Lectia

Lectia, ca microsistem de instruire, īncorporeaza toate componentele procesului de īnvatamānt: obiective, continuturi, metodologie, relatii pedagogice, evaluare etc.

Relatia dintre lectie si unitatea de īnvatare

Fata de proiectarea traditionala centrata pe lectie (ora de curs), proiectarea unitatii de īnvatare are urmatoarele calitati si avantaje:

Creeaza un mediu de īnvatare coerent īn care asteptarile elevilor devin clare 17217q164r pe termen mediu si lung;

Implica elevii īn proiecte de īnvatare personale pe termen mediu si lung, īn rezolvarea de probleme complexe, luarea de decizii complexe cu accent pe explorare si reflectie;

Implica īnvatatorul/profesorul īntr-un proiect didactic pe termen mediu si lung, cu ragaz pe ritmurile de īnvatare proprii elevilor;

Da perspectiva lectiilor, printr-o relatie neliniara īntre ele, situāndu-le īn secvente diferite ale unitatii de īnvatare.

Proiectul de lectie, conceput ca document separat, este recunoscut ca o formalitate consumatoare de timp si energie. Proiectul unei unitati de īnvatare contine suficiente elemente pentru a oferi o imagine asupra fiecarei ore. Ca urmare, īn tabelul care sintetizeaza proiectarea unitatii de īnvatare se pot delimita prin linii orinzontale (punctate) spatiile corespunzatoare unei ore de curs. Astfel, pentru fiecare lectie, proiectul unitatii de īnvatare ofera date relevante referitoare la elementele de continut si obiectivele de referinta vizate la care se raporteaza anumite activitati de īnvatare; totodata, sunt indicate resurse materiale, forme de organizare a clasei pentru fiecare activitate precum si instrumente de evaluare necesare la nivelul lectiei (orei).

Lectia este īnteleasa ca o componenta operationala (Cum? pe termen scurt a unitatii de īnvatare. Daca unitatea de īnvatare ofera īntelegerea procesului din perspectiva strategica, lectia ofera īntelegerea procesului din perspectiva operativa, tactica. Proiectul unitatii de īnvatare trebuie sa ofere o derivare simpla a lectiilor componente. Ca urmare, trecerea de la unitatea de īnvatare, o entitate supraordonata, la o lectie componenta trebuie sa permita o replicare īn acelasi timp functionala (De ce?), structurala (Cu ce?) si operationala (Cum?) a unitatii de īnvatare, la o scara temporala mai mica si īntr-un mod subordonat. Acest mod de tratare orientata spre scopuri precise caracterizeaza organizarea nu numai a unitatii de īnvatare, ci si a lectiei.

Structura lectiei

Lectia este o succesiune de evenimente externe ce, valorificānd resursele avute la dispozitie, conduce la īnvatare.

1. Captarea si orientarea atentiei. La clasa I atentia copiilor este atrasa de ilustratiile din manual, ce devin surse pentru formularea de enunturi simple, descoperirea unor noi sunete, grupuri de sunete sau a noi cuvinte sub forma de joc. La lectiile de comunicare se anunta copiilor tema: o povestire, un tablou, o ilustratie. Atentia lor trebuie mentinuta pe parcursul lectiei prin procedee adecvate, legate strāns de fiecare secventa de continut, prin varietatea procedeelor, prin alternarea unor forme diferite de activitate,
2. Enuntarea scopului si a obiectivelor urmarite, printr-o formulare clara, de regula la īnceput de lectie,
3. Reactualizarea structurilor īnvatate anterior. De exemplu, la o lectie de constructie a comunicarii (de gramatica) se reiau informatiile din clasele anterioare si se trece la predarea de noi cunostinte,
4. Prezentarea continutului lectiei
5. Dirijarea īnvatarii elevilor de catre īnvatator īn efortul de asimilare de noi cunostinte. Dirijarea poate fi moderata (elevul este īndrumat doar pāna la un punct) sau minima (cu recomandari strānse sau limitate),
6. Conexiunea inversa (capacitatea elevilor de a se autoregla),
7. Verificarea si aplicarea rezultatelor (zilnica, periodica, la final de capitol),
8. Corelarea, integrarea si transferul de cunostinte
9. Temele pentru acasa; explicarea lor,

