LUCRARE DE DIPLOMĂ

IUNIE 2003

BUCUREsTI

"ĪMBOGĂŢIREA sI ACTIZAREA

VOCABULARULUI PRIN ACTIVITĂŢILE

DE TIP sCOLAR

PLANUL LUCRĂRII

INTRODUCERE

Motivatia alegerii temei

CAPITOLUL I

Conceptul de vocabular

CAPITOLUL II

Mijloace de īmbogatire a vocabularului

CAPITOLUL III

Particularitatile de utilizare a vocabularului la copiii de vārsta prescolara

Structuri lexicale comune la copii de vārsta prescolara

Identificarea tipurilor de greseli: pronuntie, sens, plasare īn context, utilizare corecta, cauze, solutii

CAPITOLUL IV

Protocolul cercetarii - Etape metodologice implicate īn cercetarea formelor si modalitatilor de īmbogatire si activizare a vocabularului la prescolari

Ipoteza cercetarii

Tematica cercetarii

Continut

Metode de promovare si de masurare a datelor

Mijloace de īnvatamānt

Forme de organizare

CAPITOLUL V

Experimentul

Aplicarea experimentului, culegerea datelor, evaluare

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Motivatia alegerii temei

Īn īnvatamāntul romānesc de toate gradele, dar īn special īn īnvatamāntul prescolar studiul lexical merita o atentie mult mai mare decāt i se acorda īn momentul de fata din mai multe motive:

bogatia unei limbi este data īn primul rānd de bogatia si de varietatea vocabularului ei

schimbarile care au loc īn societate precum si spectaculoasele progrese ale stiintei contemporane se reflecta īn primul rānd si nemijlocit īn vocabular considerat ca fiind compartimentul limbii cel mai labil si mai deschis influientelor din afara

Legatura dintre istoria lexicului si istoria societatii este atāt de strānsa si de evidenta, īncāt celebrul lingvist francez Antoine Meillert se considera pe deplin īndreptatit sa afirme ca "orice vocabular exprima, de fapt, o civilizatie". De aici rezulta necesitatea de a-l studia cāt mai temeinic si ori de cāte ori este posibil īn indisolubila legatura cu prefacerile de diverse naturi care au loc īn viata unei colectivitati lingvistice.

Īmbogatirea si perfectionarea vocabularului constituie un lucru mult mai greu de realizat decāt īnsusirea regulilor gramaticale ale limbii materne.

Īnca de la vārsta prescolara, copilul stapāneste īn linii mari sistemul gramatical al limbii pe care o vorbeste īnsa achizitionarea de noi cuvinte si folosirea lor corecta ramān un deziterat permanent de-a lungul īntregii vieti.

Este de remarcat rolul gradinitei īn a-i sprijini pe copii īn formarea unui vocabular cāt mai bogat pentru a se putea exprima liber, expresiv, coerent si corect din punct de vedere gramatical.

n decursul anilor de gradinita sub influienta cerintelor crescānde ale activitatii si comunicarii are loc o asimilare rapida a diferitelor aspecte ale limbii (compozitia fonetica, vocabularul, structura gramaticala) apar si se dezvolta noi functii si forme ale limbajului care devine mai īnchegat, mai coerent.

La venirea īn gradinita copilul de trei ani are un limbaj cu caracter situativ ce se exprima prin dialog. Sensul cuvintelor si propozitiilor depinde de īmprejurarile concrete, iar vorbirea situativa este completata de gesturi. La aceasta vārsta raporturile gāndire-vorbire sunt deseori surprinzatoare. Uneori copilul nu este īn stare sa explice actiunile inteligente pe care, totusi, le stapāneste pe plan practic, alteori executa ordine pe care nu este īn stare sa le repete. Uneori, de dragul sonoritatii cuvintelor prinde din zbor notiuni pe care nu le īntelege si le foloseste la īntāmplare sau formeaza expresii fara sa aiba o cāt de mica idee despre raportul pe care-l exprima. Limbajul la aceasta vārsta este format din propozitii scurte, abunda exclamatiile, interjectiile, repetitiile, onomatopeele. Pe lānga aceasta, este cunoscuta dificultatea pe care o īntāmpina copilul de 3 ani īn emiterea si pronuntarea corecta a cuvintelor vorbirii.

Mi-am propus sa evidentiez īn aceasta lucrare necesitatea īmbogatirii si activizarii vocabularului prin toate activitatile de tip prescolar, progresele realizate de copii īn acest sens si - implicit - īn īnsusirea notiunilor toate acestea reflectate īn formarea si evolutia personalitatii copilului.

