Aria curriculara reprezinta un criteriu nou de clasificare (grupare) a disciplinelor de studiu în viziune multi si⁄sau interdisciplinara, pe baza unor principii si criterii de tip epistemologic si psihopedagogic. Ariile curriculare ramân aceleasi pe întreaga durata a scolaritatii obligatorii si a liceului, dar ponderea lor pe cicluri si pe clase este variabila.
Limba si Literatura Româna în învatamântul primar este încadrata în aria curriculara Limba si comunicare si îi sunt repartizate aproape jumatate din totalul orelor din programul cadru pe o saptamâna. Ace 212v213c asta disciplina este o componenta fundamentala de studiu a parcursului de învatare oferit elevilor în contextul scolaritatii obligatorii. Studiul Limbii si Literaturii Române în întregul învatamânt obligatoriu are ca obiectiv dezvoltarea competentelor elementare de comunicare orala si scrisa ale elevilor, precum si familiarizarea acestora cu texte literare si nonliterare semnificative. Noul CN al continutului Limbii si Literaturii Române în învatamântul primar stabileste un model comunicativ-functional adecvat nu doar specificului acestui obiect de studiu, ci si modalitatilor de structurare a competentei de comunicare. Acest model presupune dezvoltarea unor capacitatide receptare si de exprimare orala, de receptare a mesajului scris (citirea-lectura) si de exprimare scrisa. Prin disciplina Limba si Literatura Româna elevul îsi dezvolta competenta de comunicare în toate formele ei de manifestare. În opinia legiuitorilor M.E.N. comunicarea nu este altceva decât functionarea concreta, în fuziune, a celor patru capacitati formulate anterior în obiectivele cadru. Noutatea consta în reechilibrarea ponderii acordate exprimarii orale fata de cea scrisa si în atentia acordata actiunii complexe de construire a unor mesaje originale, proprii, si de receptare a mesajelor transmise pe diverse cai.
Ca metode generale utilizate si în studiul Limbii si Literaturii Române la clasele primare mentionam: observatia, conversatia, explicatia, povestirea.
Conversatia bazata pe întrebari si raspunsuri este de neînlocuit în ciclul primar. Ea poate fi reproductiva, euristica, de aprofundare, de verificare (control) al performantelor. Demonstratia este strâns legata de conversatie, se face numai prin întrebari si raspunsuri, fiind însotita de materiale grafice, tablouri, planse etc. Explicatia este utilizata la lectiile de constructie a comunicarii si face apel la rationamente deductive, ce pornesc de la general la particular, de la notiuni, concepte, teoreme, definitii. Povestirea poate fi utilizata si la ciclul primar, la lectiile de citire-lectura.
Metodele pentru o prezentare rapida, sigura si placuta a lectiei pot fi centrate pe profesor (expunere, dialog socratic, demonstratie) sau pe elev (discutia cu întreaga clasa ori discutia panel, jocul de roluri, învatarea în grup, descoperirea, cercetarea, proiectul didactic), aceasta din urma presupunând instruirea individualizata si studiul independent.
Programa scolara descrie conditiile învatarii, criteriile pentru reusita învatarii, conditiile exprimate în termen de obiective, continuturi, activitati de învatare si standarde curriculare de performanta.
Spre exemplu, Programa prevede la:
Clasa I
Obiectiv cadru: dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral.
Obiectiv de referinta: elevul sa înteleaga semnificatia globala a unui mesaj.
Exemple de activitati de învatare: exercitii de ascultare si de confirmare a întelegerii mesajului ascultat, formulari de raspunsuri la întrebarile puse.
Clasa a II-a
Obiectiv cadru: dezvoltarea capacitatii de exprimare orala.
Obiectiv de referinta: elevul sa îmbine enunturi într-un mesaj propriu.
Exemple de activitati de învatare: exercitii de alcatuire a unor enunturi pe baza unui set de cuvinte date si a unui sir de întrebari, exercitii de construire a unor texte orale scurte pe baza unui sir de ilustratii sau de benzi desenate.
Clasa a III-a
Obiectiv cadru: dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea⁄lectura).
Obiectiv de referinta: sa sesizeze semnificatia cuvintelor în functie de un text dat.
