Criteriul de selectare a metodelor de îmbunatatire a deprinderilor de citit-scris a fost probabilitatea acestora de a modifica calitatea deprinderilor de citit-scris.
Interventiile psihostimulative au fost centrate pe elev, implicând si f 24124l1121y actori externi-parinti, cadre didactice si copii din clasa paralela, condusa de înv. Nicoleta Gavrila.
Iata câteva metode:
Drapelul Cititorilor
Copilul este la scoala subiectul evenimentelor placute precum si ale celor neplacute. El traieste situatii în care trebuie sa fie certat sau avertizat.
Metoda Drapelul cititorului urmareste sa puna în balanta, în contrast cu numeroase evenimente negative experientele pozitive ale copiilor. Elevii sunt pusi zilnic sa citeasca textele ce trebuiau sa fie pregatite din Abecedar. Daca ritmul si calitatea citirii corespund cerintelor, copilul va fi laudat si prezentat în alte clase unde îi va fi popularizata buna pregatire.
Într-un cadru festiv, având invitat parintele, rude si colegi din scoala i se va înmâna Diploma de cititor si pe un fond sonor emotionant isi va scrie numele pe Drapelul cititorului.
Metoda este stimulativa si prezinta puternice valente de motivare a copiilor pentru îmbunatatirea achizitiilor de citit-scris.
Copilul - prilej de bucurie pentru parinti
Parintii sunt invitati sa asiste la orele de Limba româna. Acestia noteaza aspectele negative si pozitive privind pregatirea si conduita propriului copil. Parintele trebuie sa noteze toate lucrurile care au decurs bine pe parcursul activitatii.
La sfârsitul orei el ia cuvântul si spune copilului în fata clasei ce a pretuit la el în acea ora.
Forma finalizata pe care o îmbraca aprecierea parintelui este un dar specific, pe care acesta trebuie sa i-l înmâneze.
Parintele - dascal
Parintele este invitat sa ia locul dascalului si sa desfasoare o ora la Limba româna. Dascalul urmareste modul cum acesta lucreaza cu copiii, adica comportamentul sau de educare, toleranta, autoritatea,
Se urmareste de câte ori s-a solicitat citirea unui text, care au fost exercitiile lingvistice exersate .
Dascalul face observatii pe parcursul orei, pe care le înmâneaza parintelui la plecare pentru a-si eficientiza munca de educare cu propriul copil.
Scenete improvizate
Copilul este pus sa interpreteze rolul unui elev care nu vrea sa-si faca temele. Tot el va interpreta rolul mamei apoi al tatalui care vor reactiona la încapatânarea copilului. Copiii interpreteaza perfect. Ei nu mint si rareori schimba comportamentul parintilor .
Secventa este notata de dascal si discutata cu parintii,
Metoda s-a dovedit a fi eficienta întrucât este absolut necesar ca parintele sa stie sa întareasca comportamentele pozitive ale copilului si sa ignore uneori dispozitiile lor de moment chiar daca sunt suparatoare.
Cititori la gradinita
La sfârsitul clasei l, copiii au fost ca mici actori la gradinitele din oras, spre a-i încânta pe micii prescolari cu roadele muncii lor.
Au fost alese tocmai grupele doamnelor educatoare de unde proveneau copiii si activitatea a fost deosebit de emotionanta.
Copiii au citit o poveste pe roluri micilor ascultatori, apoi au confectionat împreuna masti pentu personaje din poveste.
Copilul în asistenta
Activitatea "Copiii în asistenta" s-a desfasurat cu acordul d-nei înv. Nicoleta Gavrila, de la clasa a II-a B.
Copiii din clasa a ll-a C au avut voie sa asiste la orele clasei paralele. Aici aveau sarcina de-a nota numele copiilor harnici si cuminti. La ore au fost solicitati doar în calitate de asistenti, cerându-li-se sa aprobe sau sa dezaprobe atitudini si comportamente. Elevii asistenti s-au simtit foarte importanti si s-au întors schimbati si încrezatori. Copiii care au desfasurat activitati multiple si corecte au fost notati în jurnalele ambelor clase si li s-au adresat cuvinte de lauda.
Concurs de citit între clase cu parinti spectatori
La sfârsitul clasei l, clasele paralele au organizat un concurs de citit-scris între clase având ca spectatori - parintii.
Copiii au tras la sorti textele care urmau sa fie citite în fata parintilor. Ei s-au putut raporta astfel si la alte sisteme de referinta privind deprinderile de citi-scris.
