansamblul gestual care are scopul de a obtine imaginea punctului) vor fi legate de actiunea de lovire. De pilda: lovirea ritmica a unei placute moi (de lut sau plastilina) cu pumnul de cateva ori si apoi cu degetul aratator. In continuare, lovirea ritmica cu pumnul si apoi cu degetul aratator a unei suprafete textile care nu pastreaza urmele. Aceeasi lovire se repeta pe suprafete tari (lemn, ciment). Apoi aceleasi loviri se fac pe o hartie cu pumnul si apoi cu degetul inmuiat in culoare. Aceste exercitii se pot repeta la diferite intervale obtinandu-se imagini ale punctului diferit grupate sau asezate in siruri pe directii cat mai variate. Ele pot fii insotite de unele elemente componente ca: melodii zgomote cu miscare ritmica mai mult sau mai putin accelerata, sunete diferite etc.
In activitatea mea am pornit,la clasele mici de la exercitii -joc de aplicare de puncte de diverse marimi,forme,culori,apoi am trecut la realizarea unor desene in cald-rece (Cer instelat,Cartierul -noaptea) ,am abordat termenii de aerat,aglomerat,grupat si dispersat realizand desene ,fie in culori calde ,fie in culori reci(Flori de camp,Lanul de grau)
linie de orizont ;
à linie de ochire ;
à linie de tramvai ;
à linie de cale ferata ;
à linie de granita ;
à linie electrica ;
à linie gradata ;
à linie telefonica ;
à linie aeriana etc.
subtiri - groase;
PAUL KLEE «DESEN »(LINII SUBTIRI SI LINII GROASE
continue - intrerupte;
LINII CONTINUE
LINII INTRERUPTE
Ca sens,ca directie, liniile pot fi:
curbe ;
ORNAMENT POPULAR DIN METAL(LINIE CURBA)
- frante ;
« CRESTATURI »(LINIE FRANTA)
- drepte ;
Atat liniile frante cat si cele curbe pot fi deschise sau inchise. In functie de pozitia lor pe suport, distingem linii:
o orizontale
o verticale
PATRICIU MATEESCU «PESCARII »
(LINII VERTICALE SI ORIZONTALE)
o oblice
LINII OBLICE (ALTERNANTA
Expresivitati si semnificatii :
In functie de forma, de sens sau de pozitie, liniile pot avea semnificatii si expresivitati diferite:
linia subtire - gingasie, feminitate, lumina ;
linia groasa - forta, vigoare, munca ;
linia continua - siguranta, precizie, fermitate ;
linia intrerupta - indecizie, cautare, nesiguranta ;
linia dreapta - rigoare, logica, ratiune ;
linia franta - asprime, vitalitate ;
linia curba - emotivitate, sensibilitate, delicatete
linia orizontala - calm, repaus ;
linia verticala - aspiratie, inaltare ;
linia oblica - echilibru instabil, dezorientare;
Expresivitatile si semnificatiile liniilor depind si de modul in care sunt grupate :
linii orizontale - stabilitate, liniste ;
linii curbe, usor ondulate - gratie, miscare lina ;
linii curbe in spirale, pe directii contrare - viteza, framantare ;
linii de aceeasi grosime - simplitate ;
linii de grosimi diferite - complexitate ;
linii paralele (orizontale, verticale, oblice) - ordine, armonie;
Toate aceste expresivitati si semnificatii rezulta atunci cand liniile respective sunt dominante intr-o compozitie.
Rolul liniei in compozitia pastica si decorativa
Linia poate fi intalnita ca linie - ornament al formelor materiale create de natura(fluturi, zebre, tigri) sau a formelor create de om (vase din ceramica, tesaturi si imprimeuri textile, obiecte de uz casnic din lemn etc.), precum si ca linie-obiect (ramurile pomilor, liniile de cale ferata, firele electrice, ulucile de la gard etc).
Ca element de costructie, linia poate sugera forma, volumul si chiar culoarea. Cel mai des liniile sunt folosite in ansamblu si nu ca element singular. In aceste situatii, linia se prezinta sub forma unor multimi de linii paralele ca rezultat al tehnicii de lucru folosite.
Intre linii se pot stabilii diferite relatii: mare - mic , aproape - departe, greu - usor etc.
Dupa modul de organizare a liniilor se pot crea impresiile de ordonat -
dezordonat, static - dinamic etc.
BOB BEAK "COMPOZITIE" (LINII DINAMICE
In compozitiile decorative, liniile pot uni, separa sau sustine doua elemente decorative, iar prin modul in care se grupeaza pot crea diverse armonii liniare.
De asemenea, liniile pot fi folosite in diferite procedee specifice compozitiei decorative : repetitia, alternanta, simetria, asimetria etc.
Linia a fost folosita cu mult succes in gravura sub forma de hasuri, de catre Abrecht Durer, in litografie de catre Honore Daumier, iar in desen si pictura de catre Vincent van Gogh, Henri Matisse, Pablo Picasso, Theodor Pallady s.a. In concluzie, linia este un mijloc de materializare a simturilor si conceptelor intelectuale ale elevilor. Ea este si mijloc de comunicare a afectivitatii si inteligentei omului.
