INVATAREA ACTIVA - obiectiv al procesului instructiv-educativ
Dinamismul fara precedent al timpului istoric actual impune invatarea de tip inovator, care are drept caracteristici esentiale: caracterul anticipativ si participativ. Cei patru piloni ai educatiei secolului XXI sunt: a invata Sa CUNOSTI, a invata Sa FACI, a invata Sa FII, a invata Sa CONVIETUIESTI. Experienta indelungata la catedra ne-a demonstrat ca trebuie sa-i invatam pe copii sa invete, sa-i abilitam cu tehnici de invatare eficienta, pregatindu-i in acelasi timp pentru autoinvatare si educatie permanenta. Consideram ca invatarea ar trebui sa fie tot mai mult un proiect personal al elevului, asistat de un educator ce este mai degraba un organizator, un animator, un manager al unor situatii de instruire, care sa faciliteze invatarea eficienta. in activitatile desfasurate cu elevii la diferite discipline am folosit cu precadere metode activ-participative pe care nu le-am rupt de cele traditionale, ci am considerat ca marcheaza un nivel superior in spirala modernizarii strategiilor didactice. Prin metodele activ-participative intelegem toate situatiile, nu numai metodele active propriu-zise in care copii sunt pusi si care-i scot pe acestia din ipostaza de obiect al formarii si-i transforma in subiecti activi, coparticipati la propria formare. Am fost si suntem preocupate permanent de gasirea unor metode si procedee variate adaptate diferitelor situatii de instruire in care copii sunt pusi. Prin participarea la cursurile de perfectionare organizate, competentele noastre profesionale au fost mereu actualizate si am incercat noi metode de predare. Am canalizat efortul nostru in directia operationalizarii cunostintelor, ceea ce a condus la o crestere a interesului si motivatiei copiilor pentru diferite domenii ale cunoasterii, i-a pregatit mai bine pe acestia in perspectiva integrarii in viata sociala. imbinand activitatea frontala cu cea individuala si pe grupe, realizand diferentierea si personalizarea activitatii de instruire, iata strategii didactice moderne folosite. Pentru activizarea predarii invatarii am folosit unele metode, tehnici si procedee care sa-l implice pe copil in procesul de invatare, urmarind dezvoltarea gandirii, stimularea creativitatii, dezvoltarea interesului pentru invatare, in sensul formarii lui ca participant activ la procesul de educare. Astfel, am ajutat prescolarul sa inteleaga lumea in care traieste si sa aplice in diferite situatii de viata ceea ce am invatat. Exemplificam prin cateva metode cu valente activizatoare aplicate la orele de curs. DISCUTIA. Folosind acesta metoda activ-participativa la diferite activitati si in diverse momente ale lectiei, am favorizat intelegerea conceptelor si ideilor, am valorificat experienta proprie a copiilor, am transformat activitatea didactica intr-un schimb reciproc de informatii, idei, impresii, pareri, critici si propuneri in jurul unei teme. Am creat o atmosfera de deschidere, am facilitat intercomunicarea si am acceptat punctele diferite de vedere, am realizat un climat democratic la nivelul grupei. Au fost urmate etapele: 1) reamintirea regulilor de discutie; am stabilit impreuna cu prescolarii reguli pe care toti sa le inteleaga si sa le respecte, acestea fiind: - intotdeauna asculta persoana care vorbeste; - vorbeste cand iti vine randul; - ridica mana daca doresti sa spui ceva; - nu intrerupe pe cel care vorbeste; - critica ideea si nu persoana care o exprima; - nu rade de ce spune colegul tau; - incurajeaza-ti colegii sa participe la discutii; 2) prezentarea clara a subiectului discutiei; 3) moderarea discutiei cu orientarea raspunsurilor copiilor prin lansarea unor intrebari de tipul: 'De ce credeti ca?', 'Ce s-a intamplat?', 'De ce s-a intamplat aceasta?', 'Se putea intampla si altfel? Cum?', 'Ce ai fi facut tu intr-o astfel de situatie?', 'A fost corect? De ce?', 'Ce