Lista cu cerinte generale/ itemi pentru evaluarea prin proba orala - Bacalaureat 2008

Lista cu cerinte generale/ itemi pentru evaluarea prin proba orala

Bacalaureat 2008

A. Identificarea emitatorului si a contextului:

Exemplu:

Art. 23 (1): Copilul are dreptul la libera exprimare.

Art. 25 (1): Copilul are dreptul la libertate de gāndire, de constiinta si de religie.

Art. 28 (1): Copilul are dreptul la respectarea personalitatii si individualitatii sale si nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare sau degradante. (Legea privind protectia si promovarea drepturilor copilului)

Cerinta: Precizeaza, elementele situatiei de comunicare din textul dat (emitator, receptor mesaj).

Emitatorul este specializat: institutia care da legile. Ideea specializarii este susti­nuta de titlu, Legea privind protectia si promovarea drepturilor copilului, si de structuri formale tipice: Art. 23, Art. 25, Ari. 28, paragrafe notate cu (1), (1), (1).

Receptorul este specializat, respectiv cel care aplica legea, dar si nespecializat, adica cetateanul beneficiar care citeste legea.

Mesajul este circumscris de tema textului: protectia copilului.

functiile limbajului, cu argumente: emotiva (se refera la emitator); conativa (se fixeaza asupra destinatarului); referentiala (trimite la context, stabileste referentul); fatica (mentine contactul dintre interlocutori); metalingvistica (are rolul de clarificare a codului); poetica (presupune concentrarea atentiei asupra limbajului in sine)

Argumente:

1. Functia emotiva (numita si expresiva sau interjectionala) este centrata asupra emitatorului si arata atitudinea vorbitorului fata de enunt. Ea se poate exprima prin intermediul interjectiilor, al exclamatiilor, prin lungirea emfatica a sunetelor.

2. Functia conativa se concentreaza asupra receptorului, folosind strategia lingvistica a contactarii lui, bazata pe marci ale vocativului si ale imperativului.

3. Functia fatica slujeste la stabilirea contactului si la mentinerea sau intreruperea comunicarii, verificand daca receptorul este atent si canalul de comunicare functioneaza fara factori perturbatori.

4. Functia referentiala (denotativa sau cognitiva) are in vedere, in scopul informarii, contextul lingvistic si extralingvistic (social, cultural, situational) al comunicarii.

5. Functia metalingvistica are in vedere codul in care se exprima interlocutorii, modul in care functionarea nivelurilor limbii (morfologic, sintactic, lexico-semantic etc.) favorizeaza si faciliteaza comunicarea.

6. Functia poetica presupune modul in care este concentrat mesajul poetic de la emitator spre receptor si constituie functia esentiala a artei verbale (ceea ce emitatorul transmite receptorului printr-un proces de codificare a unor elemente verbale/ nonverbale). Ea nu apare singura: in poezia epica, unde se intrebuinteaza formulari la persoana a treia, apare si functia referentiala; in poezia lirica, in care enunturile sunt la persoana intai, apare si functia emotiva, iar in poezia liric-adresativa, cu valori retorice, formulate la persoana a doua (oda, epistola, satira), apare si functia conativa.

B. Reflectarea asupra elementelor constitutive ale mesajului:

ideea textului, despre ce este vorba īn text, tema de interes general abordata

identificarea tipului de text (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ) si a unor elemente de structura si de compozitie (particularitati ale organizarii textuale, conventii specifice, tehnici si structuri argumentative, conectori, dispunerea ideilor si a paragrafelor etc.);

identificarea stilului functional si a registrului stilistic, cu argumente;

identificarea unor elemente de referinta ale continutului de idei al textului, implicit sau explicit formulate (idei, argumente, contraargumente, fapte, opinii/ sugestii).

C. Construirea unei interpretari/ exprimarea argumentata a unui punct de vedere

prezentarea cauzei/ a motivului care determina atitudinea personajelor/ a punctului de vedere al autorului;

analiza argumentelor si/ sau a contraargumentelor, identificate īn textul dat;

formularea unei īntelegeri globale: prezentarea mesajului unui text/ a semnificatiei mesajului/ exprimarea argumentata a unui punct de vedere personal asupra mesajului identificat īn textul dat;

sustinerea sau combaterea unui argument/ a unui punct de vedere/ a unei idei/ a unei atitudini, identificate īntr-un text dat.