Tipuri de lectii

Tipul unei lectii este determinat de scopul didactic avut īn vedere:

1. Lectii de achizitionare de noi informatii (de predare-īnvatare, de comunicare de noi cunostinte),

2. Lectii de repetare si sistematizare a cunostintelor,

3. Lectii de aplicare a cunostintelor pentru formarea de priceperi si deprinderi,

4. Lectii de verificare si evaluare a rezultatelor scolare,

5. Lectia mixta, cea mai frecvent īntālnita asigura mentinerea interesului elevilor pe īntreg parcursul lectiei.

Structura unei lectii mixte

1. Pregatirea organizatorica a lectiei (materiale necesare pentru elevi si profesor, pregatirea psihologica, crearea unei atmosfere specifice),

2. Verificarea masurii īn care elevii stapānesc informatiile si dispun de capacitatile corespunzatoare, parcurse anterior, ceea ce asigura īntelegerea noilor cunostinte. Se verifica temele efectuate acasa precum si cunostintele deja dobāndite din cadrul temei ce urmeaza a fi predata,

3. Anuntarea subiectului noii lectii, a scopului si obiectivelor acesteia,

4. Comunicarea si asimilarea noilor cunostinte este etapa principala a fiecarei lectii mixte. Ea presupune masuri referitoare la volumul si calitatea informatiilor ce vor fi asimilate de catre elevi, sistematizarea lor, metodele si mijloacele folosite etc.,

5. Fixarea cunostintelor noi prin exercitii imediate de īntarire a celor īnvatate, exercitii aplicative de consolidare a unor algoritmi,

6. Tema pentru acasa īmpreuna cu explicatiile necesare efectuarii ei de catre elevi,

Ordinea acestor secvente nu este obligatorie. De exemplu, la predarea de noi cunostinte, la īnceput de capitol, se poate omite secventa verificarii cunostintelor, atunci cānd a fost anticipata de o lectie de evaluare scrisa sau orala. Anuntarea subiectului, a scopului lectiei se realizeaza pe parcursul comunicarii-asimilarii noilor cunostinte. Fixarea cunostintelor se poate face pe parcursul receptarii lor, pe unitati logice, sau pe fragmente. Tema pentru acasa se anunta si īn etapa comunicarii-receptarii noilor cunostinte, dupa ce a fost explicat un exercitiu de fixare si īntarire.

Structura proiectului de lectie (dupa Emil Stan īn Teoria istruirii)

1.Subiectul, 2. Obiective, 3. Activitatile de īnvatare, 4. Materiale instructionale īn functie de resurse, 5. Introducerea (captarea atentiei - diverse tehnici, motivarea), 6. Prezentarea (continuturi, metode si procedee), 7. Īncheierea, 8. Tema pentru acasa, 9. Evaluarea.

Īntrebari

1. Īn ce consta relatia dintre lectie si unitatea de īnvatare?
2. Enumerati elelmentele componente ale structurii unei lectii.
3. Precizati principalele tipuri de lectie.
4. Prezentati structura unei lectii mixte.

Test

Bifati raspunsul corect:

1. Īn structura unei lectii mixte, comunicarea si asimilarea noilor cunostinte se face:

a) la īnceputul lectiei,

b) dupa pregatirea clasei pentru lectie, verificarea temei pentru acasa si anuntarea subiectului noii lectii,

c) dupa fixarea cunostintelor si stabirea temei pentru acasa.

2. Lectia ca microsistem de instruire īncorporeaza

a) obiective,

b) continuturi,

c) metodologie,

d) raporturi sociale si interese de grup

e) evaluare,

f) relatii pedagogice.