ai fi simtit tu intr-o astfel de situatie?' etc. Am folosit aceste intrebari in scopul intelegerii de catre copil a cauzelor si efectelor, in acelasi timp ajutandu-i sa-si clarifice perspectiva asupra cazului, intrebarile presupunand analiza, sinteza si evaluarea evenimentelor. CUBUL este o alta metoda activa de invatare pe care am folosit-o in scopul explorarii unui subiect, a unei situatii din mai multe perspective. Am oferit astfel prescolarilor posibilitatea de a-si dezvolta competentele necesare unor abordari complexe si integratoare. Pentru folosirea acestei metode am respectat urmatoarele etape: 1) realizarea unui cub pe ale carei fete au fost notate cuvintele: DESCRIE, COMPARA, ANALIZEAZA, ASOCIAZA, APLICA, ARGUMENTEAZA; 2) anuntarea temei/subiectului pus in discutie; 3) impartirea colectivului de copii in sase grupuri, fiecare grup urmand sa examineze tema aleasa din perspectiva cerintei de pe una din fetele cubului, astfel: - DESCRIE: culorile, formele, marimile etc.; - COMPARA ce este asemanator si ce este diferit?; - ASOCIAZA: la ce te indeamna sa te gandesti?; - ANALIZEAZA: spune din ce este facut, din ce se compune?; - APLICA: ce poti face cu el? Cum poate fi folosit?; - ARGUMENTEAZA: pro si contra enumera o serie motive care vin in sprijinul informatiei tale; 4) forma finala a scrierii e impartasita intregului grup; 5) lucrarea in forma finala este desfasurata pe tabla sau pe peretii grupei. In scopul stimularii creativitatii copiilor, am folosit adesea metoda brainstorming care functioneaza pe principiul cantitatea genereaza calitatea, conform careia, pentru a ajunge la idei viabile si inedite, este necesara o productivitate creativa cat mai mare. Prin folosirea acestei metode am provocat si am solicitat participarea activa a copiilor, am dezvoltat capacitatea acestora de a trai anumite situatii, de a le analiza, de a lua decizii in ceea ce priveste alegerea solutiilor optime. De asemenea, utilizand brainstorming-ul am optimizat dezvoltarea relatiilor interpersonale. Etapele aplicarii acestei metode sunt: 1) alegerea temei si anuntarea sarcinilor de lucru (ex.: comunicare 'in vacanta, la bunici'); 2) impartirea colectivului de copii in grupuri de minim 5 persoane; 3) se solicita exprimarea in mod rapid, in fraze scurte si concrete, fara cenzura, a tuturor ideilor; se accepta si idei neobisnuite, fanteziste fara a se aduce critici; 4) totul se inregistreaza pe tabla; 5) pentru 'asezarea' ideilor emise si receptionate se lasa o pauza; 6) se fixeaza criterii de grupare a ideilor (ex. activitati productive, activitati intelectuale, activitati speculative); 7) are loc dezbaterea prin analiza critica, evaluarea, argumentarea si contraargumentarea ideilor emise anterior; se selecteaza ideile originale; discutiile au loc liber, spontan; 8) se afiseaza ideile rezultate pentru a fi cunoscute de toti copii. Aplicand aceasta metoda, i-am determinat pe prescolari sa-si exprime liber opiniile, sa formuleze idei eliberate de prejudecata, sa exerseze atitudini deschise si creative in grup, sa fie motivati pentru activitate, sa invete intr-o maniera placuta si atractiva, intr-o ambianta plina de prospetime
Are ca scop invatarea prin cooperare intr-un grup mic de copii a unui continut mai dificil. In procesul instructiv-educativ din gradinita,am aplicat aceasta metoda in cadrul activitatii de cunoasterea mediului, folosind ca mijloc de realizare observarea. Astfel, in activitatea de observare cu tema ,,Iepurele’’, am respectat etapele impuse de tehnica
Constituirea grupurilor cooperatives-a lucrat in grupuri egale numeric.Toti cei din grupa 1 au invatat despre partile componente ale animalului. Cei din grupa 2 au invatat despre insusirile si trasaturile caracteristice ale acestuia. Copiii de la grupa 3 au invatat despre hrana si foloase, iar cei de la grupa 4 au invatat despre mediul de viata al animalului.