Activitatea a cultivat motivatia si competitia oferind parintilor posibilitatea de-a-si evalua corect copiii.
Carnaval gramatical
Elevii participanti primeau la intrare un simbol - litera, silaba, cuvânt. Ei îsi trageau la sorti perechea pentru dans, urmând cerintele lingvistice care erau trecute pe bilete.
Ex: Dansezi cu o vocala.
Perechea ta este cuvântul opus...
Daca perechea era corect aleasa muzica pornea, iar daca era gresit aleasa copilul iesea de pe ringul de dans.
Margele pentru mama
Pentru fiecare activitate de citit-scris pe care o desfasura corect copilul la ora primea câte o margea. El trebuia sa aiba mare grija de aceste margele care erau dovada harniciei sale. Când avea 20 de margele copilul era pus sa le însire, mama fiind invitata la scoala spre a i se oferi micul dar. Momentele erau emotionante.
Planul de puncte
Copilul primeste pentru activitatile complexe si corecte desfasurate puncte.
Planul de puncte trebuie sa functioneze si în familie. Copilul are voie sa schimbe punctele în recompense mai mici sau sa le economiseasca pentru a le transforma mai târziu în recompense mai mari.
Recompensele trebuiau sa fie obligatoriu atractive si specifice. Atunci când copilul a schimbat punctele în recompensa, acestea au fost retrase.
Metoda a fost extraordinara. esuând doar în cazurile în care parintele a hotarât în mod gresit sa acorde puncte bonus gratuite sau sa-i ofere recompense cu împrumut, fara a avea acoperire. Recompensa trebuia sa fie justificata.
Copilul trebuia sa muncesca pentru puncte, numai astfel bucuria putea încununa propriul efort.
Jurnalul greselilor mele
Apostrofarea, controlarea, critica permanenta si metoda înrosirii lucrarilor a fost înlocuita cu auto-educarea. Fiecare copil are un jurnal în care zilnic îsi noteaza greselile de scriere facute în ziua respectiva .
Copilul îsi noteaza greselile în jurnalul sau apoi îsi corecteaza lucrarea. Cei care nu au avut nici o greseala în ziua respectiva. vor fi cuprinsi în "Programul de distractie si joc", program de 10-15 minute care se desfasoara la sfârsitul celor doua ore de Limba româna.
Metoda micului detectiv
Aceasta metoda a fost cu succes folosita la orele de limba româna, la activitatile de transcriere .
Fiecare copil primeste un cartonas de autourmarire ce va fi utilizat ca pasi marunti de autocontrol.
De pilda
STOP! Ai scris titlul la mijloc!
STOP! Alineatul!
STOP! Litera mare !......
Angajamentul meu !
Metoda angajamentului oral iar apoi scris a fost utilizat în special în cazul copiilor ce prezentau deficit de motivatie si de vointa.
Angajamentele erau simple de tipul - "ma angajez sa citesc textul din Abecedar de la pag. X de 5 ori pâna mâine".
Martorii în numar de 3 erau alesi chiar de copilul care îsi lua angajamentul. Erau adesea persoane apropiate a caror parere conta. Angajamentul era citit în fata clasei paralele unde urma sa se citeasca în ziua urmatoare textul pregatit.
Metoda lauda-te!
La sfârsitul zilei 3-3 copiii trec în revista aspectele pozitive ale activitatilor desfasurate.
Exempu - Eu ma laud cu dictarea mea fara greseli.
Aspectele pozitive sunt supuse la vot. Daca trec votul ele vor fi consemnate în
JURNALUL EVENIMENTELOR POZITIVE pe care îl detine fiecare copil. Jurnalul poate fi semnat si de catre parinti, care vor consemna si recompensa pe care a primit-o copilul pentru conduita si silinta de care a dat dovada.
Careul copiilor trecut sub tacere
Mai au loc careuri în scoli? Raspunsul este NU! Prea suna a epoca comunista! si totusi în viata copiilor a avut infinite valente pozitive. Aplauzele a sute de elevi ce-ti erau adresate doar tie!
Pluteai de fericire ca ai fost remarcat si te încarcai cu forte imense pentu viitor.
Am devenit însa prea egoisti si invidiosi pentru a mai putea recunoaste meritele altora.
si acesta este un lucru trist pe care învatamântul românesc în va resimti.
Este adevarat CAREUL a slutit multe suflete, dar a dat si multe aripi. Erai umilit în fata a sute de colegi ca ai uitat cordeluta acasa!
