LUCRARE DE DIPLOMĂ

IUNIE 2003

BUCUREsTI

"ÎMBOGĂŢIREA sI ACTIZAREA

VOCABULARULUI PRIN ACTIVITĂŢILE

DE TIP sCOLAR

PLANUL LUCRĂRII

INTRODUCERE

Motivatia alegerii temei

CAPITOLUL I

Conceptul de vocabular

CAPITOLUL II

Mijloace de îmbogatire a vocabularului

CAPITOLUL III

Particularitatile de utilizare a vocabularului la copiii de vârsta prescolara

Structuri lexicale comune la copii de vârsta prescolara

Identificarea tipurilor de greseli: pronuntie, sens, plasare în context, utilizare corecta, cauze, solutii

CAPITOLUL IV

Protocolul cercetarii - Etape metodologice implicate în cercetarea formelor si modalitatilor de îmbogatire si activizare a vocabularului la prescolari

Ipoteza cercetarii

Tematica cercetarii

Continut

Metode de promovare si de masurare a datelor

Mijloace de învatamânt

Forme de organizare

CAPITOLUL V

Experimentul

Aplicarea experimentului, culegerea datelor, evaluare

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Motivatia alegerii temei

În învatamântul românesc de toate gradele, dar în special în învatamântul prescolar studiul lexical merita o atentie mult mai mare decât i se acorda în momentul de fata din mai multe motive:

bogatia unei limbi este data în primul rând de bogatia si de varietatea vocabularului ei

schimbarile care au loc în societate precum si spectaculoasele progrese ale stiintei contemporane se reflecta în primul rând si nemijlocit în vocabular considerat ca fiind compartimentul limbii cel mai labil si mai deschis influientelor din afara

Legatura dintre istoria lexicului si istoria societatii este atât de strânsa si de evidenta, încât celebrul lingvist francez Antoine Meillert se considera pe deplin îndreptatit sa afirme ca "orice vocabular exprima, de fapt, o civilizatie". De aici rezulta necesitatea de a-l studia cât mai temeinic si ori de câte ori este posibil în indisolubila legatura cu prefacerile de diverse naturi care au loc în viata unei colectivitati lingvistice.

Îmbogatirea si perfectionarea vocabularului constituie un lucru mult mai greu de realizat decât însusirea regulilor gramaticale ale limbii materne.

Înca de la vârsta prescolara, copilul stapâneste în linii mari sistemul gramatical al limbii pe care o vorbeste însa achizitionarea de noi cuvinte si folosirea lor corecta ramân un deziterat permanent de-a lungul întregii vieti.

Este de remarcat rolul gradinitei în a-i sprijini pe copii în formarea unui vocabular cât mai bogat pentru a se putea exprima liber, expresiv, coerent si corect din punct de vedere gramatical.

n decursul anilor de gradinita sub influienta cerintelor crescânde ale activitatii si comunicarii are loc o asimilare rapida a diferitelor aspecte ale limbii (compozitia fonetica, vocabularul, structura gramaticala) apar si se dezvolta noi functii si forme ale limbajului care devine mai închegat, mai coerent.

La venirea în gradinita copilul de trei ani are un limbaj cu caracter situativ ce se exprima prin dialog. Sensul cuvintelor si propozitiilor depinde de împrejurarile concrete, iar vorbirea situativa este completata de gesturi. La aceasta vârsta raporturile gândire-vorbire sunt deseori surprinzatoare. Uneori copilul nu este în stare sa explice actiunile inteligente pe care, totusi, le stapâneste pe plan practic, alteori executa ordine pe care nu este în stare sa le repete. Uneori, de dragul sonoritatii cuvintelor prinde din zbor notiuni pe care nu le întelege si le foloseste la întâmplare sau formeaza expresii fara sa aiba o cât de mica idee despre raportul pe care-l exprima. Limbajul la aceasta vârsta este format din propozitii scurte, abunda exclamatiile, interjectiile, repetitiile, onomatopeele. Pe lânga aceasta, este cunoscuta dificultatea pe care o întâmpina copilul de 3 ani în emiterea si pronuntarea corecta a cuvintelor vorbirii.

Mi-am propus sa evidentiez în aceasta lucrare necesitatea îmbogatirii si activizarii vocabularului prin toate activitatile de tip prescolar, progresele realizate de copii în acest sens si - implicit - în însusirea notiunilor toate acestea reflectate în formarea si evolutia personalitatii copilului.

