Limba romana in ciclul primar
Obiectivele centrale ale studierii limbii si literaturii romane in invatamantul primar sunt dezvoltarea competentelor eleme 515b11f ntare de comunicare orala si scrisa a copiilor, precum si familiarizarea acestora cu textele literare si nonliterare semnificative din punctul de vedere al varstei cuprinse intre 6/7 si 10/11 ani. Se urmareste, totodata, structurarea la elevi a unui ansamblu de atitudini si de motivatii care vor incuraja si sprijini ulterior studiul limbii romane.
Scopul studierii limbii romane in perioada scolaritatii obligatorii este acela de a forma progresiv un tanar cu o cultura comunicationala si literara de baza, capabil sa inteleaga lumea din jurul sau, sa comunice si sa interactioneze cu semenii, exprimandu-si ganduri, stari, sentimente, opinii, sa fie sensibil la frumosul din natura si la cel creat de om, sa se integreze efectiv in contextul viitorului parcurs scolar, respectiv profesional, sa-si utilizeze in mod eficient si creativ capacitatile pentru rezolvarea unor probleme concrete din viata cotidiana, sa poata continua in orice etapa a existentei sale procesul de invatare.
Curriculum-ul de limba si literatura romana in ciclul primar propune o mutatie fundamentala la nivelul audierii limbii romane. În locul compartimentarii artificiale a disciplinei in trei domenii arbitrar stabilite: citire, lectura si comunicare, se propune un nou model, cel comunicativ - functional, adecvat nu numai specificului acestui obiect de studiu, ci si modalitatilor propriu-zise de structurare la copii a competentei de comunicare. În mod concret, acest model presupune dezvoltarea integrala a capacitatilor de receptare si de exprimare orala, respectiv de receptare a mesajului scris si de exprimare scrisa. De altfel comunicarea nu este altceva decat functionarea corecta, in fuziune, a celor patru deprinderi mentionate in curriculum: receptarea mesajului oral, exprimarea orala, receptarea mesajului scris si exprimarea scrisa.
Scopul receptarii literaturii romane in scoala este formarea gustului estetic, ca parte integranta a educatiei elevilor.
Finalitatea principala a insusirii literaturii romane in scoala ramane insa aceea de a forma din elevi cititori avizati de literatura, oameni cu deprinderea de a citi permanent si capabili sa adopte o pozitie personala fata de lecturile lor, de a fi indragostiti de lectura cat vor trai.
Scopul studierii limbii romane este de a perfectiona exprimarea, de a o transforma intr-o vorbire gramaticalizata, conforma cu normele limbii literare, de a o cunoaste in variantele ei orala si scrisa, normata si literara si nu ca un sistem abstract.
Obiectivul fundamental al reformei actuale romanesti este modelarea constiintelor formabililor, in sensul asumarii constiente a ideii ca universul in care traim este unul guvernat de legi care trebuie respectate, pentru ca acestea in mod implacabil dicteaza atat dezvoltarea individuala si colectiva, cat si produsele umane artistice si intelectuale. Un individ instruit va fi un individ pragmatic, dar liber si creativ in gandire, care va cunoaste regulile jocului vietii si ale naturii si respectandu-le va fi fericit. Vom avea in fata pe de o parte un elev capabil sa construiasca enunturi potrivit cu intentia sa comunicativa si cu situatia de comunicare, un elev creativ, capabil sa-si exprime gandurile prin enunturi complexe, nuantate, ca reflex al lecturilor si, pe de alta parte, un elev capabil, sa zicem,doar sa scrie dupa dictare, sa copieze fragmente de texte, dar sa nu reuseasca sa descompuna enunturile in elementele care le alcatuiesc, intelegand lucrurile in mod mecanic, limitativ, fragmentar.
Asadar ‚‚ cuvantul scris capata pentru copil importanta din ce in ce mai mare, incat cu timpul, ca si oamenii maturi, el ajunge sa nu conceapa limba, decit sub aspectul ei scris: cuvintele ii apar in haina pe care le-o da ortografia”
|
