MODALITATI
DE CULTIVARE A CREATIVITATII
Creativitatea consta intr-o structura caracteristica psihicului, care face posibila realizarea unor productii, opere noi. Originalitatea produsului creat e foarte variata: de la rezultatele expresive ale desenului infantil, la creativitatea inovatoare prin care se aduc modificari esentiale principiilor de baza ale unui domeniu. Daca la acest nivel nu ajung decat putini oameni, realizarea unor inventii este accesibila oricarui om, cu conditia existentei unor interese si a unei experiente corespunzatoare. (Cucos, C., 1998, p. 54)
Cultivarea spiritului inovator constituie una din sarcinile scolii de azi, cand operatiile stereotipe din productie sunt efectuate de masini automate, conduse de calculatoare.
Functia psihica esentiala pentru procesul de creatie este imaginatia, proces de sinteza a unor reactii, fenomene psihice noi. Creativitatea constituie o aptitudine, deci factorul ereditar are o influenta mai mult sau mai putin importanta, insa fara experienta, fara munca sustinuta nu se realizeaza nimic original. Cunostintele si capacitatile dobandite prin munca au un rol esential.
Inteligenta – gandirea este un factor care influenteaza actul creativ. Ea inlesneste analiza si stabilirea de noi relatii si mai ales contribuie la aprecierea critica a produselor create. Pe langa toate acestea creatia presupune si anumite insusiri de caracter cum ar fi o motivatie adecvata, interesul, aspiratia de a descoperi sau a crea ceva nou, vointa ferma, perseverenta pentru a depasi dificultatile ce apar pe parcursul derularii actului de creatie. (Cucos, C., 1998, p.55)
In calea elanului creator, pe langa factorii favorizanti exista si numeroase piedici pe care le numim blocaje. Conformismul ar fi unul dintre ele, dorinta ca toti oamenii sa gandeasca in mod obisnuit. Critica prematura – analiza valorica a primei idei – constituie o eroare caci, chiar daca ea nu constituie solutia, se blocheaza aparitia celorlalte solutii. Alta eroare este descurajarea rapida, teama de a gresi sau de a nu se face de ras.
S-a contestat posibilitatea invatamantului de a contribui la dezvoltarea creativitatii, observandu-se ca el astazi cultiva mai mult gandirea critica, disciplina, conformismul, incompatibile cu climatul de libertate favorabil imaginatiei creatoare. Obiectia nu e decat partial justificata, deoarece mintea umana are o mare plasticitate. De exemplu, dupa o ora de activitati cu specific realist unde se practica rationamentul riguros, elevii pot avea o ora de literatura, unde exprimarea metaforica, jocurile de cuvinte si imagini situeaza intelectul pe cu totul alt plan. Scoala, insa, s-a ocupat prea putin de cultivarea imaginatiei. Sunt necesare o serie de modificari in invatamantul romanesc.
Printre obiectivele educative, stimularea imaginatiei trebuie sa constituie unul de baza alaturi de educarea gandirii. Programele trebuie prevada lectii speciale pentru dezvoltarea imaginatiei. Cadrul didactic trebuie sa aiba relatii prietenoase cu elevii, sa-i incurajeze sa adreseze intrebari, sa nu-i ironizeze cand fac greseli, astfel incat elevii sa-si poate manifesta si satisface liber curiozitatea.
Exista o serie de mijloace pentru dezvoltarea creativitatii. De exemplu, se poate da ca sarcina de lucru elaborarea unei compuneri avand ca punct de pornire un obiect simplu: o frunza, un copac, un mar, etc. Asemenea procedee favorizeaza formarea unei atitudini creative si a aptitudinii de a cauta si a gasi solutii la probleme diverse. Cadrele didactice eficiente trebuie sa stie sa stimuleze elevii in directia rezolvarii de probleme. Majoritatea problemelor obliga copilul sa gaseasca ceva nou pentru el, ceea ce presupune deja o anumita doza de creativitate. La literatura elevii pot fi solicitati in acest sens sa continue o nuvela folosind personajele si stilul autorului, sa schimbe finalul unei opere, etc.
Activitatea extrascolara ofera numeroase prilejuri pentru cultivarea imaginatiei. La cercurile elevilor se pot organiza sedinte de brainstorming, alaturi de intalniri cu oameni de cultura care pot vorbi despre munca lor de creatie. Se poate tipari o revista a scolii in care elevii sa-si publice produsele muncii lor creative, incurajandu-i si motivandu-i sa se perfectioneze continuu.
Ar putea fi organizate cercuri in scoli cu diferite teme: poezie, proza, teatru, folclor si altele. Astfel, fiecare copil ar avea posibilitatea sa-i testeze creativitatea si sa-si descopere noi pasiuni.
Cultivarea spiritului inovator necesita si o confruntare continua cu unii parinti, in mod special cu cei care rezolva problemele copiilor chiar si atunci cand nu este cazul, nelasandu-i sa faca eforturi proprii. Acesti parinti trebuie convinsi ca tutelarea excesiva impiedica dezvoltarea intelectului.