Nedrept si gresit!
Dar CAREUL în care sa fie nominalizati copiii harnici, silitori si inteligenti consideram ca ar fi benefic si stimulativ, chiar daca aplauzele au devenit anemice si greu de auzit.
Deprinderea citit-scrisului sub semnul motivatiei
Asistam azi, în învatamântul românesc, la o criza a motivatiei cu consecinte în autoformarea elevilor.
Întrucât capul copilului nu este un vas pe care sa-l umpli, ci o faclie pe care trebuie s-o aprinzi consider ca, fara motivatie, aceasta faclie nu poate lumina - lumina ei este cultura, a carei asimilare se face cu ajutorul deprinderilor de citit-scris. Pe copiii nostri însa nu-i educam pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi mari si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci ce trebuie sa facem!
Sa-i învatam pe copiii nostri sa se adapteze!
Capacitatea de adaptare presupune formarea unei imagini de sine pozitive, încredere si dezinvoltura.
Capacitatea de adaptare se dezvolta ascendent, firesc daca achizitiile de citit-scris vin sa satisfaca nevoile elementare ale persoanei:
În aceste fericite cazuri, personalitatea copilului se dezvolta armonios fara inhibitii, el adaptîndu-se situatiilor cotidiene flexibile.
Cu scopul obtinerii acestui final a fost întocmit proiectul tematic intitulat
Copacul prieteniei
Generic - O sansa pentru fiecare
Participanti - Clasa a ll-a B si Clasa a ll-a C - scoala Generala Nr. 2 Râsnov
Forma de desfasurare - Activitate extrascolara
Obiective specifice
Forma de desfasurare a activitatilor din cadrul proiectului "Copacul Prieteniei" a fost jocul. În joc copiii învata sa se ajute unii pe altii, sa se bucure de succesele colegilor, sa aprecieze corect reusitele lor. Având dulcea iluzie ca se joaca, elevul participa activ la propria formare, achizitionând cunostinte, formându-si atitudini si comportamente.
Prin joc reusim sa sa fim mai aproape de elevi, sa picuram mai multa omenie, iubire si grija.
Obiectivul final al proiectului a fost acela sa formam sufletele copiilor pe cai rationale si sentimentale, astfel încât la fiecare pas sa avem satisfactia de a vedea triumfând bunul simt si superioritatea inimii. Cele mai utilizate variante ale jocului didactic au fost cele de rol, care au avut ca personaje:
Fiecare activitate era pregatita spre a se desfasura pe grupe de inteligente si sub forma de distractie si joc.
Ex. Desfasurarea activitatii Musafirii si elevul sarbatorit
Copiii urmaresc un CD cu un film despre cum trebuie sa primim musafirii.
I - Grupa lingvistica recita poezii de bun venit musafirilor
II - Grupa muzicala canta cantece si alege muzica
III - Grupa spatiala asambleaza puzzle-ul pentru oferirea unui dar copilului sarbatorit
IV - Grupa kinestezica decoreaza masa festiva
V - Grupa naturista pregateste aranjamente ornamentale din materiale aduse din natura
VI - Grupa matematica rezolva un careu cu parole descoperind astfel numele sarbatoritului
VII - Grupa spatiala decupeaza masti pentru petrecere
VIII - Grupa interpersonala ia interviuri colegilor la sfârsitul petrecerii despre modul cum a fost sarbatorit colegul lor,apoi cere fiecarui elev în parte sa-i faca acestuia o urare.
Finalitatea activitatii a fost redactarea individuala a unei felicitari adesate celui sarbatorit.
Oferind copiilor o atmosfera relaxanta, placuta si aratând apreciere privimd eforturile fiecaruia, îndepartând factorii inhibitori si blocajele, eliberându-i de tensiuni psihice, le încurajam visarea, le dezvoltam imaginatia.
Proiectul a reusit într-o foarte mare masura sa dezvolte aptitudini pozitive pentru însusirea normelor de conduita civilizata.
Copiii nu vor reusi doar cunoscând notiunea de norma morala s-o urmeze. Este obligatorie exersarea acestei norme în contexte unice, speciale, încarcate de emotii pozitive.
Transformarea normelor morale în obisnuinte este un obiectiv ambitios, dar nu imposibil de realizat.
Creativitatea, spontaneitatea si imaginatia au contribuit la reusita tuturor activitatilor din Proiectul Copacul Prieteniei.
