METODOLOGIA CERCETARII

METODOLOGIA CERCETARII

2.1. Ipoteza lucrarii

La intrarea elevilor in clasa I, invatatorii se confrunta cu situatii in care elevii au un orizont de cunostinte redus, o slaba putere de concentrare a atent 858i89i iei asupra unui obiectiv. Elevii nu dispun de limbajul adecvat si de o fluenta a acestuia. Aceste inconveniente trebuie inlaturate prin procesul de invatamant, care trebuie sa transmita cunostinte, notiuni stiintifice, deprinderi, capacitati, abilitati integrate in sisteme pe care elevii sa le foloseasca in orice moment, in situatii noi, acecentuand-se in acest mod caracterul formativ al invatamantului.

Se stie ca, pe langa corectitudinea formularii mesajelor, exprimarea scrisa trebuie sa indeplineasca si cerinte de ordin ortografic. Invatarea ortografiei este o sarcina dificila a scolii, a carei importanta se dovedeste in intreaga viata. Ortoepia, ortografia si punctuatia legitimeaza sau infirma statutul intelectual al individului.

Punctul de pornire al cercetarii, deci ipoteza de lucru, a fost: daca se respecta particularitatile metodologice de insusire a normelor de ortografie si de punctuatie, atunci se formeaza deprinderi ortografice si de punctuatie, se va dezvolta capacitatea de exprimare corecta, orala si in scris, a elevilor.

2.2. Obiectivele cercetarii

- analiza teoretica a problematicii particularitatilor metodologice de insusire a normelor de ortografie si de punctuatie in clasa a III-a;

- investigarea, masurarea si evaluarea competentelor de exprimare orala si scrisa a elevilor;

- introducerea in experiment a variabilei metodologice- utilizarea jocului didactic, folosirea unor metode si procedee variate in vederea formarii deprinderilor ortografice la clasa a III-a;

- masurarea si evaluarea rezultatelor obtinute in urma etapei experimentale;

- compararea rezultatelor si formularea concluziilor.

2.3. Metode de cercetare ( metodologia investigatiei pedagogice)

Pentru reusita procesului instructiv- educativ, invatatorul trebuie sa cunoasca "materialul uman" cu care va lucra. Metodele pentru cunoasterea riguroasa a copilului sunt numeroase. Trebuie pornit de la ideea ca metodele de cercetare au un caracter instrumental de investigatie, de informare, de interpretare si apoi de actiune. In functie de obiectivele vizate, s-au folosit metode de recoltare a informatiei, metode de prelucrare si metode de interpretare a acesteia. Utilizarea unui numar mai mare de metode, cu corelarea rezultatelor investigatiilor facute in maniere diferite din perspectiva aceleiasi problematici, a oferit o mai mare veridicitate concluziilor.

Experimentul pedagogic este metoda de cercetare folosita pentru a afla solutii la problemele care se pun scolii. Este o metoda integrala de cercetare deoarece foloseste toate celelalte metode de cercetare. Functioneaza conform unui rationament logic: se creeaza o modificare in desfasurarea procesului educativ, cu scopul verificarii ipotezei, apoi se realizeaza observarea pentru cunoasterea fenomenului. Cercetatorul provoaca de cate ori doreste fenomenul pe care vrea sa-l cerceteze. Nu asteapta producerea lui naturala, cum se intampla in cazul observarii. Il poate repeta fie in aceleasi conditii, fie in conditii diferite. Datele produse de experiment sunt analizate prin verificarea lor. In final se infirma sau se confirma ipoteza de la care s-a pornit. Experimentul are deci doua functii, cea de cunoastere sau gnoseologica, cu ajutorul careia se inregistreaza, se masoara si se interpreteaza calitativ rezultatele si functia praxeologica, ce consta in modificarea demersului didactic pentru cresterea randamentului procesului instructiv-educativ. Presupune un cadru precis de comparatie: clase sau grupe de experienta (esantion), respectiv de control, apoi stapanirea precisa a datelor de start (nivelul clasei, fondul initial de cunostinte si deprinderi, etc.), precum si evaluarea cu mijloace precise a rezultatelor obtinute in final.

Metoda observatiei pedagogice ca metoda de cercetare a fost folosita pentru urmarirea intentionata si investigarea exacta si sistematica a nivelului de cunostinte, a limbajului si a capacitatii de exprimare a ideilor, comportamentul in timpul lucrului, influenta studierii unui obiect de invatamant asupra capacitatii elevilor etc. Pentru a obtine rezultate certe s-au efectuat cat mai multe observatii, insa mai important decat numarul acestora a fost varietatea lor. Fenomenul a fost observat in cele mai diverse situatii pentru a sesiza factorii hotaratori si a distinge esentialul de accidental.

Observatia a fost folosita si in afara orelor de curs, in activitatile extrascolare, in mediul familial in care traieste copilul, deci in coditii variate pentru identificarea variabilelor ce pot influenta fenomenul studiat. Fenomenele studiate s-au desfasurat sistematic, cu un scop precis, iar datele adunate in urma observatiei au fost imediat consemnate pentru a nu fi uitate sau influentate de impresii ulterioare. Faptele adunate trebuie sa fie in numar cat mai mare pentru ca valoarea observatiei sa sporeasca.

Metoda anchetei psihologice s-a folosit la intrarea in clasa I pentru a evidentia nivelul dezvoltarii psihice prin aplicarea unor probe pentru evidentierea raportului gandire-limbaj, memoriei, atentiei, unor sentimente morale etc.

Metoda analizei produselor activitatii a adus completari listei datelor colectate. Produsele activitatii, lucrarile de control, caietele de munca independenta, caietele de tema, permit, ca prin analizarea lor sa se stabileasca progresul sau regresul elevilor si prin aceasta sa se stabileasca eficienta actiunii educative desfasurate.

Metoda testului a constat in folosirea testelor ce au cuprins mai multi itemi, in proportie mai mare itemi subiectivi. Ele au fost realizate pentru a pune in evidenta prezenta sau absenta unui proces psihic, a unui comportament, a unei deprinderi. A testa inseamna a masura o anumita trasatura a personalitatii. Implica aceeasi sarcina pentru toti subiectii, cu o tehnica specifica si precisa de notare a modului de reusita. Ofera un grad mare de obiectivitate aprecierii rezultatelor. Pentru aceasta trebuie sa se asigure corectitudinea si eficienta testului. La fiecare test s-au precizat regulile si cerintele, s-au inregistrat si evaluat rezultatele. De asemenea s-a elaborat pentru fiecare test o scara etalon la care au fost raportate raspunsurile individuale si s-a realizat evaluarea rezultatelor in functie de descriptori de performanta.

Metodele prezentate s-au folosit in special pentru observarea, colectarea si inregistrarea datelor.