Am pornit de la premisa ca munca cu vocabularul nu trebuie socotita terminata odata cu explicarea amanuntita a cuvintelor necunoscute, ci trebuie continuata pāna cānd acestea sunt integrate īn vocabularul activ al copiilor pāna cānd le folosesc corect īn vorbire.

Mi-am propus sa tratez īn lucrare aspecte esentiale referitoare la tema (de la fundamentarea teoretica si psiho-pedagogica a problemelor implicate) la metode si procedee aplicate la lotul experimental privind īmbogatirea vocabularului activ si pasiv al copiilor.

Pe parcursul cercetarii efectuate am īncercat sa verific si sa aduc argumente īn favoarea ipotezei de lucru folosind metode si strategii eficiente concretizate īn rezultatele obtinute pe baza evaluarilor initiale, formative si sumative pe un lot de 20 de subiecti format din copii prescolari cuprinsi īntre 5 si 6 ani.

Prelucrerea datelor si a concluziilor īn viziunea pedagogiei moderne inserate pe parcursul lucrarii reprezinta verificarea ipotezei formulate.

Gradinita trebuie sa-l īnzestreze pe copil cu un vocabular bogat si nuantat. Ea poate si trebuie sa reprezinte acea minunata cutie de rezonanta īn care cuvāntul ca material sonor specific primei trepte a copilariei se poate tranforma īn cuvāntul muzica īn care corespondenta mentala catre idee duce vadit la progres.

CAPITOLUL I

CONCEPTE DE VOCABULAR

Vocabularul sau lexicul unei limbi este alcatuit din totalitatea cuvintelor care exista sau au existat cāndva īntr-o limba.

Vocabularul limbii romāne cuprinde peste 120 000 de cuvinte.

Nu toate cuvintele ocupa īnsa acelasi loc īn vocabularul limbii romāne, si nu toate au aceeasi importanta pentru vorbitori. Unele dintre ele sunt cunoscute si īntelese de toti vorbitorii acestei limbi, deoarece denumesc obiecte sau exprima notiuni de prima necesitate, au o īntrebuintare mai mare, sunt foarte vechi si se caracterizeaza prin stabilitate.

Cercetatorii au īmpartit continutul vocabularului īn doua parti:

a)      vocabularul fundamental (fond principal de cuvinte, fond principal lexical)

b)     masa vocabularului

a)     Vocalularul fundamental

Vocabularul fundamental cuprinde cuvinte de larga īntrebuintare, cuvinte fara de care comunicarea īntre vorbitorii limbii respective n-ar fi posibila. Aceste cuvinte au o circulatie mare, sunt de obicei cuvinte mai vechi si sunt mai productive, de la ele s-au putut forma alte cuvinte. Din vocabularul fundamental fac parte cuvintele care denumesc obiectele de stricta necesitate omului, parti ale corpului omenesc, diferite alimente, pasarile si animalele din preajma omului, arborii si fructele lor, numele unor culori, zilele saptamānii, numele de rudenie, numele corpurilor ceresti.

Din fondul principal lexical fac parte, de asemenea, propozitiile, conjuctiile, pronumele, numeralele pāna la 10, verbele neregulate, unele adverbe mai frecvente. Toate acestea formeaza vocabularul fundamental al limbii romāne. Numarul lor este foarte redus.

Dupa calculele aproximative, ale unor specialisti, vocabularul fundamental (fond principal lexical) al limbii romāne ar cuprinde circa 1500 de cuvinte.

Vocabularul fundamental (fondul principal lexical) al limbii noastre cuprinde nu numai cuvinte care faceau parte si din vocabularul de baza al limbii latine, ci si cuvintele care au intrat mai tārziu īn limba si care au devenit si ele strict necesare pentru comunicarea īntre oameni.

Cuvintele de origine latina, care fac parte din vocabularul fundamental sunt īn proportie de 60%, iar restul de 40% sunt de diferite alte origini.

b)    Masa vocabularului

Masa vocabularului cuprinde un numar foarte mare de cuvinte care nu intra īn fondul principal, dar care constituie aproape 90% din cuvintele limbii romāne si numarul cuvintelor īn vorbire este destul de redus.

Nr. Crt.