Anatole France afirma - "Dibacia învatatorului nu este decât aceea de a trezi curiozitatea mintilor tinere ca sa le potolesca apoi curiozitatea pe care numai fiintele fericite o au vie si sanatoasa. Cunostintele vârâte cu de-a sila în minte o înabusa. Ca sa mistui stiinta trebuie s-o fi înghitit cu pofta."
VALENŢELE VALORIFICĂRII INTELIGENŢELOR MULTIPLE LA ORELE DE
LIMBA ROMÂNĂ
Fiecare copil are diferite inteligente. Dascalul poate sa recunoasca, sa aprecieze si sa dezvolte aceste talente. Conform cu teoria inteligentelor multiple, prezentata în premiera de profesorul Howard Gardner, de la universitatea Harvard, un om foloseste pentru a percepe, întelege si a-si forma o imagine asupra lumii, tipuri diferite de inteligente.
Copiii învata mai bine când privesc lucrurile din proprie perspectiva.
Astfel persoanele cu inteligenta lingvistica înteleg mai bine lumea prin intermediul cuvintelor vorbite sau scrise.
Acestia citesc, scriu cu placere si au un limbaj expresiv.
Elevii cu inteligente spatiale înteleg lumea cel mai bine prin intrmediul vizualizarii, a orientarii spatiale. Ei se pot orienta foarte usor într-o lume tridimensionala.
Intaligenta muzicala se bazeaza pe ritmiri si melodii.
Intaligenta logica se bazeaza pe cauzalitate si efect.
Au înclinatii extraordinare pentu rationament si ordine.
Exista copii care au darul naturii. Ei înteleg lumea prin intemediul mediului lor.
Le place sa-si petreaca timpul în natura. Cei cu inteligenta intrapersonala, înteleg cel mai bine lumea din propriul lor punct de vedere. Se auto-motiveaza, le plac provocarile.
Copiii cu inteligente interpersonale iubesc interactiunile,negociaza si sunt empatici cu altii.
Pentru testarea tipului de inteligenta la copiii de la Clasele IB si IC de scoala Gen. Nr. 2 Râsnov, au fost folosite seturile de teste pentru inteligente multiple, prezentate la Simpozionul national scoala moderna, de la Piatra Neamt, 2005, de Coordonator Dan Agrigoroaie, publicate ulterior în Editura Alfa.
În urma testarii copiilor, acestia au fost împartiti pe grupe de inteligente.
Inteligentele multiple au putut fi valorificate chiar si în cadrul orelor de Limba româna,
Exemplu:
Proiect de lectie
sCOALA - scoala Gen. Nr. 2 Râsnov
OBIECTUL - Limba româna
CLASELE IIB si IIC
SUBIECTUL LECŢIEI - Valorificarea tipurilor de inteligente multiple în poezia "Iarna pe ulita" de George Cosbuc.
TIPUL LECŢIEI - consolidare
MOTIVAŢIA
Lectia este importanta deoarece pornind de la teoria inteligentelor multiple ,dezvolta la elevi încrederea în ei însisi,valorifica potentialul creator al fiecaruia.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE-
O1 - sa recite corect si expresiv poezia;
O2 - sa mentioneze tablourile textului;
O3 - sa identifice expresiile frumoase;
O4 - sa exprime prin cuvinte, culoare, muzica, miscare, s.a. trasaturi ale textului;
O5 - sa-si formeze deprinderea de a lucra în echipa;
OBIECTIV SPECIAL - valorificarea tipurilor de inteligente multiple
STATEGIA DIDACTICĂ
a) Metode si procedee - conversatia, învatarea prin descoperire, execitiul, jocul didactic, recitalul, tehnica audio-vizuala.
b) Forme de organizare - elevii sunt împartiti pe grupe, fiecare grupa va primi sarcini diferentiate în functie de tipul de inteligenta de care dispune.
MATERIALE
Puzzle
CD cu muzica
Creioane colorate
Careu cu parole
Fise de lucru
DIN SCENARIU DIDACTIC interes prezinta ACTIVITATEA ELEVILOR, care asa cum am mentionat s-a desfasurat pe grupe de inteligente.
Elevii din grupa spatiala ajuta la proiectarea CD-ului pe tema iernii.
Grupa lingvistica - recita poezia "Iarna pe ulita".
Grupa logica asambleaza puzzle-ul reprezentând peisaj de iarna.
Grupa muzicala alege muzica care acompaniaza versurile recitate.
Gripa spatiala realizeaza un desen al cadrului natural de iarna.