Linia, in diferitele ei ipostaze si de diferitele tipuri, poate fi dreapta, unghiulara, curbata. Ea poate fi element de sine statator sau linie de contur a unor forme. Poate sa exprime miscare, energie, spatialitate, sa prezinte forme, sa exprime dispozitii etc. Linia poate fi redata in diferite tehnici si procedee de lucru, acestea ducand la noi expresivitati plastice care poarta amprenta temperamentului fiecarui elev. Aceasta are potentialitatea de a sugera prin valoarea si miscarea ei ideea de forma, de spatiu si chiar de culoare. Un ansamblu de linii poate sa exprime o viziune cu un anumit continut de idei. Linia ca agent de expresie plastica poate fi discursiva, intrerupta, radiala etc., diversificandu-se in functie de capacitatea de creatie a fiecarui elev.
Trecerea de le o linie greoaie inexpresiva catre o linie expresiva este indiciul unei transformari calitative in gandirea copiilor. Aceasta se realizeaza treptat pe baza diferitelor exercitii-joc si pe baza cercetarii unei lucrari de arta plastica. Linia in diferite ipostaze expresive poate fi redata in diferite modalitati, fie discursiva cu rol principal in spatiul plastic, fie in ansambluri liniare, folosindu-se monocromia, policromia, contrastele alb-negru etc
Ø culori primare (de baza) : rosu (R ), galben (G), albastru (A).
La clasa I am pornit ,in predarea acestei teme ,de la versurile:
e cerul in zare,
Cu galbene stele ma joc
Ø culori binare de gradul I (rezultate din amestecul culorilor primare, doua cate doua): R+G= oranj ( O), G+A= verde(V), R+A= violet (Vi);
Ø culori binare de gradul II: amestecul unei culori primare cu una din culorile vecine binare de gradul I (ex R+O=rosu aprins)
Ø culori tertiare: se obtin prin amestecul culorilor binare de gradul I, doua cate doua (ex. V+O=ocru , O+Vi=maro-roscat;
in sens fizic, obiectiv-culoarea este proprietate naturala, in doua variante:
culoare-lumina, componenta sau element structural al luminii solare, raza de o anumita lungime de unda, emisa monocromatic direct din soare sau de alta sursa prin fenomenul numit dispersia luminii sau reflectata prin fenomenul numit absorbtie-reflexie.
culoare-substanta, materie naturala, substanta de o anumita calitate cromatica(pigment natural) prezenta si la suprafata obiectului, dar si ca rezultat al ambitiei omului de a descoperii sau de a produce echivalente substantiale ale culorilor-lumina (pigment de sinteza chimica)
2.in sens psiho - fiziologic culoarea este raport sau perceptie conditionata simultan de mai multi factori, intre care - si cel mai important lumina.
deci, "variabila de lumina", sursa si calitatea ei (naturala, artificiala), predominant calda/rece;
momentul optim (teoretic): la pranz in miezul verii -> intensitatea maxima a emisiei si luminozitatea atmosferei/ luminiscenta ambiantei: cand galbenul este situat la aproximativ mijlocul benzii spectrale vizibile;
suprafata obiectului calitatea acestuia (mata, lucioasa, rugoasa etc.);
acuitatea vizuala(sanatatea ochiului; boli: acromatism, discromatism, daltonism etc.);
distanta(+luminozitatea atmosferei+acuitate); de aici : culoare proprie ->culoare - impresie, ton local
3. In sens gramatical - element de limbaj cu diverse roluri: creeaza spatiu = rol constructiv de spatiu vizual cu doua dimensiuni (spatiu decorativ) sau cu trei dimensiuni(a treia dimensiune = sugerata), deci spatiul pictural, plastic;
ordinea naturala (spectrala) a principalelor culori: ROG VAW si nu ROGVAIW
culori primare (baza, tricromia):
spectrale, tricromia spectrala: - rosu vermillon
- verde galbui
- albastru violet
pigmentare, tricromia pigmentara: - rosu magenta (un rosu purpuriu)
- galben primar
- albastru verzui
- culori secundare(binare):
spectrale: - galben(din rosu vermillon + albastru violaceu) = " jaune "
- violet magenta (din rosu vermillon + albastru violaceu) = "pourpre"
- albastru verzui (din verde galbui + albastru violaceu) = "bleu cyan"
pigmentare: - ranj (R+G) sau "rouge (pourpre + jaune)"
- verde(A+G) sau "vert(jaune+bleu cyan)"
- violet(R+A) sau "bleu fonce bleu cyan+pourpre"
- culori calde si reci:
argumente: - influenteaza pulsul(cu 2-3 subdiviziuni in plus sau in minus fata de "normalul momentului")
- experiente: - grajdurile vopsite in rosu si in albastru si caii de curse
- cusca rosie a pisicii
- grabirea formarii calusului cu ipsos rosu
- insomnii in dormitoare cu pereti in nuante calde
- senzatie de frig in baia albastra sau verde
cele doua grupe termodinamice principale, ROG si VAW, dau echilibrul spectrului si stau la baza echilibrului perceptiei vizuale
culori semene: vecine in spectru, inrudite natural(ex.: rosu si orange sau rosu si violet etc.) sau prin analogie (actiune de apropriere a contrariilor), ex.: rosu racit usor cu albastru sau cu violet si albastru incalzit usor ci violet sau cu rosu.