Nume si prenume

Item 1

Item 2

Item 3

Total

Observatii

Abuni Andrei

Braga Victor

Cristea Andreea

Ciobanu Andrei

Dicu Xavier

Dordea Cristian

Gāsca Alin

Grigore Andrei

Halip Ioana

Ionescu Alexandru

Ion Dan

Ionasc Adriana

Mitran Ioana

stefan Vladut

NidelciuVali

Ristache Alex

Rus Alexandra

serban Silviu

Tanase Mihaela

Tomescu Florin

INTERPRETARE, REZULTATE, SOLUŢIE PEDAGOGICĂ

Nr. Copii testati	10p	9p	8p	7p

Grupa valorica A: (10p) - 7 copii - 35%

Grupa valorica B: (9p) - 5 copii - 25%

Grupa valorica C: (8p, 7p) - 8 copii - 40%

Reprezentarea grafica a rezultatelor

Grupa valorica	Concluzii	Masuri. Solutii pedagocice
A	Copii cunosc notiunile, au un limbaj bine conturat, coerent, corect din punct de vedere gramatical, cu o imaginatie relativ bogata, verbalizeaza cu usurinta, exprimarea este expresiva.	Desfasurarea de jocuri didactice, povestiri create, jocuri-exercitii.
B	Copii cunosc cu aproximatie notiunile, dar au un limbaj sarac, partial expresiv, prezinta nesiguranta īn capacitatea imaginativa.	Īmbogatirea si activizarea vocabularului cu cuvinte noi, expresii artistice, antrebarea sustinuta īn toate activitatile.
C	Copii prezinta īntārzieri īn dezvoltarea limbajului, cunosc partial notiunile, operatiile gāndirii se deruleaza īncet.	Exercitii individuale pentru corectarea vorbirii, antrenarea consecventa īn activitati, īnlaturarea barierelor impuse de emotivitate.

Probe pentru determinarea performantelor minimale

EDUCAŢIA LIMBAJULUI

OBIECTIVE:

Evaluarea exprimarii copiilor; utitilizarea cuvintelor īn propozitii potrivit sensului lor.

Evaluarea cunostintelor referitoare la mediul apropiat copiilor; denumirea corecta a cuvintelor integratoare (mobila, jucarii).

ITEM 1 - Denumeste obiectele din desen.

ITEM 2 - Spune care dintre acestea sunt obiecte de mobila si care sunt jucarii.

MATERIAL DIDACTIC: fise de evaluare individuale.

NOTARE: ITEM 1 - 3 puncte.

ITEM 2 - 3 puncte.

TIMP DE LUCRU: 5 minute.

REZULTATE OBŢINUTE; ĪNREGISTRAREA REZULTATELOR

Nr. Crt.	Nume si prenume	Item 1	Item 2	Total	Observatii
	Abuni Andrei			6p
	Braga Victor			3p
	Cristea Andreea			6p
	Ciobanu Andrei			6p
	Dicu Xavier			6p
	Dordea Cristian			6p
	Gāsca Alin			6p
	Grigore Andrei			5p
	Halip Ioana			6p
	Ionescu Alexandru			6p
	Ion Dan			3p
	Ionasc Adriana			6p
	Mitran Ioana			5p
	stefan Vladut			6p
	NidelciuVali			5p
	Ristache Alex			6p
	Rus Alexandra			6p
	serban Silviu			5p
	Tanase Mihaela			6p
	Tomescu Florin			6p

INTERPRETARE, REZULTATE, SOLUŢIE PEDAGOGICĂ

Nr. copii testati	6p	5p	3p

Grupa valorica A: 14 copii - 6 puncte - 70%

Grupa valorica B: 4 copii - 5 puncte - 20%

Grupa valorica C: 2 copii - 3 puncte - 10%

REPREZENTAREA GRAFICĂ A REZULTATELOR

Grupa valorica	Concluzii	Masuri, Masuri pedagogice
A	Copiii au recunoscut obiectele din desen si au precizat la ce foloseste fiecare, verbalizānd corect; formuleaza corect propozitiile.	Se vor desfasura jocuri didactice si jocuri exercitiu care le va spori bagajul de cunostinte si īi va pune īn situatia de a verbaliza.
B	Formuleaza corect propozitile, dar nu deosebesc jucariile de obiectele de mobila. Prezinta ezitari īn exprimare.	Activizarea vocabularului cu cuvinte si expresii noi. Antrenarea īn activitati care presupun verbalizarea.
C	Copiii au recunoscut obiectele, dar nu se exprima corect si coerent.	Exercitii individuale. Antrenarea consecventa īn activitati.

Aplicarea probelor pentru stabilirea performantelor minimale au constituit punctul de plecare īn cunoasterea individualitatii copiilor precum si īn organizarea si desfasurarea īntregului demers didactic. Probele de evaluare initiala au fost centrate pe copil, obiectivele si continul fiind īn concordanta cu prevederile programei instructiv-educative.