Metoda statistica a constat in analiza si masurarea datelor si fenomenelor obtinute prin evaluarea cantitativa a fenomenelor cu ajutorul calificativelor. Numararea s-a folosit pentru consemnarea prezentei sau absentei unei particularitati obiective in comportament. Dupa numarare, s-a realizat clasificarea sau ordonarea datelor cercetarii sau a subiectilor in ordine crescatoare. Ulterior ordonarii, s-a realizat compararea sau raportarea datelor masurate la o marime teoretica. Compararea s-a realizat in functie de un etalon, barem sau sistem de referinta. Dupa efectuarea observatiei, s-a intocmit un tabel in care s-au consemnat datele.

2.4. Grupurile de elevi supuse cercetarii

Grupul experimental este format din elevii clasei a III -a de la Scoala Andreiasu de Jos, iar grupul de control din elevii clasei a III - a de la Scoala Andreiasu de Sus, comuna Andreiasu de Jos. Esantionul proiectat a cuprins 9 elevi ( 3 baieti si 6 fete), iar pentru grupul de control au fost alesi tot 9 elevi in asa fel incat sa egalizeze valorile scontate ale tuturor variabillelor relevante intre cele doua grupuri: randamentul scolar, proportia dintre baieti si fete, asemanarea mediului cultural asigurat de familie. De mentionat este si faptul ca cele doua grupuri fac parte din clase cu predare simultana ( I-III).

2.5. Planul cercetarii

Procesul de familiarizare a elevilor cu normele de ortografie este un proces complex, de lunga durata. Invatarea ortografiei in ciclul primar este determinata de faptul ca acest proces are loc in conditiile in care nu se poate apela la teoria lingvistica. Dar normele de ortografie nu pot fi evitate inca de la primele activitati de scriere din clasa I. De aceea se impune o perfectionare a strategiilor didactice folosite in activitatea de predare-invatare -evaluare in vederea insusirii normelor, a formarii deprinderilor ortografice si de punctuatie.

Experimentul s-a desfasurat in trei etape:

a) etapa constatativa s-a desfasurat prin aplicarea unor probe de verificare (evaluarea initiala) la inceputul clasei a III-a. Aceste probe de evaluare initiala au fost alcatuite din diferiti itemi ce vizau nivelul cunostintelor ortografice si de punctuatie al clasei a III-a.

b) etapa experimentala s-a realizat pe parcursul anului scolar 2007-2008. Prin folosirea unor metode si procedee variate s-a urmarit formarea deprinderilor ortografice si de punctuatie.

c) etapa evaluativa a cuprins finalul anului scolar 2007 - 2008. Grupurile de elevi au fost supuse din nou testarii. S-a dorit stabilirea concluziilor. Acestea pot confirma sau infirma ipoteza de lucru de la care s-a pornit in aceasta actiune.

STUDIU APLICATIV

3.1.Etapa constatativa

Importanta pe care noua programa o acorda ortografiei si punctuatiei este evidentiata de faptul ca unul dintre cele patru obiective cadru este centrat pe acest tip de activitate.

Sarcina de a forma deprinderi de exprimare si scriere corecta in limba romana revine, in cadrul ciclului primar, invatatorului/ profesorului pentru invatamantul rural care trebuie sa se ingrijeasca de felul cum elevii isi insusesc cunostintele si cum acestea contribuie la formarea unor automatisme de utilizare a limbii. Invatatorul trebuie sa cunoasca diferite tipuri de greseli, pentru a le preveni, corecta si inlatura. De aceea se incepe acest studiu aplicativ la inceputul clasei a III-a printr-un test de evaluare diagnostica. Acest test a avut ca scop evaluarea capacitatilor de exprimare in scris a elevilor si a stabilit nivelul de pregatire al elevilor, din acest punct de vedere, in aceasta etapa a scolaritatii.

Fiecare obiectiv operational stabilit a vizat evaluarea capacitatii de exprimare scrisa- respectarea ortografiei cuvintelor si a punctuatiei intr-un text- si a presupus realizarea unor anumite sarcini de lucru de catre elevi.

Obiective operationale urmarite in aceasta proba de evaluare initiala au fost:

O₁: sa completeze cuvintele cu grupurile vocalice potrivite.

O₂: sa completeze spatiile punctate cu ortogramele potrivite.

Concomitent cu precizarea obiectivelor de evaluare au fost identificate unitatile de continut reprezentative si au fost formulati itemii probei. Pentru fiecare obiectiv in parte, deci raportati la obiectivele de evaluare si nu la itemii de evaluare, au fost stabiliti si descriptorii de performanta, care descriu, explica in termeni calitativi performantele asteptate din partea elevilor evaluati, pe niveluri: minim (suficient), mediu ( bine), maxim (foarte bine). Ei demonstreaza stadiul de formare a competentei evaluate pe niveluri de performanta.

Descriptorii de performanta elaborati pentru aceasta proba sunt:

CALIFICATIVE

INSUFICIENT

SUFICIENT

BINE

FOARTE BINE

NR. ELEVI GRUP

EXPERIMENTAL

NR. ELEVI GRUP

DE CONTROL

Tu lectii de pian?

Da, impreuna cu verii mei. Ma intalnesc zilnic cu .

Desi prin folosirea acestui text se urmareste scrierea corecta a unor verbe si pronume, nu vor fi evitate nici semnele de punctuatie, care vor fi explicate iar citirea textului se va face cu intonatia corespunzatoare.

Cele mai multe cunostinte de ortografie se sprijina pe cunostinte de fonetica, morfologie, lexic, iar cele de punctuatie sunt legate de cunostintele de sintaxa.

Exista o stransa legatura intre niveluri si volumul deprinderilor de ortografie si punctuatie si volumul deprinderilor gramaticale.

Pe temeiul cunostintelor de limba, al intelegerii sensului structurii propozitiei, raporturilor dintre partile ei, elevii dobandesc deprinderile folosirii unor semne de punctuatie, ceea ce in clasele I si a II-a se face pe baza unor explicatii sau enunturi situationale. Si ortografia sprijina insusirea notiunilor de gramatica. Asa de exemplu, in lectiile despre partile de propozitie se pune in evidenta rolul semnelor de punctuatie, in functie de structura sintactica, iar in lectiile dedicate punctuatiei se asigura sintetizarea, sistematizarea si mai ales constientizarea acestora, se fac exercitii pentru asigurarea folosirii constiente a semnelor de punctuatie.

In lectiile dedicate cunostintelor de fonetica am avut in vedere greutatile pe care elevii le intampina in pronuntarea unor sunete. Am facut exercitii de scriere corecta a cuvintelor de felul: aer, iepure, poet, usa, iesire.

La clasa I, cand elevii invata sa scrie prima propozitie, invata sa foloseasca si punctul la sfarsitul ei. Pe parcurs invata sa alcatuiasca propozitiile interogative si exclamative, mici texte, invata sa foloseasca si celelalte semne de punctuatie.