Gropa matematica rezolva careul cu parole. Elevii descopera numele autorului.
Grupa spatiala realizeaza costumele de iarna pentru copii.
Grupa Kinestezica joaca scena copiilor neastâmparati.
Grupa naturista rezolva un test care contine informatii despre anotimpul iarna.
Grupa interpersonala prezinta interviuri realizate cu colegii pe tema iernii.
(Gardner,H.- "Inteligente multiple", New York.Basic Books)
În sprijinul copilului cu probleme comportamentale de tip hiperchinetic si opozant
Jocurile de relationare de tip structurat
Problemele comportamentale hiperchinetice si opozante sunt cele mai frecvente tulburari psihice la vârsta copilariei.
Caracteristicile principale ale tulburarii hiperchinetice sunt deficitul atentional, impulsivitatea si hiperactivitatea.
Sarcinile pe care le are copilul sunt finalizate foarte rapid sau nu sunt duse la bun sfârsit. Copiii oscileaza, sunt dezordonati si superficiali.
Ei sunt nerabdatori, au dificultate în a astepta si amâna nevoile. Au un comportament si prezinta o toleranta scazuta la frustrare, care poate duce la explozie de furie.
Copilul prezinta rezistenta activa fata de regulile stabilite de adulti, având puternice tulburari ale comportamentului social.
Ei sunt mereu insistenti, înceaca sa domine iar daca nu reusesc prezinta atitudini agresive în raport cu ceilalti. Hiperchineticul are mari dificultati în a-si adapta comportamentul la cerintele situatiei si la rolurile care trebuie asumate.
Acesti copii sunt negativisti, îndrazneti, nescultatori si dusmanosi în special fata de persoanele care reprezinta autoritatea.
Ei se înfurie repede, se cearta si dau vina mereu pe altii pentru propriile greseli. Încalca limitele regulile în grupurile de copii.
Acesta este motivul pentru care nu sunt simpatizati sau sunt chiar respinsi de colectiv.
O data cu debutul scolii problemele copiilor hiperchinetici sporesc în mod brusc deoarece sunt confruntati cu solicitari carora nu le pot face fata.
În clasele I-II apar frecvent si tulburari de relationare cu cei de aceeasi vârsta, crize de furie.
Demersul centrat pe copil - interventia prin joc - are drept scop diminuarea tulburarilor de comportament ale copilului.
Scopul jocurilor de relationare este acela de diminuare a tensiunii dintre copil si dascal.
Interactiunile la joc nu mai sunt autoritare, negative, întrucât dascalul trebuie sa se transforme în partener de joc si nu mai dirijeaza reguli.
Copilul are astfel posibilitatea de a-l percepe dintr-o alta perspectiva. El îsi poate da seama ca scoala poate sa fie si distractiva nu doar plina de reguli, cicaleli, controale si amenintari.
Copilul colaboreaza întrucât autoritatea dascalului a disparut.
Jocurile strcturate cu pasi mici - jocuri familiare - au fost alese spre a fi jucate de catre copiii hiperchinetici.
Interesant era faptul ca acesta nu stabilea reguli de desfasurare pentru joc si era fericit ca el alegea jocul.
JOCURILE ALESE AU FOST TOATE FAMILIARE sI FĂRĂ REGULI
Jocuri de constructii - PUZZLE
Jocuri de rol
Teatru de umbre
De-a familia
De-a musafirii
De-a bucataria
Dascalul se implica în joc devenind partener. El nu are însa o atitudine directiva. Nu pune întrebari, nu da reguli legate de modul cum sa se desfasoare jocul.
Programul de joc este dedicat exclusiv jocului si nu învatarii.
Copilul are voie sa schimbe regulile jocului în orice moment. El este relaxat, aflându-se într-un context pozitiv, lipsit de conflicte.
Copilul nu trebuie apostrofat, controlat, sau criticat.
Unica regula a jocului era aceea ca se pot schimba regulile.
Interesant era faptul ca niciodata copilul nu a propus jocuri conflictuale.
Copilul a hotarât contrar asteptarilor sa fie trase rolurile la sorti.
El nu a dorit un rol principal fiind multumit cu faptul ca a ales el jocul.
Uneori în timpul jocului copilul simtea tensiunea în el si atunci avea voie sa ceara PAUZĂ.
Comportamentul problematic era depasit copilul începea sa se autocunoasca, mentinând în echilibru relatia cu ceilalti.
Jocul cel mai prelungit ca durata, mai complex în raportari relationale a fost Jocul de-a bucataria.