Pentru verificarea ipotezei, pe parcursul realizarii cercetarii, probele de evaluare initiala au constituit un nou mod de restructurare a continuturilor, dar si un mod de realizare a īnvatarii.

Avānd experienta faptelor, mi-am propus sa promovez īn jocurile organizate, activismul, starea de organizare maxima īn procesul īnvatarii, orientarea constienta, selectiva spre desprinderea si fixarea esentialului.

Consider ca īmbunatatirea si activizarea vocabularului, mai ales la prescolari trebuie sa constituie un obiectiv constant, care va fi asociat din ce īn ce mai strāns cu principiul educatiei permanenete, al pregatirii copiilor pentru īnvatarea continua.

Rezulatele constate īn urma probelor de evaluare initiala m-au determinat sa revin cu explicatii ori de cāte ori este cazul, sa folosesc materiale demonstrative, ilustrative, care sa impresioneze copii si sa usureze retinerea aspectelor dorite si sa asociez datele noi unor exemple cunoscute.

Īnsusirea corecta a vocabularului limbii romāne este o conditie a īnsusirii tuturor cunostintelor care fac din individ un membru folositor societatii, este o conditie a īnsusirii culturii generale.

EVALUAREA

Evaluarea este activitatea comuna a educatoarei si a prescolarului īn cadrul careia se īnchide circuitul predare-īnvatare.

Procesele de evaluare īnsotesc permanent activitatea de īnvatare si sunt menite sa conduca la īmbunatatirea acesteia. Evaluarea vizeaza atāt rezultatele activitatii pedagogice, cāt si strategia aplicata, fiind implicata īn īntreaga desfasurare a activitatii pedagogice. Ea priveste īntregul sistem vizānd conditiile de desfasurare a activitatii, strategia urmata, precum si rezultatele obtinute. Evaluarea este o componenta esentiala a procesului didactic. Dupa Ausubel, "ea este punctul final dintr-o succseiune de evenimente".

Actul evaluarii devine eficient numai īn conditiile intregarii lui optime īn procesul didactic, menit sa furnizeze informatii cu privire la desfasurarea procesului si la rezultatele obtinute īn vederea perfectionarii lui.

Evaluarea realizata nu īnsoteste procesul didactic secventa cu secventa, nu permite ameliorarea lui decāt dupa perioade relativ īndelungate. Evaluarea finala poate lua īn considerare si date obtinute pe parcursul perioadei. Aceste evaluari pot servi drept mijloc de diagnosticare si pot furniza informatii necesare care duc la ameliorarea streategiei īnvatamāntului, doar pentru copiii care au parcurs perioada de instruire.

Evaluarea initiala este menita sa stabileasca nivelul de pregatire al prescolarului la īnceputul unei perioade de lucru, conditiile īn care acestia se pot ingra īn programul pregatit. Cunoasterea nivelului de pregatire de la care pornesc constituie una din conditiile esentiale pentru o actiune de adaptare a activitatii la aceste realitati īn vederea reusitei actului didactic.

Pornind de la īntelegerea rolului si functiei acestui tip de evaluare, Ausubel conchide "daca as vrea sa reduc toata psihopedagogia la un singur principiu eu spun: ceea ce influienteaza cel mai mult īnvatatura este ceea ce elevul stie la plecare. Asigurati-va de ceea ce el stie si instruiti-l īn consecinta."[11]

Evaluarea presupune verificarea rezultatelor pe parcursul procesului didactic realizat īn secvente mai mici; se efectuaza prin masurarea si aplicarea rezultatelor pe parcursul unui program din momentul īnceperii pāna cānd se īncheie. Ea consta īn estimarea diferitelor faze-secvente ale procesului si a rezultatelor obtinute.

Evaluarea formativa se prezinta ca o preocupare continua a tuturor celor angajati īn activitatea evaluata de a recepta efectele activitatii. Evaluarea formativa este implicata īn proces si vizeaza sesizarea la timp a unor defectiuni si aplicarea unor masuri de corectare necesare. Verificāndu-I pe toti din toata materia, ea permite cunoasterea dupa fiecare secventa de instruire a efectelor actiunii, identificarea neajunsurilor, a punctelor critice si adaptarea unor masuri de recuperare fata de unii elevi si de ameliorare a procesului. Prin aceasta, evaluarea se constituie ca un mijloc eficient de prevenire a situatiei de esec.