In clasele a II-a si a III-a, in lectiile in care se repeta si se consolideaza cunostintele despre propozitie, se repeta si punctuatia propozitiei. Chiar daca cele mai multe semne de punctuatie se invata mai intai pe cale practica, insusirea si folosirea constienta a normelor se obtine pe baza intelegerii sensului propozitiei, a raportului dintre partile ei.

Lectiile in care explicatia sau regula de ortografie si de punctuatie este impusa de o anumita situatie si decurge din notiunea gramaticala predata, au structura unei lectii obisnuite de gramatica in care, pe langa principalul obiectiv stabilit se urmareste si clarificarea unei probleme privind scrierea corecta. Deprinderile ortografice formate pe calea practic-operationala vor constitui punctul de plecare in insusirea unor cunostinte gramaticale. De exemplu, folosirea virgulei. Regula insusita in clasele I si a II-a se aprofundeaza si se extinde prin acumulari de ordin stiintific in clasele urmatoare. Astfel elevii afla ca se pot desparti prin virgula mai multe cuvinte care constituie subiectul multiplu in proporzitie, uneori mai multe complemente care lamuresc acelati verb (daca nu sunt legate prin conjunctia si ); ca nu desparte parin virgula subiectul de predicat etc.

In invatarea ortografiei in clasele primare se acorda mai mult spatiu invatarii intuitive decat invatarii pe baza unor reguli ortografice care sunt putine si care se insusesc spre sfarsitul ciclului primar, cand elevul trebuie sa stie sa scrie corect. Ortografia si punctuatia se invata in toate imprejurarile in care elevii au posibilitatea de a se exprima in scris. Este necesara insa si respectarea particularitatilor de varsta. Nu li se pot da elevilor norme oprtografice care depasesc posibilitatile lor de intelegere. Un exemplu care face trecerea de la reproducerea mecanica a faptelor lingvistice la intelegerea intuitiva a regulilor si apoi la cunoasterea lor rationala este scrierea pluralului unor substantive masculine cu unu si doi i. Formam de exemplu (la clasa I) propozitiia: Un elev intra in clasa. Scriem din nou propozitia inlocuind pe un cu niste. Modificam enuntul, inlocuindu-l pe niste cu toti. Se observa ca vorbim de mai multi elevi dar difera numarul de silabe fata de scrierea cuvantului la singular, astfel apar modificarile:

un niste toti multi

pom    pomi pomii pomi

cires    ciresi ciresii ciresi

baiat    baieti baietii baieti

Se desprinde concluzia: cand cuvintele pom, cires, baiat sunt insotite de cuvantul toti, acestea au cu o silaba mai mult si un i in plus decat atunci cand sunt insotite de cuvantul niste.

La clasa a III-a, se invata despre cuvantul elevi ca este substantiv comun la numarul plural si se constata ca, atunci cand este insotit de cuvantul acestia, are doi i (acesti elevi, elevii acestia).

Succesul in insusirea ortografiei este determinat de folosirea unei tehnici didactice adecvate, dar si de alti factori. Formarea unor notiuni, a unei deprinderi, cere un efort de gandire din partea elevilor. Intelegerea profunda a unei notiuni gramaticale este determinata de modul in care elevul a fost convins sa parcurga, pe baza operatiilor logice de gandire, drumul de la particular la general, de la concret la abstract.

Invatatorul trebuie sa aiba in vedere ca la diferite varste aportul analizatorilor nu este acelasi si ca rezultatele in invatarea scrierii corecte depind de metodele, procedeele, mijloacele de invatamant folosite.

3.2.2. Formarea deprinderilor ortografice si de punctuatie prin valorificarea textelor din manualul pentru clasa a III-a

Pornind de la ideea ca rezolvarea sarcinilor ortografice are caracter permanent, am folosit ca principal sprijin manualele scolare, urmarind ca in cadrul planificarii calendaristice sa punctez problemele de ortografie si punctuatie.

Folosind insertiile de momente ortografice si de punctuatie in cadrul planificarii calendaristice, am reusit sa am un tablou deschis in fiecare moment. Formarea deprinderilor de ortografie si punctuatie evolueaza cu fiecare noua lectie din manual. Problema scrierii corecte nu este un scop in sine. Nu dopajul ortografic si de punctuatie este solutia, ci insertia ortografica bazata pe textul din manual.

Fiecare tema din programa trebuie sa evidentieze o anumita intentie de ortografie si de punctuatie, uneori chiar cu riscul de a fi reluate o serie de ortograme insusite de majoritatea elevilor.

Intrucat scoala noastra a optat pentru manualul semnat de Marcela Penes, lucrarea se bazeaza pe selectarea continutului ortografic si de punctuatie din aceste manuale in succesiunea lectiilor, oprindu-ma asupra fiecarui text care intereseaza din acest punct de vedere, folosindu-ma de un tablou sinoptic.

Cu toate ca lucrul la clase simultane implica o serie de dificultati, din punct de vedere ortografic prezinta un avantaj. Elevii din clasa mai mare isi reactualizeaza mereu deprinderile ortografice si de punctuatie participand vrand-nevrand, partial, la ceea ce se intampla cu cei din clasa mai mica. Elevii din clasa mai mica (clasa I sau a II-a!) asista si ei, cu voie sau fara voie, partial, la lectiile celor mari (clasa a III-a si a IV-a!) anticipand invatarea unor probleme ortografice si de punctuatie.

Tabloul sinoptic alcatuit are un pronuntat caracter operativ, oferind in fiecare moment al anului o oglinda fidela a nivelului ortografic si de punctuatie impus de programa (anexa 1).

Comentand continutul ortografic si de punctuatie al manualului se poate afirma ca autorul vine in intampinarea rezolvarii problemelor ortografice si de punctuatie.

La prima vedere incercarea de a inventaria majoritatea ortogramelor si a semnelor de punctuatie in spiritul programei dupa care a fost realizat manualul pare a complica munca invatatorului. Impresia este falsa. Tabloul-oglinda intocmit permite o interventie rapida si eficienta, in orice moment al lectiei sau al anului scolar, pe acele probleme ortografice nerezolvate. O planificare calendaristica gandita si sub unghi ortografic si de punctuatie devine un instrument operational in eliminarea greselilor de scriere, in formarea automatismelor, in obisnuirea scolarilor de a extrage singuri cuvintele cu incarcatura ortografica.

Din acest tablou de baza, invatatorul isi poate crea fise de evidenta, poate urmari matematic pe fiecare lectie in parte randamentul ortografic, aplicand teste formative, sugerate deja de autorul manualului.