culori complementare(perechi principale):
culori lumina complementare: - galben si albastru violaceu("bleu fonce")
- albastru verzui ultramarin ("bleu cyan") si oranj(rosu vermillon, "rouge")
- rosu purpuriu("pourpre") si verde
culori pigment complementare: - albastru violaceu si galben
- oranj si albastru verzui
- verde si rosu purpuriu("pourpre")
Tricromia, structura duala a retinei si legea complementaritatii
Intregul lumini(spectrul cromatic) se poate reduce la cele trei culori de baza (=tricromia).
Aceste ( doua calde, rosu si galbenul si una rece, albastru) se regasesc in fiecare din cele trei perechi de complementare principale: ex.: R si V (V rezultat din G+A), A si O (O rezultat din R+G), G si W (W rezultat din A+R).
De-a lungul mileniilor experienta cromatica a speciei umane s-a specializat retinian prin prezenta simultana, dar inegala, a celor doua grupe termodinamice; de aici structura duala, a retinei, conurile si bastonasele exercitandu-se echilibrat, deci asimetric, la unde colorate predominant calde si, simultan, la reci.
Altfel spus fiecare culoare isi cere alaturi complementara proiectand-o prin ceea ce numim inductie reciproca, dinspre retina chiar si cand aceasta exista, rezulta legea complementaritatii.
Calitatea si caracterul culorii; amestecuri
Culorile-substanta pot fi clasificate si dupa alte criterii, dupa calitatea si caracterul lor (rezulta doua trasaturi, una modificabila, si alta relativ stabila).
- calitatea culorilor: trasatura distinctiva, precizata printr-o denumire generica (ex,. albastra), insotita de un atribut de precizare: fie a locului de utilizare - afirmare (albastru de Voronet) fie a nuantei de producere (albastru ceruleum), fie a sursei fizice sau fizico-chimice de obtinere (albastru de mangan).
Dupa calitate culorile sunt pure-rupte(in mod natural sau prin amestec de complementare).
- caracterul culorilor: trasatura relativ stabila, "mostenita" prin origine sau dobandita.
Dupa caracterul lor, culorile sunt: calde - reci sau racite - incalzite prin juxtapunere, prin amestec fizic de analogie sau prin suprapunere principale -secundare, usoare - grele, inchise - deschise.
Amestecul este un proces de modificare a calitatii si caracterului culorii - lumina si a culorii - substanta:
fie prin insumare: amestecul optic ca procedeu utilizat si in tehnica mozaicului, si , mai ales, in etapa poantilista a Impresonismului, procedeul amestecului prin suprapunere de pelicule translucide etc.
fie prin scaderea lungimilor lor de unda emise sau reflectate monocromatic; ex. toate tipurile de amestec fizic: prin ruperea tentei (grizare),prin nuantare, prin ruperea tonului (degradare).
De asemenea si culorile au anumite semnificatii pentru oameni, si nu putini sunt aceia care tin cont de semnificatia culorilor.
Ex: rosu: Efecte fiziologice:creste tensiunea arteriala, mareste tonusul muscular, activeaza respiratia;
Efecte psihologice: irita, excita, nelinisteste usor, activeaza mintea, facilitaza asociatia de idei;
Indicatii terapeutice: anemie, astma, bronsita, depresie, dureri reumatismale, oboseala, migrena, etc.
Contraindicatii: stari inflamatorii, tulburari emotionale;
Opusul rosului este verdele.
In vederea desprinderii semnificatiilor culorilor am pornit de la povestirile pe care le-am alcatuit in vederea intelegerii modului de obtinere a culorilor binare:
-galben-stralucirea si lumina data de soare,dragostea pe care Soare-Galbior o impartaseste cu maretie tuturor,amprastiind prosperitate;
-pretiozitate-bijuteriile si podoabele din aur;
-invidie-gelozie-am pornit de la explicarea unor alocutiuni ca :"galben de invidie,de gelozie";
-albastru-puritate,delicatete ca cerul azuriu care nu s-a suparat nici pe soarele ce i-a luat o parte din imensitatea intinderilor sale,nici pe marea care l-a improscat cu valurile ei inspumate;
-raceala-Craiasa Mare -Albastra era rece,dura cu supusiietc.
-verde-speranta,multumire si liniste,odihna,tinerete,in verdele fraged al primaverii;
-siguranta,refugiu-pentru a scapa de primejdie animalele si oamenii se adapostesc in verdeata tufisurilor,in inima codrilor;
-rosu-inflacarare,lupta,agresivitate-cand Flacara Rosie a plecat sa nimiceasca pe tradatorii Marii-Albastre;
-entuziasm,iubire-atunci cand Flacara Rosie s-a imprietenit cu Soare-Galbior;
-oranj-veselie,exuberanta,bucurie;
-dorinta de a invinge,caldura;
-violet-tristete,durere ,ingandurare,etc.
|