Ţinānd seama de aceasta lucrare si-a propus sa constate modul īn care īnsusirea constienta a cuvintelor poate optimiza procesul comunicarii verbale dintre copii si ca activitatea de educare a limbajului dupa locul cel mai important īn pregatirea copiilor pentru integrarea prescolara, am realizat o evaluare finala a volumului de cunostinte acumulat de copiii implicati īn cercetarea realizata.

Evaluarea finala - educarea limbajului.

Capitolul I

Aspecte fonetice: propozitia, cuvāntul, silaba, sunetul.

Teme propuse: Jocuri didactice: "Cine stie cāstiga"

"Cine spune mai multe cuvinte?"

"Jocul silabelor"

"Cu ce sunet īncepe cuvāntul?"

Jocuri-exercitii: "Īntrebare si raspuns" (antonime)

"La televizor" (omonime)

"Cum este?"(sinonime)

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

Dupa parcurgerea tematicii propuse toti copii vor fi capabili:

ITEM 1 - formuleaza o propozitie cu un cuvānt dat si numara cuvintele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 punct

ITEM 2 - formeaza doua cuvinte cu silaba data . . . . . . . . . . . . 1 punct

ITEM 3 - gaseste antonimul cuvāntului dat . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct

ITEM 4 - gaseste omonimul cuvāntului dat . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct

ITEM 5 - gaseste sinonimul cuvāntului dat . . . . . . . . . . . . . . . .1 punct

PROBĂ DE EVALUARE - SET DE FIsE INDIVIDUALE

ITEM 6 - desparte cuvintele reprezentate īn īntregime, īn silabe si deseneaza pe etichete tot atātea liniute cāte silabe are cuvāntul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct

ITEM 7 - deseneaza pe ticheta tot atātea liniute cāte sunete are cuvāntul reprezentat īn imagine . . . . . . . . . . . . . .2 puncte

ITEM 8 - īncercuieste cuvintele care īncep cu acelasi sunet cu care īncepe cuvāntul de pe eticheta . . . . . . . . . . . . . . . .1 punct

PUNCTAJ MAXIM: 9 puncte; TIMP DE LUCRU: 15 minute.