Manualul de Limba si literatura romana- pentru clasa a III-a ofera invatatorului camp larg de actiune in probleme de ortografie si de punctuatie. Am inregistrat in acest tabloul sinoptic doar partial trimiterile ortografice. Modul in care invatatorul va sti sa-si proiecteze finalitatile ortografice si de punctuatie va fi determinant in succesul scolar. Tablourile intocmite pot deveni anexe la proiectarea unitatilor de invatare..

Situatiile ortografice si de punctuatie vor fi diversificate. Numai atunci cand elevul "se va descurca" in situatii noi pe baza cunoasterii celor din manual, numai atunci vom putea afirma ca formarea deprinderilor de scriere corecta si de punctuatie a depasit faza automatismelor, putandu-se vorbi de o constientizare a faptului ortografic.

3.2.3.Tipuri de exercitii folosite in vederea formarii deprinderilor ortografice si de punctuatie

Dupa intelegerea pe cale intuitiva sau pe baza termenilor lingvistici a normelor de ortografie si de punctuatie, calea cea mai sigura pentru formarea deprinderilor de aplicare in practica a acestor norme o constituie exersarea lor sistematica. Ca orice deprindere, scrierea corecta se formeaza pe baza de exercitii. " O regula se fixeaza si intra in deprindere pe doua cai : exercitiul si practica spontana a scrierii" . Pentru ca exercitiul sa fie eficient trebuie organizat in forme atractive, astfel incat sa se mentina interesul si atentia elevulor. Exercitiile ortografice sunt de o mare varietate. Depinde de invatator, de creativitatea sa pedagogica, de competenta sa profesionala sa utilizeze toate posibilitatile pentru a pune bazele scrisului corect, unul dintre dezideratele de baza ale scolii.

Deprinderile de scriere ortografica se dobandesc prin exercitii de copiere, transcriere, dictare cu explicatii prealabile, autodictare.

Desi copierile sunt aparent exercitii simple, pentru scolarii mici, care inca nu au formata deprinderea scrisului, ele solicita un evident efort intelectual. Valoarea lor consta in aceea ca solicita in egala masura analizatorul vizual, pe cel auditiv, presupunand ca elevul si pronunta ceea ce scrie, precum si analizatorul motor, ceea ce permite o buna fixare a normelor de ortografie si punctuatie. Texul utilizat pentru copiere trebuie inteles de catre elevi, trebuie sa ofere situatii de ortografie pe care elevii sa le identifice, sa le inteleaga pe baza intuirii lor, pentru ca, apoi, prin copiere, sa le aplice in practica scrisului.

Copierile mecanice sunt cele care redau exact textul. Ele pot alterna cu copieri creatoare. Acestea pot fi:

- de reconstituire a unor propozitii din cuvinte date in ordine schimbata ;

Ordonati cuvintele astfel incat sa formeze propozitii:

a) vestit, Dinu, doctor, este

b) ciugulesc, aurii, puisorii, grauntele

c) animalele iubesc, eu

-de completare a cuvintelor sau silabelor omise .

Completati propozitiile:

a)      a rasarit.

b)      Pasarile

c)      Pomii au .

Completati cuvintele cu grupurile de litere potrivite ( ie, ia, oa, ua):

__meni    __pure fl__re zi__

sc__la v__ta ro__ s__ra

- de completare a semnelor de punctuatie dintr-un text:

Completati cu semnele de punctuatie potrivite:

Andrei merge grabit El se intalneste cu Bogdan

Bogdan il intreaba

Unde te duci asa grabit

Ma duc la bunici impreuna cu tata mama si fratele meu

Calatorie placuta Andrei

Dictarea ca exercitiu ortografic solicita in mai mare masura efortul de gandire al elevilor. Formele pe care le pot lua dictarile sunt variate:

Dictarea cu explicatii prealabile presupune o pregatire atenta a elevilor inainte de scriere care se refera atat la continutul textului, la regulile generale de scriere precum si la unele cazuri speciale de ortografiere sau de folosirea semnelor de punctuatie.

Dictarea de control se face cu scopul de a controla nivelul cunostintelor si deprinderilor ortografice, de a stabili eventualele greutati si greseli mai frecvente.

Autodictarea este un exercitiu care consta in scrierea din memorie a unui text invatat. In acest sens, se dau texte scurte, in versuri sau in proza, care pun probleme de ortografie si punctuatie.

De orice factura ar fi, exercitiile de dictare sau autodictare nu au eficienta daca nu sunt analizate si corectate, de fiecare data, greselile de ortografie si punctuatie comise.

In afara copierii si transcrierii utilizate mai frecvent in ciclul achizitiilor fundamentale, in clasa a III-a se utilizeaza si exercitii de transformare, de recunoastere, de grupare, de motivare, de diferentire,de modificare, de inlocuire si de exemplificare.

Exercitiile de transformare se utilizeaza in scopul asimilarii mecanismelor de analiza morfologica pe care copiii trebuie sa le faca inainte de scriere. Astfel, li se cere copiilor sa treaca la timpul trecut urmatoarele forme verbale:

sau forma inversa a urmatoarelor constructii: am plecat, m-as duce, au vazut, ati auzit, etc.

Exercitiile de recunoastere constau in raportarea cazurilor concrete dintr-un context la o notiune gramaticala sau alta. Prin recunoastere, caracteristicile lor se intaresc.

Exemplu: Subliniaza cuvintele care contin consoana dubla " nn" din textul:

" Ana s-a innoit cu o rochita albastra. Isi innoada cordonul si fuge la copii.

-Ce rochita frumoasa ai ! spun prietenele cu admiratie

Exercitiile de grupare constau in recunoasterea si ordonarea dupa criterii a unor fapte dintr-un material lingvistic.

examen, pix, exemplu, fixare, exact, Alexandra, taxator, exercitiu, excavator, excursie, axa.

Exercitiile de motivare - elevul trebuie sa argumenteze, sa precizeze pe ce regula se intemeiaza un fapt de ortografie sau de punctuatie existent in materialul dat.

Exemple : Motivati scrierea cu litera mare sau mica a substantivelor: carte, Andrei, Grivei. Mihai Eminescu, poet .

Motivarea (explicarea) folosirii semnelor de punctuatie folosite intr-un text.

Exercitii de inlocuire - se vor realiza prin inlocuirea unui substantiv cu pronume.

a ) - Ai deschis geamul ?

- L-am deschis.

b) - Ai dat cartea ?

- Am dat-o.

c) - Ai citit povestile ?

- Le-am citit.

Exercitii de exemplificare - constau in ilustrarea unor notiuni sau reguli prin fapte lingvistice cu continut concret, in concretizarea unor reguli de punctuatie sau a unei situatii de ortografie.

Exemple : Dati exemple de cuvinte care contin consoana m inainte de p sau b.

Alcatuiti o propozitie care sa comunice o porunca.

Elevii pot fi introdusi in "tainele ortogramelor" prin diferite versuri sau texte atractive. Ortogramele sunt prezentate in paralel cu omofonele lor.