Am pornit de la premisa ca munca cu vocabularul nu trebuie socotita terminata odata cu explicarea amanuntita a cuvintelor necunoscute, ci trebuie continuata pâna când acestea sunt integrate în vocabularul activ al copiilor pâna când le folosesc corect în vorbire.

Mi-am propus sa tratez în lucrare aspecte esentiale referitoare la tema (de la fundamentarea teoretica si psiho-pedagogica a problemelor implicate) la metode si procedee aplicate la lotul experimental privind îmbogatirea vocabularului activ si pasiv al copiilor.

Pe parcursul cercetarii efectuate am încercat sa verific si sa aduc argumente în favoarea ipotezei de lucru folosind metode si strategii eficiente concretizate în rezultatele obtinute pe baza evaluarilor initiale, formative si sumative pe un lot de 20 de subiecti format din copii prescolari cuprinsi între 5 si 6 ani.

Prelucrerea datelor si a concluziilor în viziunea pedagogiei moderne inserate pe parcursul lucrarii reprezinta verificarea ipotezei formulate.

Gradinita trebuie sa-l înzestreze pe copil cu un vocabular bogat si nuantat. Ea poate si trebuie sa reprezinte acea minunata cutie de rezonanta în care cuvântul ca material sonor specific primei trepte a copilariei se poate tranforma în cuvântul muzica în care corespondenta mentala catre idee duce vadit la progres.

CAPITOLUL I

CONCEPTE DE VOCABULAR

Vocabularul sau lexicul unei limbi este alcatuit din totalitatea cuvintelor care exista sau au existat cândva într-o limba.

Vocabularul limbii române cuprinde peste 120 000 de cuvinte.

Nu toate cuvintele ocupa însa acelasi loc în vocabularul limbii române, si nu toate au aceeasi importanta pentru vorbitori. Unele dintre ele sunt cunoscute si întelese de toti vorbitorii acestei limbi, deoarece denumesc obiecte sau exprima notiuni de prima necesitate, au o întrebuintare mai mare, sunt foarte vechi si se caracterizeaza prin stabilitate.

Cercetatorii au împartit continutul vocabularului în doua parti:

a)      vocabularul fundamental (fond principal de cuvinte, fond principal lexical)

b)     masa vocabularului

a)     Vocalularul fundamental

Vocabularul fundamental cuprinde cuvinte de larga întrebuintare, cuvinte fara de care comunicarea între vorbitorii limbii respective n-ar fi posibila. Aceste cuvinte au o circulatie mare, sunt de obicei cuvinte mai vechi si sunt mai productive, de la ele s-au putut forma alte cuvinte. Din vocabularul fundamental fac parte cuvintele care denumesc obiectele de stricta necesitate omului, parti ale corpului omenesc, diferite alimente, pasarile si animalele din preajma omului, arborii si fructele lor, numele unor culori, zilele saptamânii, numele de rudenie, numele corpurilor ceresti.

Din fondul principal lexical fac parte, de asemenea, propozitiile, conjuctiile, pronumele, numeralele pâna la 10, verbele neregulate, unele adverbe mai frecvente. Toate acestea formeaza vocabularul fundamental al limbii române. Numarul lor este foarte redus.

Dupa calculele aproximative, ale unor specialisti, vocabularul fundamental (fond principal lexical) al limbii române ar cuprinde circa 1500 de cuvinte.

Vocabularul fundamental (fondul principal lexical) al limbii noastre cuprinde nu numai cuvinte care faceau parte si din vocabularul de baza al limbii latine, ci si cuvintele care au intrat mai târziu în limba si care au devenit si ele strict necesare pentru comunicarea între oameni.

Cuvintele de origine latina, care fac parte din vocabularul fundamental sunt în proportie de 60%, iar restul de 40% sunt de diferite alte origini.

b)    Masa vocabularului

Masa vocabularului cuprinde un numar foarte mare de cuvinte care nu intra în fondul principal, dar care constituie aproape 90% din cuvintele limbii române si numarul cuvintelor în vorbire este destul de redus.

Nr. Crt.