ĪNREGISTRAREA REZULTATELOR

REZULTATELE PROBEI DE EVALUARE LA CAPITOLUL I

Aspecte lexicale (īmbogatirea vocabularului cu: substantive, adjective, verbe, adverbe). ITEM 1 - denumeste un oras, un judet, o statiune sau o tara unde vrei sa mergi īn excursie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct ITEM 2 - alege cāte trei jetoane ce reprezinta obiecte utile pe care doresti sa le iei cu tine ; denumeste-le . . . . . . . . . . . .1 punct ITEM 3 - spune cāte doua īnsusiri ale fiecarui obiect ales . . . 3 puncte ITEM 4 - ofera un obiect unui coleg si spune cum īl oferi . . . .1 punct Punctaj maxim: 6 puncte. NOTARE: ITEM 1 - 1p ITEM 2 - 1 p ITEM 3 - 3p ITEM 4 - 1p MATERIAL DIDACTIC: JETOANE. TIMP DE LUCRU: 10 minute. ĪNREGISTRAREA REZULTATELOR REZULTATELE PROBEI DE EVALUARE LA CAPITOLUL AL II-LEA "Spune mai departe" ITEM 3 - "Gaseste jetonul care se potriveste cu imaginea si formuleaza corect o propozitie dezvoltata" . . . . .1 punct PUNCTAJ MAXIM: 5 puncte. MATERIAL DIDACTIC - JETOANE. TIMP DE LUCRU - 5 minute. ĪNREGISTRAREA REZULTATELOR REZULATELE PROBEI DE EVALUARE LA CAPITOLUL AL III-LEA Nr. Crt. Nume si prenume Item 1 Item 2 Item 3 Total puncte Abuni Andrei Braga Victor Cristea Andreea Ciobanu Andrei Dicu Xavier Dordea Cristian Gāsca Alin Grigore Andrei Halip Ioana Ionescu Alexandru Ion Dan Ionasc Adriana Mitran Ioana stefan Vladut NidelciuVali Ristache Alex Rus Alexandra serban Silviu Tanase Mihaela Tomescu Florin Total puncte 20p 57p 13p 90p INTERPRETARE, REZULTATE Nr. copii testati 5p 4p 3p Grupa valorica A: 5 puncte - 13 copii - 65% Grupa valorica B: 4 puncte - 4 copii - 20% Grupa valorica C: 3 puncte - 3 copii - 15% Reprezentarea grafica a rezultatelor REZULTATE: 90%, REUsITĂ TOTALĂ. INTERPRETAREA REZULTATELOR (CONCLUZII) Īn urma probelor de evaluare aplicate am constatat ca, la toate cele trei capitole procentul de realizare a fost peste 85%, ceea ce īnseamna ca majoritatea copiilor si-au īnsusit unitatile de continut transmise (capitolul I - 90,55%, capitolul al II-lea 87%, iar capitolul III-lea - 90% ). Cei 20 de copii care au participat la aceasta testare au realizat itemii probelor īn procent de 90%, demonstrānd ca pot formula corect propozitii cu un cuvānt dat, pot formula cuvinte cu un sunet dat, despart corect īn silabe si opereaza cu antonime, omonime si sinonime. Vocabularul copiilor cuprinde multe substantive comune si proprii, adjective, verbe si adverbe. Copiii folosesc corect formele de singular si plural, formuleaza propozitii scurte si dezvoltate, realizānd acordul dintre subiect-atribut, predicat-complement. Un numar mic de copii a īntāmpinat greutati īn gasirea antonimelor, omonimelor si a sinonimelor. Am observat folosirea incorecta a substantivelor īn cazul dativ. Majoritatea au dovedit rapiditate īn gāndire, viteza de reactie la raspuns, antrenānd operatiile gāndirii īn rezolvarea probelor. Exista un numar mic de copii care se exprima mai greu īn propozitii, acestia sunt si mai emotivi, dar prezentānd si superficialitate īn rezolvarea itemilor. Se impune o solicitare interna a acestora īn activitati compensatorii, o antrenare a lor īn munca individuala fie īn familie, fie la gradinita. Aceste nerealizari sau ezitari sunt recuperabile. La cei mai multi copii (90%) adaptarea la cerintele scolare se va face cu usurinta, aceasta fiind facilitata de comunicarea verbala sub toate aratate īn aceste pagini. CONCLUZII Lucrarea de fata cuprinde experienta subsemnatei fundamentata pe baze stiintifice, psihopedagogice, īn vederea realizarii uni obiectiv fundamental al activitatii instructiv-educative din gradinita: īmbogatirea si activizarea vocabularului copiilor. Un prim aspect care s-a desprins pe parcursul cercetarii a fost existenta unei triade indisolubile care alcatuieste cunoasterea: a observa, a īntelege, a exprima. Asadar, formarea unui vocabular bogat pentru a facilita exprimarea constituie unul din aspectele cunoasterii triadei, adica acel moment al procesului cognitiv īn care obsrvatiile prelucrate īn gāndire (īntelese), capata expresie inteligibila īn cuvānt. Spiritul de observatie, gāndirea, exprimarea se formeaza si se dezvolta īn cadrul unui proces instructiv-educativ de durata, din care fac parte, īn mod implicit, si activitatile privind īmbogatirea si activizarea vocabularului. Procesul īmbogatirii si activizarii vocabularului se identifica cu īnsusi procesul cunoasterii, cu īnsusi procesul instructiv-educativ desfasurat de-a lungul prescolaritatii. Aceasta este motivatia implicarii dezvoltarii