Exemplu: sa si s-a

Sa ori s-a?

Ma tot gandesc,

Incerc sa inlocuiesc,

Nu cumva sa il gresesc.

Sora ei, e sora sa,

Sora lui e tot asa.

Numai cand e actiune,

Dupa s-a te uita bine,

Vine cratima si-ti spune:

-Ia-ma-n seama si pe mine!"

Pentru a realiza discriminarea intre unele ortograme se utilizeaza labirintul ortografic, prin care li se cere copiilor sa aleaga formele scrise corect si sa justifice optiunea. Pe tabla sau pe fise individuale apar situatii de tipul:

mia mia mia

Bunicul mi-a spus ca de ziua mea imi da o mia.

mea mi-a mi-a

N-am stiut cai cumparat alti cai.

c-ai cai

Elena sa dus in camera sa.

s-a s-a

Deosebit de atractiva si eficienta pentru consolidarea unor ortograme/ omofone este si metoda ciorchinelui. Sub forma unui concurs organizat pe echipe, elevii pot exemplifica folosirea acestora.

sa si s-a

La fel se va proceda si pentru alte ortograme. Dupa completare, elevii vor fi solicitati sa alcatuiasca enunturi cu aceste grupuri de cuvinte, avand ca scop consolidarea si sistematizarea deprinderilor ortografice. Aceste strategii didactice bazate pe cooperare si colaborare sunt folosite pentru a detrona ierarhizarea traditionala a elevilor in clasa, focalizand interesul pe ajutor reciproc, pe discutarea impreuna a situatiilor si pe contributia fiecaruia in activitate.

In tabel sau sub forma de labirint pot fi exersate formele articulate ale unor substantive cu dificultati. Li se cere copiilor sa completeze urmatorul tabel:

In mod asemanator se procedeaza si cu alte parti de vorbire.

Repetitia este un exercitiu de pronuntare si de ortografiere a cuvintelor, in care forma fonetica a limbii vorbite de elevi se deosebeste de norma ortoepica. Se repeta cuvantul de cateva ori, rar, de catre invatator; apoi de catre elevi impreuna cu invatatorul; repetam cuvantul si elevii asculta; elevii il pronunta singuri si il scriu. Pentru repetitie se pot folosi: cuvinte cu aceeasi dificultate (vocala dubla) : cooperam; diftongul ie: baie, iesire; sintagme sau enunturi(- ii, -iii): multi copii, niste copii, unor copii, acesti copii, toti copiii, toti fiii; perechi vocalice (e, ie ):eram, ieri; (o,oa ): alternante vocalice (coala, coli )

Un grad mai mare de dificultate il au compunerile cu ortograme date de invatator. Li se cere copiilor sa povesteasca o intamplare in care sa foloseasca formele: la, l-a, sa, s-a, sau, s-au, etc.

Jocul didactic este folosit si in exercitii de citire si scriere, de formare a deprinderilor ortografice prin modalitati ca: bararea literei invatate dintr-un text dat; incercuirea grupului de litere; reconstituirea textului cu silabe din alfabetar si confruntarea cu cartea. Jocurile didactice folosite pentru formarea deprinderilor ortografice sunt: Completeaza silaba, Completeaza versul, Eu spun una tu spui multe, Semnul de punctuatie ratacit, Petale scuturate, Cuvantul merge la locul lui, Propozitia merge la locul ei, etc. Toate acestea dezvolta gandirea creatoare, contribuie la formarea priceperilor si deprinderilor de activitate independenta si au o mare valoare in dezvoltarea capacitatii de exprimare a elevilor.

3.2.4. Instrumente de lucru pentru evidentierea si eliminarea greselilor de ortografie

Pentru invatator - Ca principal dirijor al actiunii de formare a deprinderilor de scriere, invatatorul are la indemana numeroase instrumente de lucru. Dintre acestea am selectat doar cateva.

1. Fisa individuala de control ortografic - se intocmeste pentru fiecare elev, inregistrandu-se greselile tipice sau intamplatoare. Fisa individuala poate fi conceputa pe o singura problema ortografica sau de punctuatie. Iata un model de fisa individuala, care poate aborda chiar problematica din bateria de teste:

Numele si prenumele elevului: M. S.

a)      despartirea cuvintelor in silabe: desparte corect in proportie de 60%;

b)      scrierea cu majuscule: ortografiaza corect numele de persoane, dar greseste cand e vorba de denumiri geografice;

c)      ortografiaza deficitar cuvintele care se scriu cu nn;

d)      folosirea cratimei: greseste formele verbale cu pronume;

e)      diftongi: scrie cu e in loc de ie in cuvinte ca iesire, iepure.

2. Graficul de evidenta a greselilor de ortografie - ofera o imagine de ansamblu a nivelului ortografic al clasei.

Rubricile acestui grafic pot fi proiectate atat pe probleme generale de ortografie, cat si pe probleme speciale (pluralul unor substantive sau adjective, ortografierea unor verbe etc).

Acest instrument trebuie conceput dinamic, avandu-se in atentie evolutia ortografica a fiecarui elev. Consideram ca schimbarea semestriala a datelor este suficienta pentru evaluarea acceptabila a succesului scolar.

Desigur ca distribuirea pe niveluri ortografice poate va merge la nuante, grupandu-se elevii chiar pe criterii de abordare a unor sarcini ortografice.

Graficele de evidenta a greselilor de ortografie ajuta invatatorul sa actioneze operativ asupra unor grupuri de elevi sau asupra fiecaruia in parte. In functie de rezultatele inregistrate se poate opta pentru o anumita strategie, care sa slujeasca majoritatea; pentru minoritate se vor utiliza metode si procedee accesibile, care sa permita munca independenta.

Pentru elevi

1. Caietul de teme - este oglinda virtuala permanenta a evolutiei scrisului corect, cu o singura conditie:

- sa fie corectate cu atentie, iar greselile sa fie evidentiate intr-o bande-rola speciala (margine). In caietul de teme putem introduce o foaie ortografica. Elevii isi trec aici greselile, insotite de formele corecte. Avand mereu in minte greselile tipice, se straduiesc sa le evite.

Elevii din ciclul primar vor fi obisnuiti sa foloseasca cu grija acest document docimologic. O simpla privire a unui caiet de teme ofera stadiul insusirii deprinderilor de scriere corecta si de utilizare a semnelor de punctuatie.

2. Vocabularul ortografic - este mai putin folosit in scoli. In mediul rural, la clasele a II-a si a III-a, vocabularul ortografic devine un instrument eficace, mai ales ca putini elevi pot intra in posesia unui indreptar ortografic, ortoepic si de punctuatie.

Introducerea acestui instrument contribuie la orientarea ortografica a elevilor. Sugeram conceperea vocabularului orografic pe probleme (despartirea in silabe, scrierea cu ii, cu nn). Folosirea acestui instrument si cu alte ocazii (in afara orelor de comunicare), sporeste si mai mult interesul elevilor pentru intocmirea unor vocabulare ortografice cat mai complete.

