In viziunea didacticii moderne, problematizarea nu reprezinta o simpla metoda didactica, ci o orientare didactica, un principiu metodologic fundamental, care directioneaza atat predarea, cat si invatarea, dinamizand elevii in procesul de invatamant.
Ideea transpunerii principiului problematizarii din psihologia gandirii in psihologia invatarii s-a conturat ca urmare a identificarii unor analogii intre procesul instructiv-educativ si demersul cercetarii stiintifice:
scopurile celor doua tipuri de activitati sunt asemanatoare: atat cercetatorul, cat si elevul urmaresc intelegerea fenomenelor, a proceselor, stabilirea de relatii cauzale, de corelatii, imbogatirea cunostintelor, formarea si exersarea abilitatilor etc.
in ambele cazuri, subiectul cunoscator intra in raporturi active cu obiectul de studiu, de investigat si cu un anumit domeniu al realitatii, desfasurand o munca similara, cu caracter reproductiv-creator
in ambele cazuri, subiectul cunoscator gandeste si actioneaza independent, pe baza unor ratiuni si interese proprii.
Aplicarea problematizarii presupune crearea si formularea de probleme sau situatii-problema, pe care elevii le analizeaza si le rezolva (gasesc solutia acestora), avansand astfel in procesul de invatare.
Problema sau situatia-problema reprezinta o interactiune cognitiva intre subiectul cunoscator si obiectul cunoasterii, interactiune caracterizata prin urmatoarele elemente:
temele/continuturile abordate au caracter problematizat, respectiv trezesc o reactie de surpriza, de mirare sau uimire
determina o trebuinta de cunoastere la subiectul cunoscator
in sistemul cognitiv al subiectului cunoscator (al elevului) exista anumite lacune
activitatea desfasurata de rezolvitor are drept scop inlaturarea zonei de incertitudine, de necunoscut si descoperirea unor cunostinte sau procedee de actiune.
Pentru rezolvarea situatiilor-problema, elevii parcurg urmatoarele etape fundamentale:
v perceperea problemei ca atare si aparitia primilor indici orientativi pentru rezolvare, etapa in care:
profesorul descrie situatia-problema: expune fapte, explica anumite relatii cauzale etc.
elevii constientizeaza existenta unei situatii-problema
elevii resimt dorinta de a rezolva situatia-problema
v studierea aprofundata, intelegerea problemei si restructurarea datelor sale, prin activitatea independenta a elevilor
v cautarea solutiilor posibile la problema pusa, ceea ce presupune:
analiza conditiilor sarcinii problematice
formularea ipotezelor
verificarea ipotezelor
v descoperirea unor adevaruri, corelatii, reguli, legitati
v obtinerea rezultatului final si evaluarea acestuia prin confruntarea, respectiv compararea diferitelor variante
v validarea solutiei.
Cateva din avantajele problematizarii sunt urmatoarele:
q contribuie la dezvoltarea gandirii independente, divergente si productive a elevilor si a inteligentei acestora
q antreneaza aptitudinile creatoare ale elevilor
q asigura motivatia intrinseca a invatarii (este prin ea insasi sursa de motivatie).
|