Nume si prenume

Item 1

Item 2

Item 3

Total

Observatii

Abuni Andrei

Braga Victor

Cristea Andreea

Ciobanu Andrei

Dicu Xavier

Dordea Cristian

Gâsca Alin

Grigore Andrei

Halip Ioana

Ionescu Alexandru

Ion Dan

Ionasc Adriana

Mitran Ioana

stefan Vladut

NidelciuVali

Ristache Alex

Rus Alexandra

serban Silviu

Tanase Mihaela

Tomescu Florin

INTERPRETARE, REZULTATE, SOLUŢIE PEDAGOGICĂ

Nr. Copii testati	10p	9p	8p	7p

Grupa valorica A: (10p) - 7 copii - 35%

Grupa valorica B: (9p) - 5 copii - 25%

Grupa valorica C: (8p, 7p) - 8 copii - 40%

Reprezentarea grafica a rezultatelor

Grupa valorica	Concluzii	Masuri. Solutii pedagocice
A	Copii cunosc notiunile, au un limbaj bine conturat, coerent, corect din punct de vedere gramatical, cu o imaginatie relativ bogata, verbalizeaza cu usurinta, exprimarea este expresiva.	Desfasurarea de jocuri didactice, povestiri create, jocuri-exercitii.
B	Copii cunosc cu aproximatie notiunile, dar au un limbaj sarac, partial expresiv, prezinta nesiguranta în capacitatea imaginativa.	Îmbogatirea si activizarea vocabularului cu cuvinte noi, expresii artistice, antrebarea sustinuta în toate activitatile.
C	Copii prezinta întârzieri în dezvoltarea limbajului, cunosc partial notiunile, operatiile gândirii se deruleaza încet.	Exercitii individuale pentru corectarea vorbirii, antrenarea consecventa în activitati, înlaturarea barierelor impuse de emotivitate.

Probe pentru determinarea performantelor minimale

EDUCAŢIA LIMBAJULUI

OBIECTIVE:

Evaluarea exprimarii copiilor; utitilizarea cuvintelor în propozitii potrivit sensului lor.

Evaluarea cunostintelor referitoare la mediul apropiat copiilor; denumirea corecta a cuvintelor integratoare (mobila, jucarii).

ITEM 1 - Denumeste obiectele din desen.

ITEM 2 - Spune care dintre acestea sunt obiecte de mobila si care sunt jucarii.

MATERIAL DIDACTIC: fise de evaluare individuale.

NOTARE: ITEM 1 - 3 puncte.

ITEM 2 - 3 puncte.

TIMP DE LUCRU: 5 minute.

REZULTATE OBŢINUTE; ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR

Nr. Crt.	Nume si prenume	Item 1	Item 2	Total	Observatii
	Abuni Andrei			6p
	Braga Victor			3p
	Cristea Andreea			6p
	Ciobanu Andrei			6p
	Dicu Xavier			6p
	Dordea Cristian			6p
	Gâsca Alin			6p
	Grigore Andrei			5p
	Halip Ioana			6p
	Ionescu Alexandru			6p
	Ion Dan			3p
	Ionasc Adriana			6p
	Mitran Ioana			5p
	stefan Vladut			6p
	NidelciuVali			5p
	Ristache Alex			6p
	Rus Alexandra			6p
	serban Silviu			5p
	Tanase Mihaela			6p
	Tomescu Florin			6p

INTERPRETARE, REZULTATE, SOLUŢIE PEDAGOGICĂ

Nr. copii testati	6p	5p	3p

Grupa valorica A: 14 copii - 6 puncte - 70%

Grupa valorica B: 4 copii - 5 puncte - 20%

Grupa valorica C: 2 copii - 3 puncte - 10%

REPREZENTAREA GRAFICĂ A REZULTATELOR

Grupa valorica	Concluzii	Masuri, Masuri pedagogice
A	Copiii au recunoscut obiectele din desen si au precizat la ce foloseste fiecare, verbalizând corect; formuleaza corect propozitiile.	Se vor desfasura jocuri didactice si jocuri exercitiu care le va spori bagajul de cunostinte si îi va pune în situatia de a verbaliza.
B	Formuleaza corect propozitile, dar nu deosebesc jucariile de obiectele de mobila. Prezinta ezitari în exprimare.	Activizarea vocabularului cu cuvinte si expresii noi. Antrenarea în activitati care presupun verbalizarea.
C	Copiii au recunoscut obiectele, dar nu se exprima corect si coerent.	Exercitii individuale. Antrenarea consecventa în activitati.

Aplicarea probelor pentru stabilirea performantelor minimale au constituit punctul de plecare în cunoasterea individualitatii copiilor precum si în organizarea si desfasurarea întregului demers didactic. Probele de evaluare initiala au fost centrate pe copil, obiectivele si continul fiind în concordanta cu prevederile programei instructiv-educative.