3. Tabele cu reguli ortografice

Tabelele ortografice pot veni in sprijinul stradaniei invatatorului pe linia formarii deprinderilor ortografice si de punctuatie daca nu vor fi afisate permanent. Afisarea lor pe pereti este putin benefica scopului ortografic. Dupa cateva zile intra in ambient si nimeni nu le observa. Elevii trebuie sa descopere in tabelele ortografice o sistematizare a unui singur fapt ortografic. Tabelele le vom folosi mai ales in timpul exersarii unei situatii ortografice.

Paleta instrumentelor ortografice poate fi extinsa, mai ales in situatia in care o scoala dispune de calculatoare sau video. La scoala noastra aceste mijloace video lipsesc, asa ca nu le vom lua in discutie.

3.2.5. Evaluarea. Sugestii metodice pentru testarea nivelului ortografic si de punctuatie al scolarului mic.

In contextul sporirii exigentelor fata de pregatirea elevilor, se impune cresterea eficientei procesului de invatamant astfel incat acesta sa asigure elevilor cunostinte fundamentale si deprinderi variate, cu ajutorul carora sa faca fata situatiilor de invatare mereu noi.

Evaluarea apare " ca o componenta a actului pedagogic de instruire si educare a elevilor cat si a oricarei strategii de organizare si conducere a invatamantului in ansamblu"[2], deoarece evaluarea este "procesul menit sa masoare si sa aprecieze valoarea rezultatelor sistemului de educatie sau a unei parti a acestuia, eficacitatea resurselor, a conditiilor operatiilor folosite in desfasurarea activitatii prin compararea rezultatelor cu obiectivele propuse, in vederea luarii deciziilor, privind ameliorarea activitatii in etapele urmatoare" .

Evaluarea procesului scolar orienteaza pregatirea lectiilor in raport cu rezultatele invatarii, arata invatatorului daca si este necesar sa corecteze.

Pentru reusita actului de evaluare este necesar ca: evaluarea sa faca parte din procesul de formare si sa devina un instrument, un mijloc de determinare a ceea ce a invatat elevul si cum a fost invatat; sa se organizeze periodic respectandu-se o anume ritmicitate; sa se stabileasca criterii cu grad de generalitate si accesibilitate medie; rezultatele sa fie comunicate in mod diferentiat nu global; sa se atribuie evaluarii valori formative, nu definitive.

In functie de modalitetea de exprimare evaluarea este scrisa sau orala.

Dupa modul de adresare si aplicare poate fi frontala, individuala si combinata.

In functie de scopul urmarit evaluarea poate fi : predictiva, formativa, sumativa.

In activitatea de evaluare a progresului scolar, o metoda care permite verificarea rapida, obiectiva a intregului colectiv de elevi este metoda testului de cunostinte, priceperi si deprinderi. Testele, la randul lor pot fi; teste de evaluare initiala, teste de evaluare formativa, teste de evaluare sumativa.

Elaborarea testelor presupune: stabilirea obiectivelor concrete specifice temei evaluate, precizarea continutului in functie de obiectivele urmarite si de timpul de lucru, impartirea continutului in unitati, formarea subiectelor si distribuirea lor progresiva, stabilirea numarului de itemi pentru fiecare unitate, elaborarea descriptorilor de performanta.

1. Evaluarea initiala (predictiva, diagnostica) este tipul de evaluare care stabileste nivelul de pregatire al elevilor la inceputul unei activitati, an scolar, inceput de capitol, inceput de semestru etc.

Cu toate ca programa scolara indica ce cunostinte ar fi necesare a se reactualiza in vederea insusirii noilor cunostinte, totusi, invatatorul are obligatia de a cunoaste capacitatile intelectuale ale colectivului de elevi cu care lucreaza si volumul cunostintelor insusite pana la o data anume, precum si daca acele cunostinte sunt suficiente pentru a servi drept baza acumularilor viitoare.

Testul de evaluare diagnostica il ajuta in aceasta orientare. In planul deprinderilor de scriere corecta am folosit acest tip de teste in scopul determinarii capacitatilor elevilor de a scrie dupa dictare, de a utiliza corect semnele de punctuatie, de a desparti in silabe, de a argumenta si scrie corect unele ortograme. Informatiile dobandite in urma corectarii testului m-au ajutat sa organizez activitati de remediere a lacunelor.

La inceputul clasei a II-a, pentru a determina nivelul deprinderilor de scriere corecta am dat elevilor urmatorul test de evaluare initiala:

Subiectul: probleme de ortografie si punctuatie.

Scopul: determinarea nivelului deprinderilor ortografice si de punctuatie ale elevilor clasei a II-a in vederea organizarii activitatilor viitoare.

Obiective operationale: sa scrie un text dupa dictare; sa utilizeze corect semnele de punctuatie.

Continutul:

1. Dictare:

"Paul deseneaza.

La el vine Voicu.

- Ce desenezi, Paule?

- Un iepuras. Uite ce urechi lungi are!

_{2. Alcatuiti 3 propozitii cu ajutorul cuvantului "canta" asa incat la sfarsitul lor sa folositi semnele (.), (?), (!).}

Timp de lucru: (1 ora).

Problemele ortografice carora copiii au trebuit sa le faca fata au fost: scrierea cu majuscula, scrierea corecta a cuvintelor care contin grupuri de litere, scrirea cuvintelor cu diftongi, folosirea corecta a semnelor de punctuatie percepute auditiv dupa intonatie.

In formularea subiectelor am tinut cont de faptul ca elevii se aflau la scoala dupa vacanta mare, de particularitatile lor de varsta si nu in ultimul rand de cunostintele ortografice si punctuatie insusite in clasa I.

In functie de problemele ortografice am stabilit itemii dupa cum urmeaza:

Testul a fost corectat, dupa care s-a calculat punctajul obtinut pentru fiecare problema ortografica urmarita fata de punctajul maxim; punctajul obtinut de fiecare elev in parte pe fiecare item fata de punctajul maxim, punctajul obtinut de fiecare elev per total itemi fata de punctajul maxim. Situatia sinoptica a rezultatelor testului ofera informatii in legatura cu procentul de indeplinire al testului. Astfel, normele ortografice si de punctuatie au fost respectate in urmatorul procentaj:

- scrierea cu majuscule 78,87%

- grupuri de litere 68%

- diftongi 70%

- punctul 77,83%

- semnul intrebarii 72%

- semnul exclamarii 68%

- linia de dialog 60%

_{Cerintele au fost indeplinite in procent de 73,6%. Cunoscand acum nivelul clasei precum si nivelul fiecarui elev in parte am procedat la organizarea activitatii de recuperare concretizata in fise de lucru intocmite in legatura cu fiecare problema ortografica pentru care s-a obtinut un punctaj mai mic.}

Exemplificare in legatura cu grupurile de litere:

_{1. Fisa de cunostinte:}

Literele c si e (ce), c si i (ci), g si e (ge), g si i (gi se rostesc cu un singur sunet (consoana |è|, respectiv |ğ|).

