MANAGEMENTUL CLASEI

MANAGEMENTUL CLASEI

I. CONSIDERAŢII TEORETICE

Exista o multitudine de definitii ale "managementului". Cuvântul  management se suprapune ca sfera explicativa si de definitie urmatoarelor concepte : supraveghere, conducere, organizare, administrare, directiune, control, etc.

Din perspectiva educationala, termenul de management apare în primul rând în ipostaza de management educational, cuprinzând elemente strategice ce actioneaza în sistemele nonformal si informal. O alta formulare este managementul scolar care se raporteaza la conducerea activitatii scolare din punct de vedere institutional.

Elevii petrec o mare parte din timpul copilariei în scoala. Jackson aprecia în "Viata în clasa", acest timp la aproximativ 7 000 de ore pâna la sfârsitul claselor primare, iar Rutter sugera ca aceasta cifra se ridica la 15 000 ore pâna la sfârsitul scolii generale. Prin urmare, elevii sunt foarte interesati de ceea ce li se întâmpla la scoala, iar reactiile si perceptiile lor asupra experientei scolare sunt semnificative. Începând din anii 60 s-au întreprins o serie de studii asupra diverselor aspecte ale clasei de elevi, în urma carora s-au desprins câteva dominante ale conceptului de management al clasei:

- factorii determinanti sunt : recrutarea cadrelor didactice, formarea acestora, structura familiala a colectivului de elevi;

- structura dimensionala a conceptului cuprinde dimensiunile: ergonomica, psihologica, psihosociala, normativa, operationala si creativa; 24424h712y

- nivelul interactional al managementului clasei este dependent de eficienta micro-deciziilor educationale;

- timpul reprezinta în economia managementului atât o resursa cât si o restrictie;

- începutul de an scolar reprezinta un exemplu elocvent al priceperii manageriale al cadrelor didactice;

- climatul educational al clasei reprezinta o preocupare constanta a managementului clasei;

- consecintele unui management defectuos sunt: lipsa de motivare a clasei, oboseala, deprecierea climatului educational, atitudine de ignorare, agresivitatea si violenta;

Prin urmare R.Iucu prezinta o definitie orientativa a managementului clasei de elevi: "Domeniul de cercetare în stiintele educatiei , care studiaza atât perspectivele de abordare ale clasei de elevi(didactica si psihologie sociala), cât si structurile dimensionale ale acesteia (ergonomica, psihologica, psihosociala, normativa, relationala, operationala si creativa) în scopul facilitarii interventiilor cadrelor didactice în situatii de criza microeducationala si a evitarii consecintelor negative ale acestora prin exercitiul microdeciziilor educationale".

II. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

În sistemul social de educatie si învatamânt, învatatorul trebuie sa se raporteze la cei pe care îi educa, sa stabileasca relatiile de cooperare cu parintii acestora si cu alti factori interesati ai societatii. Ei educa numai la catedra sau în clasa, ci si prin fiecare contact relational cu copiii si parintii, desfasoara o munca de crestere si dezvoltare, de conducere si directionare. Deoarece activitatea cadrelor didactice se desfasoara în fata unor personalitati în formare, de aici deriva necesitatea unei maxime responsabilitati în ceea ce priveste comportamentele si interventiile acestora. În educatie esecurile înregistrate în procesul de formare pot avea consecinte individuale si sociale nefaste: incompetenta, analfabetism, inadaptare, delincventa.

În activitatea instructiv-educativa cu clasa de elevi, învatatorul:

copiii trebuie sa învete strategii ce implica colaborarea si participarea activa( spre

exemplu participarea lor cunoscuta la deciziile educationale;participarea la jocuri de rol în care elevii sunt pusi sa joace rolul educatorului, etc.)

Prin adaptarea acestor tehnici si aplicarea lor în clasa, managerul poate optimiza atât

motivatia elevilor, cât si anumite capacitati intelectuale ale acestora. Cel mai grav lucru din punct de vedere al motivatiei este nonimplicarea elevilor în interactiunile din clasa.