Va propunem in continuare cateva exercitii (Peretti, A., Legrand, J-A., Boniface, J., 2001) care pot fi folosite in diverse momente ale activitatilor didactice – la debutul activitatii, pe parcursul ei sau activitati de sine statatoare, dezvoltandu-se prin intermediul lor comportamentul creativ atat in dimensiunea sa cognitiva cat si in cea emotionala. Un principiu de lucru valabil pentru toate aceste exercitii este incurajarea elevilor in sensul emiterii unor idei cat mai originale si neobisnuite, fara sa se exprime critici la adresa acestora.
Exercitii de ingeniozitate practica
Ce pot face cu: un pian, o ramura de maslin, un vechi castel, o foaie de hartie, etc.
Dupa reunirea productiilor individuale, se poate atrage atentia supra posibilitatilor registrelor utilizate (cu un uz static sau dinamic, practic sau estetic, modern sau clasic, literal sau figurat, natural sau artificial).
Distantarea
Se propune tratarea unuia sau a mai multor evenimente: inceperea anului scolar, esec sau reusita la un examen, plecarea in excursie, etc, in mod succesiv, in mai multe registre: liric, comic, tragic, scandalizat, epic, solemn, polemic, admirativ, emotional, etc.
Se poate sublinia interesul de a dispune de o varietate de stiluri pentru adaptarea la pluralitatea contextelor de invatare si sociale.
Exercitii de debanalizare
In locul altuia
Se cere intrarea in pielea altei persoane sau intr-un rol obisnuit pentru a le percepe in mod diferit (actor, scriitor, profesor, personaje din diferite opere literare) si pentru a explica modul in care vede lucrurile respectiva persoana, care sunt principalele patru calitati si defecte ale ei, specifice.
Aceasta perspectiva pregateste terenul pentru utilizarea empatiei in relatia cu celalalt.
Exercitii de cautare a similitudinilor
Compararea
In 5 - 15 minute ne vom stradui sa formulam unele comparatii pentru a descrie: copiii iesind de la scoala, ploaia peste un peisaj montan, fiecare anotimp etc.
Daca e posibil sau daca este cazul, comparatiile exagerate vor fi dezbatute si ameliorate.
Schema
Este vorba de figurarea, intr-o jumatate de ora, in mod individual sau in mici grupuri, a unui roman, nuvela, basm, construirea unei fraze etc.
Schemele vor fi analizate si vor putea suporta dezvoltari in scris a unor parti considerate mai interesante.
Exercitii de combinari insolite
Ganduri sau expresii noi
Dupa distribuirea unui ansamblu de ganduri sau expresii variate, cadrul didactic cere ca fiecare participant sa desparta in mai multe segmente anumite ganduri sau expresii pe care le-a ales, din care sa produca altele noi prin combinarea rapida a doua sau a mai multora dintre fragmentele astfel obtinute. In acest scop se poate utiliza un poem sau se va putea intocmi o lista de expresii si citate din dictionare de specialitate.
Arta metaforei, ca si poezia pot recurge la astfel de hibridizari prin care unele idei sau fenomene indepartate unele de latele pot fi alaturate astfel incat sa apara semnificatii noi.
Exercitii privind referentii afectivi si inventiile romanesti
Eroii nostri
Fiecarui participant i se cere sa caute in amintirile sale persoane reale sau imaginare care l-au impresionat. Participantii vor putea sa dialogheze pe acest subiect.
Poate aparea problema retinerilor afective si a efectelor de estompare care exista in profunzime.
Tarot-urile
Prin intermediul unui simplu joc de fotografii prezentand multiple personaje, alegand cateva dintre fotografii, se poate improviza o istorioara ilustrata de respectivele fotografii. Aceste mici istorii sunt, ulterior, prezentate pentru ca pertinenta imaginilor servind drept ilustratii sa poata fi supusa unei analize. Istoria se poate scrie, eventual, sub forma de poem ori I se pot adauga niste desene care sa completeze ilustrarea deja facuta.
Un astfel de exercitiu creeaza obisnuinta de a stabili legaturi, printr-o logica deschisa si creatoare, intre personaje si situatii privite din perspectiva unei eventuale compatibilitati.
Acestea sunt doar cateva din diversele exercitii ce pot fi realizate cu elevii in cadrul orelor de limba si literatura romana pentru a stimula dezvoltarea unui comportament creativ. Bineinteles ca ele pot fi modificate si adaptate, totul depinzand de asta data de disponibilitatea creativa a cadrului didactic. Acesta insusi se constituie intr-un factor de stimulare a creativitatii prin insusi propriul comportament pe care il ofera elevilor ca model de raportare la sarcinile scolare, in special, si la intreaga realitate, in general.
1. Cucos, C. (coord.) - 1998 - Psihopedagogie pentru examenele de definitivat si grade didactice, Polirom, Iasi
2. Parfene, C. - 1999 - Metodica studierii limbii si literaturii romane in scoala, Polirom, Iasi
3. Peretti, A., Legrand, J.A., Boniface, J. - 2001 - Tehnici de comunicare, Polirom, Iasi
|