Exemple de activitati de învatare: exercitii de sesizare a schimbarii semnificatiei unui cuvânt în functie de contextul în care apare, jocuri didactice de utilizare a categoriilor semantice: sinonime, antonime, omonime (fara mentionarea terminologiei lexicale) etc.
Clasa a IV-a.
Obiectiv cadru: dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa.
Obiectiv de referinta: sa aplice în mod constient semnele ortografice si de punctuatie.
Exemple de activitati de învatare: exercitii de utilizare a cratimei în scrierea ortogramelor si în scrierea cuvintelor ce nu încap la sfârsitul rândului, exercitii de ortografiere a formelor flexionare ale partilor de vorbire folosite în texte redactate, exercitii de utilizare a semnelor de punctuatie etc.
Bifati raspunsul corect:
2. Comunicarea scrisa
Procesul scrierii consta în organizarea scrierii, elementele grafice în învatamântul prescolar, literele mici si literele mari de mâna, alfabetul, despartirea cuvintelor în silabe (fara reguli), scrierea caligrafica, asezarea corecta în pagina.
Ortografia presupune scrierea cu majuscula, fara referiri la terminologia gramaticala, scrierea cuvintelor care contin grupurile de litere, a celor care contin diftongi.
Punctuatia atentioneaza asupra folosirii corecte a semnelor de punctuatie (punctul, semnul întrebarii).
Clasa a II-a
Comunicarea orala
Formularea mesajului (aplicativ, fara teoretizari). Propozitia, intonarea propozitiilor, construirea de dialoguri în situatii concrete (în familie, la scoala, în mijloacele de transport în comun etc.). Se recomanda reluarea unor acte de vorbire exersate si în clasa I, completate cu povestirea unor fapte si întâmplari dupa benzi desenate sau dupa ilustratii.
Comunicarea scrisa
Continuturilor si actiunilor prevazute în clasa I, reluate la începutul clasei a II-a, li se adauga elemente noi ca: plasarea titlului, folosirea alineatelor, respectarea spatiului dintre cuvinte.
Ortografia presupune scrierea corecta a cuvintelor care contin consoana m înainte de p sau b, scrierea diftongilor.
Punctuatia prevede în plus: semnul exclamarii, linia de dialog, doua puncte, virgula (numai pentru enumerare si vocativ).
Contexte de realizare
Scrierea functionala cu scop practic, informativ (copieri, dictari, biletul), scrierea imaginativa (compuneri libere), compunerea dupa un sir de ilustratii sau benzi desenate, compunerea pe baza unui sir de întrebari, compuneri cu început dat.
Clasa a III-a
Comunicarea orala
Apar elemente de noutate cum sunt: comunicarea nonverbala (gesturi, mimica), formule de prezentare, de identificare, de permisiune, de solicitare.
Comunicarea scrisa
Pune accent pe organizarea textului scris, pe scopul redactarii (pentru a transmite o informatie, pentru a raspunde la întrebari); partile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea);
Ortografia si punctuatia: utilizarea ortogramelor s-a /sa, s-au /sau, i-au /iau, l-a /la, ne-a /nea, neam/ ne-am; cratima.
Contexte de realizare
Se continua în forme noi scrierea dupa imaginatie: compunerea dupa un plan de idei, compunerea pe baza unor cuvinte de sprijin, compunerea cu început dat, compunerea narativa în care se introduce dialogul s.a.
Clasa a IV-a
Comunicarea orala
Pentru cresterea ponderii comunicarii orale se identifica mediul prin care este transmisa informatia: telefon, radio, televizor (comunicare orala directa si indirecta), bilet, scrisoare (comunicare scrisa), precum si rezumatul oral.
Comunicarea scrisa
Planul initial al compunerii.
Ortografia si punctuatia: utilizarea orogramelor într-un /într-o, dintr-o/ dintr-un,v-a /va, n-ai /nai, s.a., punctele de suspensie.
Contexte de realizare
Scrierea functionala (cartea postala, scrisoarea)si scrierea din imaginatie. Se reiau compunerile din clasa a III-a si apar compuneri pe baza unor cuvinte si a unor expresii date, compunerea narativa libera, compuneri ce înfatiseaza o fiinta sau un colt din natura (descrierea), scrierea dupa textul literar, transformarea textului dialogat în text narativ, rezumatul.