Copiii asteptau ca musafiri pe colegii din clasa paralela.
Am facut cumparaturile de la Magazinul improvizat din coltul clasei, am pregatit ornamente, gustari, am ales muzica....
Activitatile erau placute, nu sofisticate, familiare copiilor.
Copilul hiperchinetic este un harnic iubeste miscarea, iar specificul jocului îi permitea sa schimbe des activitatile.
Când acumula iar tensiuni mergea sa vada daca nu soseau musafirii. Lucru permis întrucât jocul nu avea reguli.
Copilul hiperchinetic este un copil extraordinar daca reusesti sa-l convingi de bunele tale intentii.
Datorita problemelor de tip neurologic pe care le are el nu reuseste sa anticipeze consecintele actiunilor sale
Feed-back-ul cauza-efect în cazul acestuia este inexistent.
În cadrul jocurilor de relationare acesti copii au reusit sa-si ajusteze conduita în mod activ si dinamic la cerintele relatiilor interpersonale din mediul respectiv.
Jocurile fara reguli s-au dovedit a fi deosebit de eficiente pentru echilibrare copilului hiperchinetic întrucât acesta provine cel mai adesea din, familii care apeleaza la o disciplinare stricta, tiranica sau inconsecventa si haotica.
Nu avem ambitia sa afirmam ca aceste jocuri de relationare cu siguranta vor stopa formarea unor personalitati dizarmonice, care sa îngroase rândurile delincventei juvenile viitoare, dar remarca copilului hiperchinetic,care este vesnic nervos si nemultumit a fost un mare succes -ce frumos ne-am jucat.
Jocurile relationale sunt jocuri de apartenenta. În cazul copilului hiperchinetic, care se simte mereu respins si nedreptatit ele au fost adevarate pansamente sufletesti.
BIBLIOGRAFIE
Academia Româna; Institutul de lingvistica a Universitatii Bucuresti - Îndreptar ortografic, ortoepic si de punctuatie, Editia a IV-a, Ed. Academiei Române, Bucuresti, 1983
Academia Româna; Institutul de lingvistica a Universitatii Bucuresti - Dictionar de pedagogie, E.D.P. Bucuresti, 1979
Academia Româna; Institutul de lingvistica a Universitatii Bucuresti - Dictionar al limbii române actuale, Editura Demiurg, Bucuresti 1996
Academia Româna; Institutul de lingvistica a Universitatii Bucuresti - Didactica - Teorie a instruirii institutionalizate, Editura Imprimariei de Vest, Oradea, 1999
Babanschi G. - Optimizarea procesului de învatamânt (traducere), E.D.P. Bucuresti, 1979
Cerghit Ioan - Metode de învatamânt, E.D.P. Bucuresti, 1976
Cezar Tabarcea; Florin Popescu - Limba Româna (vol.1, 2), E.D.P. Bucuresti, 1983
Eugen Blideanu; Ioan serdean - Orientari noi în metodologia studierii limbii române la ciclul primar, E.D.P. Bucuresti, 1991
Flora suteu - Dificultatile ortografiei limbii române, Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti 1986
I. Gatan; V. Craciun; B. Etegan - Exercitii si teste - editia a II-a revizuita, Editura Sibila Craiova, 1994
Ministerul Educatiei si Cercetarii - Programa scolara cl. I-II, Bucuresti, 2001
Ministerul Educatiei si Cercetarii - Programa scolara cl. I-II, Editura Didactica Press, Bucuresti, 2004
Necula I.P. - Ortografia în imagini si comparatii (partea I), E.D.P. Bucuresti, 1969
Olga Pârâiala - Abecedar, Editura Aramis, Bucuresti, 2005
Paunescu Constantin - Disfonografiile - "Tulburarile limbajului scris", E.D.P. Bucuresti, 1980
Penes, Marcela; Molan, Vasile - Îndrumator pentru folosirea abecedarului, Editura Aramis, Bucuresti, 1995
Stoica, Dumitru; Stoica, Marin - Îndrumator pentru folosirea abecedarului, Editura Aramis, Bucuresti, 1995
schiopu, Ursula; Verza, Emil - Psihologia vârstelor - ciclurile vietii, E.D.P., R.A. - Bucuresti 1995
schiopu,Ursula; Piscoi, Viorica - Psihologia generala si a copilului, E.D.P. Bucuresti, 1987
serdean, Ioan - Metodica predarii limbii române la clasele 1-4, E.D.P. Bucuresti 1991
|