vocabularului īn practica īnsusirii tuturor disciplinelor prevazute īn planul de īnvatamānt. Am reusit sa-i deprind pe copii sa observe, sa gāndeasca, sa argumenteze si sa se exprime corect, logic, deci sa cunoasca activ lumea si viata. Īn lucrarea de fata am cautat sa demonstrez cu exemple din activitatea pedagogica rolul pe care īl are educatia limbajului la dezvoltarea personalitatii copiilor prescolari, cāt si principalele metode de lucru ce pot stimula īmbogatirea si activizarea vocabularului copiilor prin toate activitatile de tip prescolar. Pentru a realiza cercetarea de tip constatativ-ameliorativ cu privire la tema enuntata am procedat la aplicarea unui sistem coerent de masuri. Studiul privind programa si metodicile din īnvatamāntul prescolar; Documentarea stiintifica cu privire la contributia activitatilor din gradinita, la īmbogatirea si activizarea vocabularului prescolarilor; Receptarea creatoare a bibliografiei parcurse; Motivarea problematicii lucrarii; Alegerea unui set de emtode si procedee eficiente pentru verificarea ipotezei; Consemnarea sistematica si obiectiva a observatiilor efectuate; Stabilirea unor concluzii partiale; Abordarea unui stil de lucru permisiv, receptiv la dorintele si solicitarile copiilor; Selectarea celor mai concludente date; Gasirea unui plan optim de sistematizare si prezentare a observatiilor, constatarilor efectuate conform metodologiei cercertarii īn educatie si īnvatamānt (dupa Dumitru Muster). Abordarea creatoare a acestui sistem de masuri s-a concretizat īn lucrarea de fata, fara a avea pretentia ca au fost epuizate toate problemele legate de tema sau ca acest mod de prezentare este cel mai bun. Problemele de principiu si solutiile din aceasta lucrare reprezinta pozitia mea personala fata de tema propusa. Important de subliniat este faptul ca, la reusita activitatilor ce vizeaza īmbogatirea si activizarea vocabularului concura urmatorii factori: BIBLIOGRAFIE Cozman Maria - Modalitati pedagogice de stimulare a comunicarii - Revista de pedagogie, Bucuresti, 1981 Dragan Nicola, Ioan Nicola - Cercetarea psiho-pedagogica, Editura Tipouner, Tārgu Mures, 1993 D. Ausubel, Fl. Robinson - Īnvatarea īn scoala (o introducere īn psihologia pedagogica), traducere, Bucuresti, E.D.P, 1981 Dumitru Muster - Metodologia cercetarii īn educatie si īnvatamānt, Editura Litera, Bucuresti, 1985 Dutu Olga, Jinga Ioan - Dezvoltarea comunicarii orale, Revista īnvatamāntului prescolar, Nr. 1-2/ Emil Verza - Educatia intelectuala a copiilor prescolari - Culegere metodica editata de Revista de pedagogie, Bucuresti, 1975 Emil Verza - Conduita verbala a scolarilor mici, E.D.P., Bucuresti, 1973 Emilia Bocsoiu - Prevenirea si corectarea tulburarilor de limbaj, E.D.P., Bucuresti, 1974 Golu Pantelimon, Zlate Mielu, Verza Emil - Psihologia copilului, Manual pentru clasa a XI-a, scoli normale, E.D.P., Bucuresti, 1993 Hristea Theodor (coordonator) - Sinteze de limba romāna, Editura Albatros, Bucuresti, 1984 I. Cerghit - Perfectionarea lectiei īn scoala moderna, E.D.P., 1985 Maria Montessori - Descoperirea copilului, E.D.P., Bucuresti, 1977 Jinga Ioan, Negret Ion - Īnvatarea eficienta, Editis, Bucuresti, 1994 Munteanu G., E. Bolog, Vistian Goia - Literatura pentru copii, Manual pentru liceele pedagogice, Bucuresti, 1970 Mateescu Ioana, Damalan Livia - Povestirile copiilor, mijloc de dezvoltare a vorbirii - De la gradinita la scoala, Culegere metodica editata de Revista de Pedagogie, Bucuresti, 1975 Paul Popescu Neveanu - Dictionar de psihologie, Editura Albatros, Bucuresti, 1978 Tatiana Slama Cazacu - Dialogul la copii, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1961 Tatiana Slama Cazacu - Probleme ale dezvoltarii limbii romāne ca limba materna īn gradinite si clasele primare īn culegerea metodica, Bucuresti, 1975 Ursula schiopu, Verza Emil - Psihologia vārstelor, E.D.P., Bucuresti, 1981 Varzari E., Taiban M., Mamasia V., Gheorghian E. - Metodica cunoasterii mediului īnconjurator si dezvoltarea vorbirii, E.D.P., Bucuresti, 1970 Surdu Ioan, Danila Ioan, sova Siminica - Educatia limbajului īn gradinita, E.D.P., Bucuresti, 1995 Programa activitatilor instructiv-educative īn gradinita de copii, Bucuresti, 2000, coordonator: Prof. Viorica Preda ANEXE PROIECT DIDACTIC OBIECTIVE OPERAŢIONALE CONŢINUTUL ĪNVĂŢĂRII - SECVENŢE PEDAGOGICE STRATEGII DIDACTICE EVALUARE, FORME, ITEMI I MOMENTUL ORGANIZATORIC Aerisirea salii de grupa; Aranjarea scaunelelor si a meselor īn forma de careu deschis īn asa fel īncāt sa formeze doua echipe; Pregatirea