Pentru verificarea ipotezei, pe parcursul realizarii cercetarii, probele de evaluare initiala au constituit un nou mod de restructurare a continuturilor, dar si un mod de realizare a învatarii.

Având experienta faptelor, mi-am propus sa promovez în jocurile organizate, activismul, starea de organizare maxima în procesul învatarii, orientarea constienta, selectiva spre desprinderea si fixarea esentialului.

Consider ca îmbunatatirea si activizarea vocabularului, mai ales la prescolari trebuie sa constituie un obiectiv constant, care va fi asociat din ce în ce mai strâns cu principiul educatiei permanenete, al pregatirii copiilor pentru învatarea continua.

Rezulatele constate în urma probelor de evaluare initiala m-au determinat sa revin cu explicatii ori de câte ori este cazul, sa folosesc materiale demonstrative, ilustrative, care sa impresioneze copii si sa usureze retinerea aspectelor dorite si sa asociez datele noi unor exemple cunoscute.

Însusirea corecta a vocabularului limbii române este o conditie a însusirii tuturor cunostintelor care fac din individ un membru folositor societatii, este o conditie a însusirii culturii generale.

EVALUAREA

Evaluarea este activitatea comuna a educatoarei si a prescolarului în cadrul careia se închide circuitul predare-învatare.

Procesele de evaluare însotesc permanent activitatea de învatare si sunt menite sa conduca la îmbunatatirea acesteia. Evaluarea vizeaza atât rezultatele activitatii pedagogice, cât si strategia aplicata, fiind implicata în întreaga desfasurare a activitatii pedagogice. Ea priveste întregul sistem vizând conditiile de desfasurare a activitatii, strategia urmata, precum si rezultatele obtinute. Evaluarea este o componenta esentiala a procesului didactic. Dupa Ausubel, "ea este punctul final dintr-o succseiune de evenimente".

Actul evaluarii devine eficient numai în conditiile intregarii lui optime în procesul didactic, menit sa furnizeze informatii cu privire la desfasurarea procesului si la rezultatele obtinute în vederea perfectionarii lui.

Evaluarea realizata nu însoteste procesul didactic secventa cu secventa, nu permite ameliorarea lui decât dupa perioade relativ îndelungate. Evaluarea finala poate lua în considerare si date obtinute pe parcursul perioadei. Aceste evaluari pot servi drept mijloc de diagnosticare si pot furniza informatii necesare care duc la ameliorarea streategiei învatamântului, doar pentru copiii care au parcurs perioada de instruire.

Evaluarea initiala este menita sa stabileasca nivelul de pregatire al prescolarului la începutul unei perioade de lucru, conditiile în care acestia se pot ingra în programul pregatit. Cunoasterea nivelului de pregatire de la care pornesc constituie una din conditiile esentiale pentru o actiune de adaptare a activitatii la aceste realitati în vederea reusitei actului didactic.

Pornind de la întelegerea rolului si functiei acestui tip de evaluare, Ausubel conchide "daca as vrea sa reduc toata psihopedagogia la un singur principiu eu spun: ceea ce influienteaza cel mai mult învatatura este ceea ce elevul stie la plecare. Asigurati-va de ceea ce el stie si instruiti-l în consecinta."[11]

Evaluarea presupune verificarea rezultatelor pe parcursul procesului didactic realizat în secvente mai mici; se efectuaza prin masurarea si aplicarea rezultatelor pe parcursul unui program din momentul începerii pâna când se încheie. Ea consta în estimarea diferitelor faze-secvente ale procesului si a rezultatelor obtinute.

Evaluarea formativa se prezinta ca o preocupare continua a tuturor celor angajati în activitatea evaluata de a recepta efectele activitatii. Evaluarea formativa este implicata în proces si vizeaza sesizarea la timp a unor defectiuni si aplicarea unor masuri de corectare necesare. Verificându-I pe toti din toata materia, ea permite cunoasterea dupa fiecare secventa de instruire a efectelor actiunii, identificarea neajunsurilor, a punctelor critice si adaptarea unor masuri de recuperare fata de unii elevi si de ameliorare a procesului. Prin aceasta, evaluarea se constituie ca un mijloc eficient de prevenire a situatiei de esec.