Grupurile de litere ch + e =(che), ch + i = (chi), gh + e= (ghe), gh + i = (ghi) se rostesc (pronunta) cu un singur sunet (consoanele |k'| si |g'|).

_{1. Fisa de exercitiu (15 minute):}

Completeaza cu grupuri de litere potrivite si alcatuieste cate propozitii poti:_re_, _na_, ve_, ure_, _nda, _ta, _cu, un_, _r_i, _rafa.

2. Fisa de creatie (15 minute):

Scrie un cuvant pentru fiecare grup de litere; scrie o propozitie in care toate cuvintele sa contina grup de litere:

3. Fisa de control (15 minute):

_{Scrie dupa dictare:}

_{"Gina si Gheorghe sunt la circ. Ei vad: arici, bursuci, o girafa, doi cimpanzei.}

_{- Ce acrobate! Ce agere sunt!}

Paraschiva si Chiriac, alaturi, aplauda cu putere."

Primele 3 fise au fost corectate pe loc, cu elevii, greselile analizate, corectate in scris la tabla.

Ultima fisa a fost corectata de catre invatator si rezultatele notate in fisele personale apoi comparate cu cele anterioare.

Fise asemanatoare am intocmit si pentru cuvinte cu diftongi, semne de punctuatie etc.

S-a constatat o ameliorare a indicelui de corectitudine de la 68% in situatia sinoptica a rezultatelor testului predictiv, la 82%.

2. Evaluarea continua numita si formativa permite cunoasterea, dupa fiecare unitate de instruire, a efectelor actiunii didactice, identificarea greselilor si adoptarea unor masuri corective.

Evaluarea formativa este implicata in actiunea de predare-invatare, sesizand la timp "aspecte critice, elemente slabe ale procesului didactic"[4] dar si "aspecte bune ale acestuia, punctele forte pe care urmeaza sa le intemeieze actiunea de ameliorare" .

Evaluarea formativa este un mijloc de prevenire a "aparitiei situatiilor de criza". Am utilizat astfel de teste de evaluare continua, formativa pentru a verifica in ce masura elevii au insusit ortograma predata. Astfel, dupa ce elevii au luat cunostinta de situatiile in care se scrie s-a si sa si li s-a explicat cum se verifica daca scrierea folosita este cea corecta, (scrierea sa cand se poate inlocui cuvintele ei sau lui, cand nu se poate inlocui se scrie s-a) am dat elevilor de rezolvat urmatorul test de evaluare formativa:

I. Incercati sa inlocuiti, acolo unde se poate, cu ei sau lui scrierea sa si s-a si transcrieti propozitiile:

_{"Vacanta mare s-a terminat. Paul s-a intors de la bunici. Sora sa va deveni scolarita. Ea se gandeste deja la prima sa carte, abecedarul."}

II. Completati cu sa sau s-a spatiile punctate:

_{"Irina dus la teatru cu mama "}

Dupa corectarea fisei s-a constatat o rezolvare a cerintelor in procent de 74,16% restul subiectilor completand incorect. Acestia au fost supusi unui program de retrapare care a constat in rezolvarea de sarcini de recuperare dupa cum urmeaza:

I. Cititi din manual regula scrierii ortogramei;

II. Explicati scrierea sa si s-a in propozitiile textului:

"Cerul s-a innorat. Soarele s-a ascuns. Stralucirea sa a disparut. S-a pornit ploaia. Perdeaua sa de picaturi a intunecat zarea."

Cu ceilalti copii s-a lucrat diferentiat, ei primind sarcini prin care si-au consolidat cunostintele, operand cu ele.

In ora urmatoare, pentru tot colectivul de elevi, s-a dat un nou test cu urmatoarele cerinte:

_{I. Bareaza forma incorecta:}

"Mihai s-a/sa sculat dimineata. Casa sa/s-a e langa padure. Impreuna cu sora sa/s-a a plecat dupa fragi."

II. Scrie dupa model cuvintele date, cu cratima:

a dus Model: s-a dus

se a jucat

a luptat

III. Alcatuiti cate o propozitie cu fiecare grup obtinut.

Rezultatele corectarii au indicat o ameliorare a indicelui la 89% de la 74,16%.

Rezulta din cele de mai sus ca problemele ortografice predate sunt receptate diferit de elevi, ceea ce a constituit elementul de plecare in incercarea de reglare a procesului de instruire de o maniera care sa permita reluarea elementelor care prezinta dificultati, si-au insusit corect, total cunostintele, cu un ritm mai lent de intelegere.

3. Evaluarea cumulativa (sumativa) consta in verificarea si aprecierea nivelului cunostintelor la sfarsitul unor perioade mai lungi: un capitol, semestru, an scolar.

Acest tip de evaluare implica o evaluare comparativa a rezultatelor obtinute cu obiectivele propuse dar mai ales cu stadiul initial al sistemului

Evaluarea cumulativa insa, raspunde partial functiilor dorite ale actului de evaluare deoarece permite in foarte mica masura luarea unor decizii ameliorative, stabilind doar esecul sau reusita elevilor dupa o perioada mai lunga.

O testare sumativa poate fi folosita si ca testare predicativa daca este interpretata din punctul de vedere al cunostintelor minime existente, din necesarul celor care ar face posibila intelegerea cunostintelor noi. De obicei rezultatele testelor de evaluare sumativa sunt trecute in catalogul clasei.

Dupa recapitularea, precizarea, imbogatirea cunostintelor capatate in clasa I precum si insusirea scrierii corecte a cuvintelor "intr-un, intr-o, dintr-un, dintr-o" urmata de insusirea scrierii corecte a cuvintelor omofone: sa, s-a, sau, s-au si repetarea si precizarea cunostintelor despre grupurile de litere, toate in semestrul I al clasei a II-a, la sfarsitul semestrului am dat urmatorul test de evaluare sumativa:

Subiectul: probleme de ortografie si punctuatie

Obiective operationale: sa scrie un text dupa dictare; sa aplice corect semnele de punctuatie; sa completeze cu grupuri de litere potrivite; sa scrie corect si sa foloseasca ortograme.

Continutul probei:

1.Dictare:

"Intr-o zi insorita de vara, Gheorghe si Cecilia s-au dus in padure sa culeaga ciuperci. Padurea inverzita, aerul proaspat ii faceau sa se bucure de aceasta excursie. Dintr-un tufis o zbugheste un iepuras.

- Bine ca a fost mai fricos decat noi, spune Gheorghe."