Activitatea cu grupuri de expertiToti copiii cu acelati numar au format un grup nou, in care au clarificat toate aspectele, au extras ideile esentiale, au cautat modalitati eficiente de transmitere a continutului colegilor din grupul cooperativ.
Activitatea in grupurile cooperative. Fiecare copil a revenit in grupul cooperativ din care a provenit si a prezentat celorlalti continutul invatat. ,,Expertul’’ a raspuns intrebarilor adresate de catre ceilalti si astfel s-au clarificat unele nelamuriri. Obiectivul grupului a fost ca toti copiii sa invete tot materialul prezentat si grupurile au fost responsabile de aceasta.
Evaluarea individuala a copiilor am realizat-o prin raspunsuri orale la intrebari si prin fise individuale.
Utilizand tehnica MOZAICULUI in activitati, am observat multiple avantaje pentru copii.Am constatat adevarul asertiunii ,,cel mai bine invat cand il invat pe altul’’.Dialogul pentru copii a fost foarte valoros deoarece a disparut teama de a formula intrebari si de a raspunde la ele. Faptul ca toti colegii au ascultat, a scazut din anxietatea celor timizi care au dobandit incredere in sine si curaj.
Modelul de structurare a activitatii conform acestei metode l-am utilizat eficient indeosebi in activititile de convorbire.Astfel, in convorbirea intitulata ,,Pamantul-o casa pentru toti’’ am parcurs mai multi pasi:
III. JOCUL DE ROL este cea mai folosita si eficienta tehnica utilizata in invatamantul prescolar.Prin jocul de rol, copiii se transpun in diferite ipostaze ale vietii sociale reale, cu scopul de a exersa multiple comportamente si de a dobandi abilitati diverse, de a actiona conform unei anumite pozitii sau functii sociale, de a rezolva pozitiv situatii problema,de
a-si adecva comportamentul in situatii similare.
Am utilizat jocul de rol ca metoda in cadrul unei activitati de cunoasterea mediului cu tema,,Prietenii curateniei’’ si ca mijloc de realizare in cadrul activitatii liber-creative cu tema ,,De ziua prietenului nostru’’.In urma folosirii acestei metode am constatat ca am realizat o stimulare a dialogului dintre copii si o buna interactiune a acestora.Copiii au dat dovada de spirit de echipa,au emis idei personale fara retineri, au folosit limbajul verbal,nonverbal,paraverbal in contextul interrelationarii copil-copil, copil-educatoare, valorificand fondul imaginativ si creativ al copiilor.
Optimizarea metodologiei folosite in procesul instructiv-educativ urmareste activizarea metodelor traditionale (expunerea, conversatia, demonstratia, observatia, exercitiul) si introducerea si folosirea pe scara larga a metodelor si modalitatilor activ-participative (problematizarea, invatarea prin descoperire, instruirea programata, jocul de rol, studiul de caz, mozaicul, brainstorming-ul, cubul, o.g.). Performantele obtinute ca urmare a folosirii frecvente a metodelor activ-participative constau in: - deprinderea elevului cu metodologia insusirii independente a informatiilor; - implicarea actionala si motivationala a elevului in dobandirea cunostintelor; - crearea de structuri mentale proprii prin care elevul poate raspunde la noile solicitari sau in alte conditii; - formarea capacitatii de a fi mereu in pas cu stiinta, cu transformarile din societate
|