Ţinând seama de aceasta lucrare si-a propus sa constate modul în care însusirea constienta a cuvintelor poate optimiza procesul comunicarii verbale dintre copii si ca activitatea de educare a limbajului dupa locul cel mai important în pregatirea copiilor pentru integrarea prescolara, am realizat o evaluare finala a volumului de cunostinte acumulat de copiii implicati în cercetarea realizata.

Evaluarea finala - educarea limbajului.

Capitolul I

Aspecte fonetice: propozitia, cuvântul, silaba, sunetul.

Teme propuse: Jocuri didactice: "Cine stie câstiga"

"Cine spune mai multe cuvinte?"

"Jocul silabelor"

"Cu ce sunet începe cuvântul?"

Jocuri-exercitii: "Întrebare si raspuns" (antonime)

"La televizor" (omonime)

"Cum este?"(sinonime)

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

Dupa parcurgerea tematicii propuse toti copii vor fi capabili:

ITEM 1 - formuleaza o propozitie cu un cuvânt dat si numara cuvintele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 punct

ITEM 2 - formeaza doua cuvinte cu silaba data . . . . . . . . . . . . 1 punct

ITEM 3 - gaseste antonimul cuvântului dat . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct

ITEM 4 - gaseste omonimul cuvântului dat . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct

ITEM 5 - gaseste sinonimul cuvântului dat . . . . . . . . . . . . . . . .1 punct

PROBĂ DE EVALUARE - SET DE FIsE INDIVIDUALE

ITEM 6 - desparte cuvintele reprezentate în întregime, în silabe si deseneaza pe etichete tot atâtea liniute câte silabe are cuvântul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct

ITEM 7 - deseneaza pe ticheta tot atâtea liniute câte sunete are cuvântul reprezentat în imagine . . . . . . . . . . . . . .2 puncte

ITEM 8 - încercuieste cuvintele care încep cu acelasi sunet cu care începe cuvântul de pe eticheta . . . . . . . . . . . . . . . .1 punct

PUNCTAJ MAXIM: 9 puncte; TIMP DE LUCRU: 15 minute.

ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR

REZULTATELE PROBEI DE EVALUARE LA CAPITOLUL I

Aspecte lexicale (îmbogatirea vocabularului cu: substantive, adjective, verbe, adverbe). ITEM 1 - denumeste un oras, un judet, o statiune sau o tara unde vrei sa mergi în excursie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct ITEM 2 - alege câte trei jetoane ce reprezinta obiecte utile pe care doresti sa le iei cu tine ; denumeste-le . . . . . . . . . . . .1 punct ITEM 3 - spune câte doua însusiri ale fiecarui obiect ales . . . 3 puncte ITEM 4 - ofera un obiect unui coleg si spune cum îl oferi . . . .1 punct Punctaj maxim: 6 puncte. NOTARE: ITEM 1 - 1p ITEM 2 - 1 p ITEM 3 - 3p ITEM 4 - 1p MATERIAL DIDACTIC: JETOANE. TIMP DE LUCRU: 10 minute. ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR REZULTATELE PROBEI DE EVALUARE LA CAPITOLUL AL II-LEA "Spune mai departe" ITEM 3 - "Gaseste jetonul care se potriveste cu imaginea si formuleaza corect o propozitie dezvoltata" . . . . .1 punct PUNCTAJ MAXIM: 5 puncte. MATERIAL DIDACTIC - JETOANE. TIMP DE LUCRU - 5 minute. ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR REZULATELE PROBEI DE EVALUARE LA CAPITOLUL AL III-LEA Nr. Crt. Nume si prenume Item 1 Item 2 Item 3 Total puncte Abuni Andrei Braga Victor Cristea Andreea Ciobanu Andrei Dicu Xavier Dordea Cristian Gâsca Alin Grigore Andrei Halip Ioana Ionescu Alexandru Ion Dan Ionasc Adriana Mitran Ioana stefan Vladut NidelciuVali Ristache Alex Rus Alexandra serban Silviu Tanase Mihaela Tomescu Florin Total puncte 20p 57p 13p 90p INTERPRETARE, REZULTATE Nr. copii testati 5p 4p 3p Grupa valorica A: 5 puncte - 13 copii - 65% Grupa valorica B: 4 puncte - 4 copii - 20% Grupa valorica C: 3 puncte - 3 copii - 15% Reprezentarea grafica a rezultatelor REZULTATE: 90%, REUsITĂ TOTALĂ. INTERPRETAREA REZULTATELOR (CONCLUZII) În urma probelor de evaluare aplicate am constatat ca, la toate cele trei capitole procentul de realizare a fost peste 85%, ceea ce înseamna ca majoritatea copiilor si-au însusit unitatile de continut transmise (capitolul I - 90,55%, capitolul al II-lea 87%, iar capitolul III-lea - 90% ). Cei 20 de copii care au participat la aceasta testare au realizat itemii probelor în procent de 90%, demonstrând ca pot formula corect propozitii cu un cuvânt dat, pot formula cuvinte cu un sunet dat, despart corect în silabe si opereaza cu antonime, omonime si sinonime. Vocabularul copiilor cuprinde multe substantive comune si proprii, adjective, verbe si adverbe. Copiii folosesc corect formele de singular si plural, formuleaza propozitii scurte si dezvoltate, realizând acordul dintre subiect-atribut, predicat-complement. Un numar mic de copii a întâmpinat greutati în gasirea antonimelor, omonimelor si a sinonimelor. Am observat folosirea incorecta a substantivelor în cazul dativ. Majoritatea au dovedit rapiditate în gândire, viteza de reactie la raspuns, antrenând operatiile gândirii în rezolvarea probelor. Exista un numar mic de copii care se exprima mai greu în propozitii, acestia sunt si mai emotivi, dar prezentând si superficialitate în rezolvarea itemilor. Se impune o solicitare interna a acestora în activitati compensatorii, o antrenare a lor în munca individuala fie în familie, fie la gradinita. Aceste nerealizari sau ezitari sunt recuperabile. La cei mai multi copii (90%) adaptarea la cerintele scolare se va face cu usurinta, aceasta fiind facilitata de comunicarea verbala sub toate aratate în aceste pagini. CONCLUZII Lucrarea de fata cuprinde experienta subsemnatei fundamentata pe baze stiintifice, psihopedagogice, în vederea realizarii uni obiectiv fundamental al activitatii instructiv-educative din gradinita: îmbogatirea si activizarea vocabularului copiilor. Un prim aspect care s-a desprins pe parcursul cercetarii a fost existenta unei triade indisolubile care alcatuieste cunoasterea: a observa, a întelege, a exprima. Asadar, formarea unui vocabular bogat pentru a facilita exprimarea constituie unul din aspectele cunoasterii triadei, adica acel moment al procesului cognitiv în care obsrvatiile prelucrate în gândire (întelese), capata expresie inteligibila în cuvânt. Spiritul de observatie, gândirea, exprimarea se formeaza si se dezvolta în cadrul unui proces instructiv-educativ de durata, din care fac parte, în mod implicit, si activitatile privind îmbogatirea si activizarea vocabularului. Procesul îmbogatirii si activizarii vocabularului se identifica cu însusi procesul cunoasterii, cu însusi procesul instructiv-educativ desfasurat de-a lungul prescolaritatii. Aceasta este motivatia