4. Deprecierea climatului educational

Climatul educational indica atmosfera, moralul, starea afectiva a clasei si este indicatorul "sanatatii" unui grup educational. El este produsul unor raporturi interpersonale la diferite niveluri( profesor - profesor, profesor -elev , elev - elev ). Una dintre consecintele cele mai frecvente ale unui climat deficitar este abandonul scolar.

5.Minciuna

În sala de clasa minciuna reprezinta un comportament verbal si nonverbal, care apare, de cele mai multe ori ca urmare a unor greseli de tip managerial ale cadrului didactic. Elevul care minte stie ca are un fel de "examen" de sustinut în fata cadrului didactic, de aceea îsi masoara fiecare gest, fiecare cuvânt. Pauze nejustificate, ezitari, lapsusuri, prelungirea cuvintelor, accentuarea neobisnuita a unor vocale, sunt prezente în vocea elevului care minte.

Sunt si elevi care nu au nici o traire psihologica atunci când mint. Exista si copii la care tentatia de a minti se transforma în placerea de a minti. Toate aceste situatii necesita interventia prompta si pertinenta din partea cadrului didactic.

6.Agresivitatea

La nivel scolar, elevul, nu de putine ori este împins la acte necugetate, care nu-si au o explicatie rationala. Cu tact, rabdare si dragoste, promovând modele pozitive si dezvoltând aspectele bune din personalitatile "agresorilor", cadrul didactic poate apela la strategii manageriale altruiste.

Agresivitatea se dezvolta în raport cu contraactiunea pedagogica si tactul pedagogic. Multi educatori nu admit agresivitatea deschisa, însa neglijând formele simbolice ale acesteia, care apar sub masca îmbufnarii, dispozitiei rele sau sub forma rezistentei motorii si verbale, nu fac altceva decât sa dezvolte posibile conflicte în clasa de elevi. Deci aparitia si dezvoltarea unor atitudini si comportamente agresive sunt într-o dependenta totala de interventiile manageriale eronate.

IV. CONCLUZII. PROPUNERI PERSONALE

scoala, una institutiile componente ale societatii cu rol fundamental, pregateste resursele umane capabile sa puna si sa mentina în functie întregul sistem social.

România si-a propus o schimbare adecvata a învatamântului, realizând partial o scoala în care sa pregateasca forta de munca necesara parcurgerii noului drum pe care a pornit în dorinta de a se integra activ în Uniunea Europeana.

De aceea sunt necesare mutatii profunde în proiectarea, organizarea, desfasurarea, dotarea materiala precum si în evaluarea procesului de învatamânt.

Personalul didactic trebuie sa renunte la metodele care au permis obtinerea de rezultate modeste si sa aplice metode ce au dat rezultate optime.

Pentru favorizarea adaptarii actuale si viitoare a elevului la conditiile evolutive ale vietii contemporane, cadrul didactic nu mai poate promova aceeasi relatie statica de predare-învatare; în fata acestuia se impune imperativul incitarii capacitatilor de initiativa a elevilor, astfel încât, dintr-o pedagogie a obiectivelor si obiectelor de învatamânt, pedagogia contemporana sa devina o pedagogie intractionista si personalitara.

Managementului clasei de elevi trebuie sa i se acorde o importanta deosebita. Unul din factorii determinanti ai managementului clasei de elevi vizeaza formarea cadrelor didactice. Randamentul unui cadru didactic într-o clasa depinde de cunostintele sale , de abilitatile dobândite, de motivatiile sale si de anumite trasaturi de personalitate.

Profesorul prin arta sa produce schimbare, influentând, fara sa atinga. Ca sa influenteze, el trebuie sa stie cum, trebuie sa intuiasca dorinte si curiozitati, sa prevada reactii si comportamente si sa fie pregatit sa le preîntâmpine, ramânând fidel profesiunii sale de credinta.

Fiind un model de competenta, de stapânire de sine, de echilibru psihic educatorul devine un model educativ pentru elevii sai.