2.Puneti in paranteze semnele de punctuatie potrivite:

Invatatoarea il intreaba ( )

( ) Cum o cheama pe sora ta ( )

( ) Cornelia ( ) silabisi baiatul ( )

3.Completati cu grupuri de litere corespunzatoare: _ar_af, _rese, _veci, _nar, _o_l.

4.Potriviti in paranteze: sa, s-a, sau, s-au;

Mihai ( ) dus la film cu sora ( ).

Elevii ( ) intors de la mare ( ) de la munte.

5.Alcatuiti o propozitie cu ortograma iat-o.

Punctajul probei:

Folosind numai notarea curenta a elevilor nu putem cunoaste cu exactitate care este nivelul de cunostinte acumulat la un moment dat, la sfarsitul unei perioade.

3.2.6. Structura metodica a lectiei cu specific ortografic. Aplicatii

Insusirea si formarea deprinderilor de ortografie si de punctuatie se inscriu in algoritmul lectiilor de gramatica.

Cu fiecare nivel al ciclului primar, cunostintele de ortografie si de punctuatie ofera elevilor posibilitatea de a rezolva probleme de scriere. Prin analogie se asigura rezolvarea altor probleme de ortografie si punctuatie.

In clasele I - IV isi au locul si lectiile dedicate special ortografiei si punctuatiei. Incepand cu clasa a II-a, explicatiile se incheie cu o generalizare, care ulterior va fi explicata in situatii asemanatoare.

Lectia de ortografie si punctuatie respecta metodica unei lectii obisnuite de gramatica. Invatatorul trebuie sa vizeze transformarea elevului in participant activ in procesul de invatare.

Lectiile speciale se pot axa pe scrierea unor grupuri de sunete, pe folosirea cratimei, pe probleme de punctuatie etc.

Adaptarea strategiilor didactice la particularitatile de varsta este insasi conditia succesului scolar. Scoala contemporana moderna presupune creativitatea si maiestria profesorului in lectie , tocmai pentru a corela cerintele programei cu realitatea clasei, cu particularitatile de varsta si individuale ale elevilor.

Sugerez cateva probleme care pot face obiectul lectiilor speciale de ortografie si punctuatie , inserand cateva proiecte didactice.

PROIECT DIDACTIC

DATA

CLASA: a III-a

OBIECTUL LIMBA SI LITERATURA ROMANA

SUBIECTUL SEMNELE DE PUNCTUATIE

TIPUL LECTIEI :recapitulare

OBIECTIVE DE REFERINTA

4.4 ; sa respecte ortografia si punctuatia intr-un text propriu.

OBIECTIVE OPERATIONALE :

La sfarsitul lectiei elevii trebuie :

O1 : sa recunoasca semnele de punctuatie dintr-un text dat ;

O2 : sa respecte tonul corespunzator semnelor de punctuatie din textul citit ;

O3 : sa explice folosirea semnelor de punctuatie intr-un text ;

O4 : sa foloseasca corect semnele de punctuatie in scriere ;

O5 : sa redacteze enunturi folosind ortogramele sa  , s-a  , nai , n-ai, sai, sa-i, respectand regulile de ortografie si de punctuatie.

STRATEGII DIDACTICE :

METODE SI PROCEDEE :conversatia, explicatia, exercitiul, munca

independenta

MIJLOACE DE INVATAMANT :soft electronic , fise de munca

independenta

SCENARIUL ACTIVITATII DIDACTICE

PROIECT DE LECTIE

activitate simultana

DESFASURAREA LECTIEI

3.3. Etapa evaluativa

Aceasta este ultima etapa a investigatiei si cuprinde semestrul al doilea al anului scolar 2007-2008.

Testarea finala a fost precedata de o perioada de recapitulare si sistematizare a cunostintelor. S-au folosit exercitii cu grade diferite de dificultate in vederea consolidarii deprinderilor ortografice si de punctuatie, caci rostul experimentului a fost sa demonstreze ca respectand particularitatile metodologice de insusire a normelor de ortografie si punctuatie elevii isi insusesc aceste norme, isi formeaza deprinderi de scriere corecta.

Elevii au fost antrenati in activitati independente, cu sarcini diferentiate, in perechi sau pe grupe in vederea fixarii cunostintelor si formarii deprinderilor ortografice.

Dupa aceste perioade de recapitulare s-au aplicat teste pentru a confirma sau infirma ipoteza ce s-a dorit a fi demonstrata in aceasta lucrare.

Proba de evaluare sumativa elaborata si aplicata in aceasta etapa a urmarit urmatoarele obiective:

O₁: sa scrie un text dupa dictare, respectand asezarea in pagina si regulile de ortografie si de punctuatie;

O₂: sa scrie o intrebare pentru un raspuns din text;

O₃: sa respecte ortografia in scrierea cuvintelor;

O₄: sa desparta in silabe cuvinte date;

O₅: sa alcatuiasca enunturi cu ajutorul cuvintelor si ortogramelor date;

O₆: sa scrie lizibil si ingrijit, respectand asezarea corecta in pagina.

DESCRIPTORI DE PERFORMANTA

CONTINUTUL PROBEI

1. Scrieti dupa dictare textul:

"Traian Vuia s-a nascut in anul 1872, intr-un sat din apropiere de Lugoj. Inca de pe bancile scolii in mintea lui a inceput sa se infiripe visul de a zbura.

- Crezi ca-i cu putinta? il intreba el pe fiul invatatorului.

- Nici gand! il necajea acesta. Nici in legenda nu le-a reusit oamenilor sa zboare.

- Eu am sa zbor! replica micul Traian.

Au urmat anii de liceu si studiile in tara."

2. Scrieti o intrebare al carei raspuns sa fie prima propozitie din text.

3.Taiati cuvintele scrise gresit in perechile de mai jos:

veata - viata idee - idee inodat - innodat

ziua - zioa caiet - caet exerciti - exercitii

este - ieste inpartire - impartire innecat - inecat

4. Alcatuiti comunicari (enunturi) in care sa folositi ortogramele:

s-a; sa neam; ne-am

s-au; sau ia; i-a

ca-i; cai la; l-a

CALIFICATIVE OBTINUTE

NR.

CALIFICATIVE

INSUFICIENT

SUFICIENT

BINE

FOARTE BINE

NR. ELEVI GRUP

EXPERIMENTAL

NR. ELEVI GRUP

DE CONTROL

Prin comparatia rezultatelor obtinute de cele doua grupuri, s-a evidentiat diferenta dintre ele, in favoarea celui experimental. S-a constatat ca din totalul de 9 elevi din grupul experimental si 9 elevi din grupul de control, 4 din grupul experimental si 2 din grupul de control au obtinut calificative peste medie, cate 3 elevi din fiecare grup au obtinut calificative medii. Un elev din grupul de control a obtinut calificative sub pragul de promovabilitate.