implicarii dezvoltarii vocabularului în practica însusirii tuturor disciplinelor prevazute în planul de învatamânt. Am reusit sa-i deprind pe copii sa observe, sa gândeasca, sa argumenteze si sa se exprime corect, logic, deci sa cunoasca activ lumea si viata. În lucrarea de fata am cautat sa demonstrez cu exemple din activitatea pedagogica rolul pe care îl are educatia limbajului la dezvoltarea personalitatii copiilor prescolari, cât si principalele metode de lucru ce pot stimula îmbogatirea si activizarea vocabularului copiilor prin toate activitatile de tip prescolar. Pentru a realiza cercetarea de tip constatativ-ameliorativ cu privire la tema enuntata am procedat la aplicarea unui sistem coerent de masuri. Studiul privind programa si metodicile din învatamântul prescolar; Documentarea stiintifica cu privire la contributia activitatilor din gradinita, la îmbogatirea si activizarea vocabularului prescolarilor; Receptarea creatoare a bibliografiei parcurse; Motivarea problematicii lucrarii; Alegerea unui set de emtode si procedee eficiente pentru verificarea ipotezei; Consemnarea sistematica si obiectiva a observatiilor efectuate; Stabilirea unor concluzii partiale; Abordarea unui stil de lucru permisiv, receptiv la dorintele si solicitarile copiilor; Selectarea celor mai concludente date; Gasirea unui plan optim de sistematizare si prezentare a observatiilor, constatarilor efectuate conform metodologiei cercertarii în educatie si învatamânt (dupa Dumitru Muster). Abordarea creatoare a acestui sistem de masuri s-a concretizat în lucrarea de fata, fara a avea pretentia ca au fost epuizate toate problemele legate de tema sau ca acest mod de prezentare este cel mai bun. Problemele de principiu si solutiile din aceasta lucrare reprezinta pozitia mea personala fata de tema propusa. Important de subliniat este faptul ca, la reusita activitatilor ce vizeaza îmbogatirea si activizarea vocabularului concura urmatorii factori: BIBLIOGRAFIE Cozman Maria - Modalitati pedagogice de stimulare a comunicarii - Revista de pedagogie, Bucuresti, 1981 Dragan Nicola, Ioan Nicola - Cercetarea psiho-pedagogica, Editura Tipouner, Târgu Mures, 1993 D. Ausubel, Fl. Robinson - Învatarea în scoala (o introducere în psihologia pedagogica), traducere, Bucuresti, E.D.P, 1981 Dumitru Muster - Metodologia cercetarii în educatie si învatamânt, Editura Litera, Bucuresti, 1985 Dutu Olga, Jinga Ioan - Dezvoltarea comunicarii orale, Revista învatamântului prescolar, Nr. 1-2/ Emil Verza - Educatia intelectuala a copiilor prescolari - Culegere metodica editata de Revista de pedagogie, Bucuresti, 1975 Emil Verza - Conduita verbala a scolarilor mici, E.D.P., Bucuresti, 1973 Emilia Bocsoiu - Prevenirea si corectarea tulburarilor de limbaj, E.D.P., Bucuresti, 1974 Golu Pantelimon, Zlate Mielu, Verza Emil - Psihologia copilului, Manual pentru clasa a XI-a, scoli normale, E.D.P., Bucuresti, 1993 Hristea Theodor (coordonator) - Sinteze de limba româna, Editura Albatros, Bucuresti, 1984 I. Cerghit - Perfectionarea lectiei în scoala moderna, E.D.P., 1985 Maria Montessori - Descoperirea copilului, E.D.P., Bucuresti, 1977 Jinga Ioan, Negret Ion - Învatarea eficienta, Editis, Bucuresti, 1994 Munteanu G., E. Bolog, Vistian Goia - Literatura pentru copii, Manual pentru liceele pedagogice, Bucuresti, 1970 Mateescu Ioana, Damalan Livia - Povestirile copiilor, mijloc de dezvoltare a vorbirii - De la gradinita la scoala, Culegere metodica editata de Revista de Pedagogie, Bucuresti, 1975 Paul Popescu Neveanu - Dictionar de psihologie, Editura Albatros, Bucuresti, 1978 Tatiana Slama Cazacu - Dialogul la copii, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1961 Tatiana Slama Cazacu - Probleme ale dezvoltarii limbii române ca limba materna în gradinite si clasele primare în culegerea metodica, Bucuresti, 1975 Ursula schiopu, Verza Emil - Psihologia vârstelor, E.D.P., Bucuresti, 1981 Varzari E., Taiban M., Mamasia V., Gheorghian E. - Metodica cunoasterii mediului înconjurator si dezvoltarea vorbirii, E.D.P., Bucuresti, 1970 Surdu Ioan, Danila Ioan, sova Siminica - Educatia limbajului în gradinita, E.D.P., Bucuresti, 1995 Programa activitatilor instructiv-educative în gradinita de copii, Bucuresti, 2000, coordonator: Prof. Viorica Preda ANEXE PROIECT DIDACTIC OBIECTIVE OPERAŢIONALE CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII - SECVENŢE PEDAGOGICE STRATEGII DIDACTICE EVALUARE, FORME, ITEMI I MOMENTUL ORGANIZATORIC Aerisirea salii de grupa; Aranjarea scaunelelor si a meselor în forma de careu deschis în asa fel încât sa formeze doua echipe; Pregatirea