În ciclul primar se învata asadar scrierea functionala, imaginativa, dupa textul literar. Elementele de ortografie si de punctuatie se dobândesc acum pe cale intuitiv-practica.
Elementele de constructie a comunicarii sunt mai restrânse la clasele I si a II-a, ele fiind mai complexe la clasele a III-a si a IV-a.
Clasa I
Propozitia, cuvântul, silaba (notiunile nu vor fi definite, ci asimilate pe cale intuitiva), sunetele limbii române, articularea vocalelor si a consoanelor, alfabetul, citirea cuvintelor, a propozitiilor si a textelor.
Clasa a II-a
Lexicul (cuvântul - grup de sunete cu un anumit înteles), cuvinte cu sens asemanator si cuvinte cu sens opus; fonetica: corespondentele dintre sunet si litera, vocale si consoane, silaba, despartirea cuvintelor în silabe la capat de rând.
Clasa a III-a
Elementele de lexic din clasa a II-a se reiau împreuna cu exercitii care au în vedere si alte categorii semantice: omonime, paronime, fara mentionarea terminologiei. Notiuni de fonetica. Grupurile de sunete: ea, ia, oa, ie, ua; scrierea cu mp, mb; scrierea cu î si â (fara derivatele ale caror radacini încep cu î), scrierea cuvintelor care încep cu e (pronume personale, verbul a fi), silabe care contin grupurile de sunete de mai sus. Morfologia. Cuvântul, parte de vorbire: substantivul (substantive comune si proprii), numeralul, adjectivul (acordul adjectivului cu substantivul pe care-l determina), pronumele personal, persoana si numarul, Verbul, persoana, ortografia si ortoepia verbelor a fi si a lua, Sintaxa: predicatul verbal, propozitia (comunicarea cu un singur predicat), subiectul simplu, exprimat prin substantiv si prin pronume personal. Propozitia simpla (partile principale de propozitie), propozitia dezvoltata, parti secundare de propozitie, parti secundare de propozitie care determina un verb.
Clasa a IV-a
Se recomanda reactualizarile la fiecare structura lingvistica si apoi completarea cu noi cunostinte:
Lexic: cuvinte cu aceeasi forma si sens diferit (omonime).
Fonetica: actualizari.
Morfologia: verb (timpul, functia sintactica de predicat), substantivul (genul, functia sintactica de subiect sau de alta parte secundara de propozitie). Pronumele personal, genul, functia sintactica de subiect sau de alta parte secundara de propozitie. Numeralul si functia sintactica de subiect. Adjectivul: acordul în gen si numar cu substantivul pe cate îl determina.
Sintaxa propozitiei: predicatul verbal, subiectul simplu si multiplu, partile de vorbire prin care se exprima subiectul (substantiv, pronume personal), acordul predicatului cu subiectul, atributul, parte secundara de propozitie care determina un verb. Complementul exprimat prin adjectiv si prin pronume.
Cu aceste concepte se opereaza intuitiv pe cale orala si se evita situatiile inaccesibile scolarilor, învatatorul limitându-se la continuturile mentionate de programa.
Concluzii
Functiile generale ale învatamântului (instrumentala si informationala) se realizeaza în principal prin disciplina Limba si Literatura Româna ce asigura dezvoltarea capacitatilor de receptare si de exprimare orala, de receptare si de exprimare de mesaje scrise. Cartea ramâne unul dintre principalele mijloace de învatamânt iar cititul un instrument al activitatii intelectuale.
Capacitatea de receptare a mesajului scris, ca instrument al muncii de învatare, este un proces îndelungat ce depaseste de regula clasa I. Scrisul reprezinta un mijloc de comunicare interumana. scoala pune acccent pe exactitatea trasaturilor grafice si formarea unor grafii corecte si estetice.
Functia instrumentala a învatamântului asigura pregatirea elevilor pentru activitatea de învatare iar cea informationala presupune acumularea unor elemente de cultura generala si integrarea lor în formatia intelectuala a fiecarui elev.
Completati corect si rescrieti urmatoarele enunturi:
1. Continuturile capacitatii de comunicare au ca finalitate..............
2. În ciclul primar se învata asadar scrierea functionala...................
3. scoala pune accent pe exactitatea trasaturilor...................
|