materialului didactic; II CAPTAREA ATENŢIEI - Crearea unei stari psiho-afective pozitive de concentrare īn vederea realizaii obiectivelor operationale Conversatia Povestirea III ENUNŢAREA OBIECTIVELOR sI ANUNŢAREA TEMEI Copii vor fi anuntati ca vor participa la un jocīn care vor demonstra cunoasterea animalelor domestice si salbatice si unde traiesc acestea. Jocul se numeste "Cum se numeste si unde locuieste?" Se va motiva copiilor ca, īnvatānd foarte bine sa joace acest joc, ei vor putea mai tārziu, īn viata de prescolar, sa recunoasca cu usurinta animalele īn cadrul lectiilor de cunoasterea mediului. O1 - sa denumeasca animalele domestice si salbatice, asezānd siluetele acestora īn mediul de viata corespunzator V PREZENTAREA OPTIMĂ A CONŢINUTULUI sI DIRIJAREA ĪNVĂŢĂRII Se va preciza ca jocul are reguli ce trebuie respectate. Se vor explica cāteva regului: va raspunde numai copilul numit de educatoare; se īmpart copii īn doua echipe Conversatia explicatia Varianta I Cāte un copil din echipa va veni la masa educatoarei si va alege o silueta a unui animal. Fiecarea va trebui sa denumeasca   animalul salbatic sau domestic si sa aseze silueta la mediul de viata corespunzator de pe tabloul prezentat. Se va executa jocul de proba, apoi se va trece la desfasurarea propriu-zisa a jocului. Demonstratia Exercitiul Aprinderea becului Acordarea unui ghiocel pentru raspunsul corect Aplauze Evaluare orala Evaluare practic-actionata O2- sa corecteze greselile facute intentionat de educatoare O3 - sa recunoasca animalele dupa ghicitorile adresate O4 - sa reconstituie silueta animalului alegānd partile corpului care corespund acestuia Varianta a II-a Educatoarea va schimba īn mod voit locul animalelor din mediul lor de viata. Copii ambelor echipe vor sesiza si īndrepta greselile. Conversatia Problematizarea Aplauze Acordarea unui ghiocel pentru raspuns corect Evaluare orala Varianta a III-a Educatoarea va adresa cateva ghicitori despre alte animale decāt cele prezenate īn joc. Copiii ambelor echipe vor recunoaste despre ce animal este vorba. Conversatia Problematizarea Aplauze Evaluare orala Varianta a IV-a Cāte un copil din fiecare echipa va reconstitui silueta unui animal. Explicatia Problematizarea Aplauzele Evaluarea practic-actionala VI OBŢINEREA PERFORMANŢEI sI ASIGURAREA CONEXIUNII INVERSE Īn executarea jocului de catre copii se vot face eventualele interventii privind respectarea regulilor, īncadrarea īn timp si mentinerea spiritului de competitie. Se vor verifica cunostintele copiilor, se vor aprofunda si se vor da explicatii suplimentare atunci cānd este cazul. Explicatia conversatia O5 - sa rezolve corect sarcina fisei, taind cu o linie animalul care nu corespunde mediului de viata VII EVALUAREA PERFORMAŢEI Se anunta echipa cāstigatoare. Se īmpart fisele de evaluare. Se numara ghioceii acumulati pentru fiecare echipa. Explicatia Exercitiul Evaluarea gfafica VIII ĪNCHEIEREA ACTIVITĂŢII Se fac aprecieri asupra desfasurarii activitatii si a comportamentului copiilor. Se acorda diplome. Se intoneaza cāntecul "Īn padure". Constantin Parfene - Compozitiile in scoala, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1980, pagina 53 Alexandru Popescu Mihaiesti - Copilul, gradinita si scoala; Culegere metodoca editata de Revista de Pedagogie; Bucuresti 1979, pagina 17 Ursula Schiopu - Psihologia copilului - Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1994 Tatiana Slama-Cazacu - Probleme ale dezvoltarii limbii romāne ca limba materna īn gradinite si clasele primare īn culegerea metodica, 1975 Tatiana Slama - Cazacu - Relatiile dintre gradinita si limbaj īn ontogeneza, pagina 417 Petre Ispirescu - Tinerete fara batrānete si viata fara de moarte Ion Creanga - Capra cu trei iezi Fratii Grimm - Alba ca zapada H.Ch. Andersen - Ratusca cea urāta Ion Creanga - Capra cu trei iezi; Fata babaei si fata mosneagului D. Ausubel , Fl. Robinson - "Īnvatarea īn scoala", E.D.P., Bucuresti 1981 Document Info Accesari: 60967 Apreciat: Comenteaza documentul: Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site Copiaza codul: in pagina web a site-ului tau. <a href="https://www.scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-DIPLOMA-IMBOGATIREA17323161812.php" target="_blank" title="LUCRARE DE DIPLOMA "IMBOGATIREA SI ACTIZAREA VOCABULARULUI PRIN ACTIVITATILE DE TIP SCOLAR" - https://www.scritub.com">LUCRARE DE DIPLOMA "IMBOGATIREA SI ACTIZAREA VOCABULARULUI PRIN ACTIVITATILE DE TIP SCOLAR"</a> eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )