IUNIE 2003
VOCABULARULUI PRIN ACTIVITĂŢILE
DE TIP sCOLAR
Motivatia alegerii temei
CAPITOLUL I
Conceptul de vocabular
CAPITOLUL II
Mijloace de īmbogatire a vocabularului
CAPITOLUL III
Particularitatile de utilizare a vocabularului la copiii de vārsta prescolara
Structuri lexicale comune la copii de vārsta prescolara
Identificarea tipurilor de greseli: pronuntie, sens, plasare īn context, utilizare corecta, cauze, solutii
CAPITOLUL IV
Protocolul cercetarii - Etape metodologice implicate īn cercetarea formelor si modalitatilor de īmbogatire si activizare a vocabularului la prescolari
Ipoteza cercetarii
Tematica cercetarii
Continut
Metode de promovare si de masurare a datelor
Mijloace de īnvatamānt
Forme de organizare
CAPITOLUL V
Experimentul
Aplicarea experimentului, culegerea datelor, evaluare
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
Motivatia alegerii temei
Īn īnvatamāntul romānesc de toate gradele, dar īn special īn īnvatamāntul prescolar studiul lexical merita o atentie mult mai mare decāt i se acorda īn momentul de fata din mai multe motive:
bogatia unei limbi este data īn primul rānd de bogatia si de varietatea vocabularului ei
schimbarile care au loc īn societate precum si spectaculoasele progrese ale stiintei contemporane se reflecta īn primul rānd si nemijlocit īn vocabular considerat ca fiind compartimentul limbii cel mai labil si mai deschis influientelor din afara
Legatura dintre istoria lexicului si istoria societatii este atāt de strānsa si de evidenta, īncāt celebrul lingvist francez Antoine Meillert se considera pe deplin īndreptatit sa afirme ca "orice vocabular exprima, de fapt, o civilizatie". De aici rezulta necesitatea de a-l studia cāt mai temeinic si ori de cāte ori este posibil īn indisolubila legatura cu prefacerile de diverse naturi care au loc īn viata unei colectivitati lingvistice.
Īmbogatirea si perfectionarea vocabularului constituie un lucru mult mai greu de realizat decāt īnsusirea regulilor gramaticale ale limbii materne.
Īnca de la vārsta prescolara, copilul stapāneste īn linii mari sistemul gramatical al limbii pe care o vorbeste īnsa achizitionarea de noi cuvinte si folosirea lor corecta ramān un deziterat permanent de-a lungul īntregii vieti.
Este de remarcat rolul gradinitei īn a-i sprijini pe copii īn formarea unui vocabular cāt mai bogat pentru a se putea exprima liber, expresiv, coerent si corect din punct de vedere gramatical.
n decursul anilor de gradinita sub influienta cerintelor crescānde ale activitatii si comunicarii are loc o asimilare rapida a diferitelor aspecte ale limbii (compozitia fonetica, vocabularul, structura gramaticala) apar si se dezvolta noi functii si forme ale limbajului care devine mai īnchegat, mai coerent.
La venirea īn gradinita copilul de trei ani are un limbaj cu caracter situativ ce se exprima prin dialog. Sensul cuvintelor si propozitiilor depinde de īmprejurarile concrete, iar vorbirea situativa este completata de gesturi. La aceasta vārsta raporturile gāndire-vorbire sunt deseori surprinzatoare. Uneori copilul nu este īn stare sa explice actiunile inteligente pe care, totusi, le stapāneste pe plan practic, alteori executa ordine pe care nu este īn stare sa le repete. Uneori, de dragul sonoritatii cuvintelor prinde din zbor notiuni pe care nu le īntelege si le foloseste la īntāmplare sau formeaza expresii fara sa aiba o cāt de mica idee despre raportul pe care-l exprima. Limbajul la aceasta vārsta este format din propozitii scurte, abunda exclamatiile, interjectiile, repetitiile, onomatopeele. Pe lānga aceasta, este cunoscuta dificultatea pe care o īntāmpina copilul de 3 ani īn emiterea si pronuntarea corecta a cuvintelor vorbirii.
Mi-am propus sa evidentiez īn aceasta lucrare necesitatea īmbogatirii si activizarii vocabularului prin toate activitatile de tip prescolar, progresele realizate de copii īn acest sens si - implicit - īn īnsusirea notiunilor toate acestea reflectate īn formarea si evolutia personalitatii copilului.
Am pornit de la premisa ca munca cu vocabularul nu trebuie socotita terminata odata cu explicarea amanuntita a cuvintelor necunoscute, ci trebuie continuata pāna cānd acestea sunt integrate īn vocabularul activ al copiilor pāna cānd le folosesc corect īn vorbire.
Mi-am propus sa tratez īn lucrare aspecte esentiale referitoare la tema (de la fundamentarea teoretica si psiho-pedagogica a problemelor implicate) la metode si procedee aplicate la lotul experimental privind īmbogatirea vocabularului activ si pasiv al copiilor.
Pe parcursul cercetarii efectuate am īncercat sa verific si sa aduc argumente īn favoarea ipotezei de lucru folosind metode si strategii eficiente concretizate īn rezultatele obtinute pe baza evaluarilor initiale, formative si sumative pe un lot de 20 de subiecti format din copii prescolari cuprinsi īntre 5 si 6 ani.
Prelucrerea datelor si a concluziilor īn viziunea pedagogiei moderne inserate pe parcursul lucrarii reprezinta verificarea ipotezei formulate.
Gradinita trebuie sa-l īnzestreze pe copil cu un vocabular bogat si nuantat. Ea poate si trebuie sa reprezinte acea minunata cutie de rezonanta īn care cuvāntul ca material sonor specific primei trepte a copilariei se poate tranforma īn cuvāntul muzica īn care corespondenta mentala catre idee duce vadit la progres.
CAPITOLUL I
CONCEPTE DE VOCABULAR
Vocabularul sau lexicul unei limbi este alcatuit din totalitatea cuvintelor care exista sau au existat cāndva īntr-o limba.
Vocabularul limbii romāne cuprinde peste 120 000 de cuvinte.
Nu toate cuvintele ocupa īnsa acelasi loc īn vocabularul limbii romāne, si nu toate au aceeasi importanta pentru vorbitori. Unele dintre ele sunt cunoscute si īntelese de toti vorbitorii acestei limbi, deoarece denumesc obiecte sau exprima notiuni de prima necesitate, au o īntrebuintare mai mare, sunt foarte vechi si se caracterizeaza prin stabilitate.
Cercetatorii au īmpartit continutul vocabularului īn doua parti:
a) vocabularul fundamental (fond principal de cuvinte, fond principal lexical)
b) masa vocabularului
a) Vocalularul fundamental
Vocabularul fundamental cuprinde cuvinte de larga īntrebuintare, cuvinte fara de care comunicarea īntre vorbitorii limbii respective n-ar fi posibila. Aceste cuvinte au o circulatie mare, sunt de obicei cuvinte mai vechi si sunt mai productive, de la ele s-au putut forma alte cuvinte. Din vocabularul fundamental fac parte cuvintele care denumesc obiectele de stricta necesitate omului, parti ale corpului omenesc, diferite alimente, pasarile si animalele din preajma omului, arborii si fructele lor, numele unor culori, zilele saptamānii, numele de rudenie, numele corpurilor ceresti.
Din fondul principal lexical fac parte, de asemenea, propozitiile, conjuctiile, pronumele, numeralele pāna la 10, verbele neregulate, unele adverbe mai frecvente. Toate acestea formeaza vocabularul fundamental al limbii romāne. Numarul lor este foarte redus.
Dupa calculele aproximative, ale unor specialisti, vocabularul fundamental (fond principal lexical) al limbii romāne ar cuprinde circa 1500 de cuvinte.
Vocabularul fundamental (fondul principal lexical) al limbii noastre cuprinde nu numai cuvinte care faceau parte si din vocabularul de baza al limbii latine, ci si cuvintele care au intrat mai tārziu īn limba si care au devenit si ele strict necesare pentru comunicarea īntre oameni.
Cuvintele de origine latina, care fac parte din vocabularul fundamental sunt īn proportie de 60%, iar restul de 40% sunt de diferite alte origini.
b) Masa vocabularului
Masa vocabularului cuprinde un numar foarte mare de cuvinte care nu intra īn fondul principal, dar care constituie aproape 90% din cuvintele limbii romāne si numarul cuvintelor īn vorbire este destul de redus.
Nume si prenume
Item 1
Item 2
Item 3
Total
Observatii
Abuni Andrei
Braga Victor
Cristea Andreea
Ciobanu Andrei
Dicu Xavier
Dordea Cristian
Gāsca Alin
Grigore Andrei
Halip Ioana
Ionescu Alexandru
Ion Dan
Ionasc Adriana
Mitran Ioana
stefan Vladut
NidelciuVali
Ristache Alex
Rus Alexandra
serban Silviu
Tanase Mihaela
Tomescu Florin
INTERPRETARE, REZULTATE, SOLUŢIE PEDAGOGICĂ
Nr. Copii testati |
10p |
9p |
8p |
7p |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Grupa valorica A: (10p) - 7 copii - 35%
Grupa valorica B: (9p) - 5 copii - 25%
Grupa valorica C: (8p, 7p) - 8 copii - 40%
Reprezentarea grafica a rezultatelor
Grupa valorica |
Concluzii |
Masuri. Solutii pedagocice |
A |
Copii cunosc notiunile, au un limbaj bine conturat, coerent, corect din punct de vedere gramatical, cu o imaginatie relativ bogata, verbalizeaza cu usurinta, exprimarea este expresiva. |
Desfasurarea de jocuri didactice, povestiri create, jocuri-exercitii. |
B |
Copii cunosc cu aproximatie notiunile, dar au un limbaj sarac, partial expresiv, prezinta nesiguranta īn capacitatea imaginativa. |
Īmbogatirea si activizarea vocabularului cu cuvinte noi, expresii artistice, antrebarea sustinuta īn toate activitatile. |
C |
Copii prezinta īntārzieri īn dezvoltarea limbajului, cunosc partial notiunile, operatiile gāndirii se deruleaza īncet. |
Exercitii individuale pentru corectarea vorbirii, antrenarea consecventa īn activitati, īnlaturarea barierelor impuse de emotivitate. |
Probe pentru determinarea performantelor minimale
EDUCAŢIA LIMBAJULUI
OBIECTIVE:
Evaluarea exprimarii copiilor; utitilizarea cuvintelor īn propozitii potrivit sensului lor.
Evaluarea cunostintelor referitoare la mediul apropiat copiilor; denumirea corecta a cuvintelor integratoare (mobila, jucarii).
ITEM 1 - Denumeste obiectele din desen.
ITEM 2 - Spune care dintre acestea sunt obiecte de mobila si care sunt jucarii.
MATERIAL DIDACTIC: fise de evaluare individuale.
NOTARE: ITEM 1 - 3 puncte.
ITEM 2 - 3 puncte.
TIMP DE LUCRU: 5 minute.
REZULTATE OBŢINUTE; ĪNREGISTRAREA REZULTATELOR
Nr. Crt. |
Nume si prenume |
Item 1 |
Item 2 |
Total |
Observatii |
|
Abuni Andrei |
|
|
6p |
|
|
Braga Victor |
|
|
3p |
|
|
Cristea Andreea |
|
|
6p |
|
|
Ciobanu Andrei |
|
|
6p |
|
|
Dicu Xavier |
|
|
6p |
|
|
Dordea Cristian |
|
|
6p |
|
|
Gāsca Alin |
|
|
6p |
|
|
Grigore Andrei |
|
|
5p |
|
|
Halip Ioana |
|
|
6p |
|
|
Ionescu Alexandru |
|
|
6p |
|
|
Ion Dan |
|
|
3p |
|
|
Ionasc Adriana |
|
|
6p |
|
|
Mitran Ioana |
|
|
5p |
|
|
stefan Vladut |
|
|
6p |
|
|
NidelciuVali |
|
|
5p |
|
|
Ristache Alex |
|
|
6p |
|
|
Rus Alexandra |
|
|
6p |
|
|
serban Silviu |
|
|
5p |
|
|
Tanase Mihaela |
|
|
6p |
|
|
Tomescu Florin |
|
|
6p |
|
INTERPRETARE, REZULTATE, SOLUŢIE PEDAGOGICĂ
Nr. copii testati |
6p |
5p |
3p |
|
|
|
|
|
|
|
|
Grupa valorica A: 14 copii - 6 puncte - 70%
Grupa valorica B: 4 copii - 5 puncte - 20%
Grupa valorica C: 2 copii - 3 puncte - 10%
REPREZENTAREA GRAFICĂ A
REZULTATELOR
Grupa valorica |
Concluzii |
Masuri, Masuri pedagogice |
A |
Copiii au recunoscut obiectele din desen si au precizat la ce foloseste fiecare, verbalizānd corect; formuleaza corect propozitiile. |
Se vor desfasura jocuri didactice si jocuri exercitiu care le va spori bagajul de cunostinte si īi va pune īn situatia de a verbaliza. |
B |
Formuleaza corect propozitile, dar nu deosebesc jucariile de obiectele de mobila. Prezinta ezitari īn exprimare. |
Activizarea vocabularului cu cuvinte si expresii noi. Antrenarea īn activitati care presupun verbalizarea. |
C |
Copiii au recunoscut obiectele, dar nu se exprima corect si coerent. |
Exercitii individuale. Antrenarea consecventa īn activitati. |
Aplicarea probelor pentru stabilirea performantelor minimale au constituit punctul de plecare īn cunoasterea individualitatii copiilor precum si īn organizarea si desfasurarea īntregului demers didactic. Probele de evaluare initiala au fost centrate pe copil, obiectivele si continul fiind īn concordanta cu prevederile programei instructiv-educative.
Pentru verificarea ipotezei, pe parcursul realizarii cercetarii, probele de evaluare initiala au constituit un nou mod de restructurare a continuturilor, dar si un mod de realizare a īnvatarii.
Avānd experienta faptelor, mi-am propus sa promovez īn jocurile organizate, activismul, starea de organizare maxima īn procesul īnvatarii, orientarea constienta, selectiva spre desprinderea si fixarea esentialului.
Consider ca īmbunatatirea si activizarea vocabularului, mai ales la prescolari trebuie sa constituie un obiectiv constant, care va fi asociat din ce īn ce mai strāns cu principiul educatiei permanenete, al pregatirii copiilor pentru īnvatarea continua.
Rezulatele constate īn urma probelor de evaluare initiala m-au determinat sa revin cu explicatii ori de cāte ori este cazul, sa folosesc materiale demonstrative, ilustrative, care sa impresioneze copii si sa usureze retinerea aspectelor dorite si sa asociez datele noi unor exemple cunoscute.
Īnsusirea corecta a vocabularului limbii romāne este o conditie a īnsusirii tuturor cunostintelor care fac din individ un membru folositor societatii, este o conditie a īnsusirii culturii generale.
EVALUAREA
Evaluarea este activitatea comuna a educatoarei si a prescolarului īn cadrul careia se īnchide circuitul predare-īnvatare.
Procesele de evaluare īnsotesc permanent activitatea de īnvatare si sunt menite sa conduca la īmbunatatirea acesteia. Evaluarea vizeaza atāt rezultatele activitatii pedagogice, cāt si strategia aplicata, fiind implicata īn īntreaga desfasurare a activitatii pedagogice. Ea priveste īntregul sistem vizānd conditiile de desfasurare a activitatii, strategia urmata, precum si rezultatele obtinute. Evaluarea este o componenta esentiala a procesului didactic. Dupa Ausubel, "ea este punctul final dintr-o succseiune de evenimente".
Actul evaluarii devine eficient numai īn conditiile intregarii lui optime īn procesul didactic, menit sa furnizeze informatii cu privire la desfasurarea procesului si la rezultatele obtinute īn vederea perfectionarii lui.
Evaluarea realizata nu īnsoteste procesul didactic secventa cu secventa, nu permite ameliorarea lui decāt dupa perioade relativ īndelungate. Evaluarea finala poate lua īn considerare si date obtinute pe parcursul perioadei. Aceste evaluari pot servi drept mijloc de diagnosticare si pot furniza informatii necesare care duc la ameliorarea streategiei īnvatamāntului, doar pentru copiii care au parcurs perioada de instruire.
Evaluarea initiala este menita sa stabileasca nivelul de pregatire al prescolarului la īnceputul unei perioade de lucru, conditiile īn care acestia se pot ingra īn programul pregatit. Cunoasterea nivelului de pregatire de la care pornesc constituie una din conditiile esentiale pentru o actiune de adaptare a activitatii la aceste realitati īn vederea reusitei actului didactic.
Pornind de la īntelegerea rolului si functiei acestui tip de evaluare, Ausubel conchide "daca as vrea sa reduc toata psihopedagogia la un singur principiu eu spun: ceea ce influienteaza cel mai mult īnvatatura este ceea ce elevul stie la plecare. Asigurati-va de ceea ce el stie si instruiti-l īn consecinta."[11]
Evaluarea presupune verificarea rezultatelor pe parcursul procesului didactic realizat īn secvente mai mici; se efectuaza prin masurarea si aplicarea rezultatelor pe parcursul unui program din momentul īnceperii pāna cānd se īncheie. Ea consta īn estimarea diferitelor faze-secvente ale procesului si a rezultatelor obtinute.
Evaluarea formativa se prezinta ca o preocupare continua a tuturor celor angajati īn activitatea evaluata de a recepta efectele activitatii. Evaluarea formativa este implicata īn proces si vizeaza sesizarea la timp a unor defectiuni si aplicarea unor masuri de corectare necesare. Verificāndu-I pe toti din toata materia, ea permite cunoasterea dupa fiecare secventa de instruire a efectelor actiunii, identificarea neajunsurilor, a punctelor critice si adaptarea unor masuri de recuperare fata de unii elevi si de ameliorare a procesului. Prin aceasta, evaluarea se constituie ca un mijloc eficient de prevenire a situatiei de esec.
Ţinānd seama de aceasta lucrare si-a propus sa constate modul īn care īnsusirea constienta a cuvintelor poate optimiza procesul comunicarii verbale dintre copii si ca activitatea de educare a limbajului dupa locul cel mai important īn pregatirea copiilor pentru integrarea prescolara, am realizat o evaluare finala a volumului de cunostinte acumulat de copiii implicati īn cercetarea realizata.
Evaluarea finala - educarea limbajului.
Capitolul I
Aspecte fonetice: propozitia, cuvāntul, silaba, sunetul.
Teme propuse: Jocuri didactice: "Cine stie cāstiga"
"Cine spune mai multe cuvinte?"
"Jocul silabelor"
"Cu ce sunet īncepe cuvāntul?"
Jocuri-exercitii: "Īntrebare si raspuns" (antonime)
"La televizor" (omonime)
"Cum este?"(sinonime)
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
Dupa parcurgerea tematicii propuse toti copii vor fi capabili:
ITEM 1 - formuleaza o propozitie cu un cuvānt dat si numara cuvintele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 punct
ITEM 2 - formeaza doua cuvinte cu silaba data . . . . . . . . . . . . 1 punct
ITEM 3 - gaseste antonimul cuvāntului dat . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
ITEM 4 - gaseste omonimul cuvāntului dat . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
ITEM 5 - gaseste sinonimul cuvāntului dat . . . . . . . . . . . . . . . .1 punct
PROBĂ DE EVALUARE - SET DE FIsE INDIVIDUALE
ITEM 6 - desparte cuvintele reprezentate īn īntregime, īn silabe si deseneaza pe etichete tot atātea liniute cāte silabe are cuvāntul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
ITEM 7 - deseneaza pe ticheta tot atātea liniute cāte sunete are cuvāntul reprezentat īn imagine . . . . . . . . . . . . . .2 puncte
ITEM 8 - īncercuieste cuvintele care īncep cu acelasi sunet cu care īncepe cuvāntul de pe eticheta . . . . . . . . . . . . . . . .1 punct
PUNCTAJ MAXIM: 9 puncte; TIMP DE LUCRU: 15 minute.
ĪNREGISTRAREA REZULTATELOR
REZULTATELE PROBEI DE EVALUARE LA CAPITOLUL I
Aspecte lexicale (īmbogatirea vocabularului cu: substantive, adjective, verbe, adverbe). ITEM 1 - denumeste un oras, un judet, o statiune sau o tara unde vrei sa mergi īn excursie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct ITEM 2 - alege cāte trei jetoane ce reprezinta obiecte utile pe care doresti sa le iei cu tine ; denumeste-le . . . . . . . . . . . .1 punct ITEM 3 - spune cāte doua īnsusiri ale fiecarui obiect ales . . . 3 puncte ITEM 4 - ofera un obiect unui coleg si spune cum īl oferi . . . .1 punct Punctaj maxim: 6 puncte. NOTARE: ITEM 1 - 1p ITEM 2 - 1 p ITEM 3 - 3p ITEM 4 - 1p MATERIAL DIDACTIC: JETOANE. TIMP DE LUCRU: 10 minute. ĪNREGISTRAREA REZULTATELOR REZULTATELE PROBEI DE EVALUARE LA CAPITOLUL AL II-LEA
Constantin Parfene - Compozitiile in scoala, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1980, pagina 53 Alexandru Popescu Mihaiesti - Copilul, gradinita si scoala; Culegere metodoca editata de Revista de Pedagogie; Bucuresti 1979, pagina 17 Document InfoAccesari: 60949 Apreciat: Comenteaza documentul:Nu esti inregistratTrebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou A fost util?Daca documentul a fost util si crezi ca meritasa adaugi un link catre el la tine in site in pagina web a site-ului tau.
Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 ) |