materialului didactic; II CAPTAREA ATENŢIEI - Crearea unei stari psiho-afective pozitive de concentrare în vederea realizaii obiectivelor operationale Conversatia Povestirea III ENUNŢAREA OBIECTIVELOR sI ANUNŢAREA TEMEI Copii vor fi anuntati ca vor participa la un jocîn care vor demonstra cunoasterea animalelor domestice si salbatice si unde traiesc acestea. Jocul se numeste "Cum se numeste si unde locuieste?" Se va motiva copiilor ca, învatând foarte bine sa joace acest joc, ei vor putea mai târziu, în viata de prescolar, sa recunoasca cu usurinta animalele în cadrul lectiilor de cunoasterea mediului. O1 - sa denumeasca animalele domestice si salbatice, asezând siluetele acestora în mediul de viata corespunzator V PREZENTAREA OPTIMĂ A CONŢINUTULUI sI DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII Se va preciza ca jocul are reguli ce trebuie respectate. Se vor explica câteva regului: va raspunde numai copilul numit de educatoare; se împart copii în doua echipe Conversatia explicatia Varianta I Câte un copil din echipa va veni la masa educatoarei si va alege o silueta a unui animal. Fiecarea va trebui sa denumeasca   animalul salbatic sau domestic si sa aseze silueta la mediul de viata corespunzator de pe tabloul prezentat. Se va executa jocul de proba, apoi se va trece la desfasurarea propriu-zisa a jocului. Demonstratia Exercitiul Aprinderea becului Acordarea unui ghiocel pentru raspunsul corect Aplauze Evaluare orala Evaluare practic-actionata O2- sa corecteze greselile facute intentionat de educatoare O3 - sa recunoasca animalele dupa ghicitorile adresate O4 - sa reconstituie silueta animalului alegând partile corpului care corespund acestuia Varianta a II-a Educatoarea va schimba în mod voit locul animalelor din mediul lor de viata. Copii ambelor echipe vor sesiza si îndrepta greselile. Conversatia Problematizarea Aplauze Acordarea unui ghiocel pentru raspuns corect Evaluare orala Varianta a III-a Educatoarea va adresa cateva ghicitori despre alte animale decât cele prezenate în joc. Copiii ambelor echipe vor recunoaste despre ce animal este vorba. Conversatia Problematizarea Aplauze Evaluare orala Varianta a IV-a Câte un copil din fiecare echipa va reconstitui silueta unui animal. Explicatia Problematizarea Aplauzele Evaluarea practic-actionala VI OBŢINEREA PERFORMANŢEI sI ASIGURAREA CONEXIUNII INVERSE În executarea jocului de catre copii se vot face eventualele interventii privind respectarea regulilor, încadrarea în timp si mentinerea spiritului de competitie. Se vor verifica cunostintele copiilor, se vor aprofunda si se vor da explicatii suplimentare atunci când este cazul. Explicatia conversatia O5 - sa rezolve corect sarcina fisei, taind cu o linie animalul care nu corespunde mediului de viata VII EVALUAREA PERFORMAŢEI Se anunta echipa câstigatoare. Se împart fisele de evaluare. Se numara ghioceii acumulati pentru fiecare echipa. Explicatia Exercitiul Evaluarea gfafica VIII ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII Se fac aprecieri asupra desfasurarii activitatii si a comportamentului copiilor. Se acorda diplome. Se intoneaza cântecul "În padure". Constantin Parfene - Compozitiile in scoala, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1980, pagina 53 Alexandru Popescu Mihaiesti - Copilul, gradinita si scoala; Culegere metodoca editata de Revista de Pedagogie; Bucuresti 1979, pagina 17 Ursula Schiopu - Psihologia copilului - Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1994 Tatiana Slama-Cazacu - Probleme ale dezvoltarii limbii române ca limba materna în gradinite si clasele primare în culegerea metodica, 1975 Tatiana Slama - Cazacu - Relatiile dintre gradinita si limbaj în ontogeneza, pagina 417 Petre Ispirescu - Tinerete fara batrânete si viata fara de moarte Ion Creanga - Capra cu trei iezi Fratii Grimm - Alba ca zapada H.Ch. Andersen - Ratusca cea urâta Ion Creanga - Capra cu trei iezi; Fata babaei si fata mosneagului D. Ausubel , Fl. Robinson - "Învatarea în scoala", E.D.P., Bucuresti 1981 Document Info Accesari: 61069 Apreciat: Comenteaza documentul: Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site Copiaza codul: in pagina web a site-ului tau. <a href="https://www.scritub.com/profesor-scoala/LUCRARE-DE-DIPLOMA-IMBOGATIREA17323161812.php" target="_blank" title="LUCRARE DE DIPLOMA "IMBOGATIREA SI ACTIZAREA VOCABULARULUI PRIN ACTIVITATILE DE TIP SCOLAR" - https://www.scritub.com">LUCRARE DE DIPLOMA "IMBOGATIREA SI ACTIZAREA VOCABULARULUI PRIN ACTIVITATILE DE TIP SCOLAR"</a> eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2025 )