ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
Mijloace de realizare si tipuri de activitati
Direcþiile de acþiune care sã asigure corelarea curriculumul ºcolii cu mediul socio-cultural vizeazã
toate cele trei componente ale sale:
-curriculumul nucleu
-curriculum la decizia ºcolii
-activitãþile extracurriculare
In prezentul ghid, propunem citeva modalitãþi /tipuri de activitati prin care curriculumul scolii poate fi
adaptat la contextul rural;acestea se caracterizeazã prin urmãtoarele:
scopul lor este de a aplica, testa, valida, extinde, suplimenta ºi îmbogãþi învãþarea din
clasã;
pot fi introduse în componentele curriculumului ºcolii;
contribuie la formarea unor competenþe transdisciplinare
necesitã un efort de echipã din partea cadrelor didactice
sunt iniþiative relativ noi în sistemul de învãþãmânt românesc ºi totuºi practici curente ºi de
tradiþie în multe þãri
au fost folosite/experimentate punctual, în cadrul unor programe educaþionale
nonguvernamentale dovedindu-se practici de succes ºi în România
sunt în concordanþã cu strategiile naþionale ale MEC (de exemplu, "Strategia naþionalã de
acþiune comunitarã" din 2004 )
Seria Învãþãmânt Rural
Adaptarea curriculum-ului la contextul rural
2.1. Lecþii de diferite discipline din curriculumul de bazã
Repere teoretice
Personalizarea demersului didactic
În condiþiile noului curriculum, lectura programei ºi a manualelor nu mai este în mod obligatoriu
liniarã. Programa trebuie parcursã în mod necesar de cãtre toþi, dar ea, ca ºi manualele se pliazã unei
citiri personale ºi adaptate
De asemenea, conceptual central al proiectãrii didactice este demersul didactic personalizat care
exprimã dreptul profesorului de a lua decizii asupra modalitãþilor pe care le considerã optime în
creºterea calitãþii procesului de învãþãmânt, respectiv, rãspunderea personalã pentru a asigura elevilor
un parcurs ºcolar individualizat, în funcþie de condiþii ºi cerinþe concrete.
Noul Curriculum naþional accentueazã faptul cã documentele de proiectare didacticã sunt documente
administrative care asociazã într-un mod personalizat elementele programei - obiective de referinþã,
conþinuturi, activitãþi de învãþare - cu alocarea de resurse (de timp ºi materiale) consideratã optimã de
cãtre profesor pe parcursul unui an ºcolar.
Contextualizarea lecþiei
În acest context, lecþia devine o oportunitate mult mai valoroasã de adaptare a procesului de
predare-învãþare la contextul de viaþã al elevilor, la experienþele lor din viaþa realã ºi la nevoile de
dezvoltare specifice. Rolul profesorului/învãþãtorului în conceperea ºi organizarea activitãþii în clasã
devine mult mai important.
Integrarea /corelarea unor elemente ale demersului didactic al unei lecþii cu mediul socio-cultural
al elevilor este realizabilã în oricare dintre etapele procesului de proiectare 656r1720g :
De ce voi
face
Ce voi face? Cu ce voi
face
Cum voi
face?
Cât s-a
realizat?
Identificarea
obiectivelor/
competenþelor
Selectarea
conþinuturilor
Analiza
resurselor
Determinarea
activitãþilor de
învãþare
Stabilirea
instrumentelor
de evaluare
În cadrul unor lecþii de diferite discipline, cadrul didactic respectiv are posibilitatea:
Sã se focalizeze pe dezvoltarea unor competente prioritare datoritã specificului ºi
problematicii contextului extern;
a se vedea materialele CNC
Seria Învãþãmânt Rural
Adaptarea curriculum-ului la contextul rural
Sã integreze în lecþie elemente de conþinut ( date, informaþii, evenimente, cazuri, resurse,
exemple etc) din comunitate;
Sã utilizeze în lecþie resurse din comunitate (persoane resursã, documente, spaþii, facilitãþi,
instituþii etc);
Sã organizeze activitãþi de învãþare bazate pe metode de explorare a realitãþii
(observarea, experimentul, cercetarea documentelor ºi vestigiilor istorice) ºi pe cele
acþionale ( studiu de caz, proiect, lucrãri practice);
Sã evalueze folosind modalitãþi ºi instrumente care se bazeazã pe situaþii reale( evaluarea
autenticã, proiectul, portofoliul, fiºa de observare etc.)
Teme de reflecþie
a) Lucraþi în pereche cu un coleg pentru a analiza proiectele de lecþie propuse de un profesor de
biologie ºi un învãþãtor ºi listaþi toate elementele de contextualizare a învãþãrii pe care le identificaþi în
demersurile didactice respective la nivelul conþinuturilor, metodelor etc.
Comentaþi asupra oportunitãþii unor lecþii proiectate în acest mod.
PROIECT DE LECÞIE
Clasa: a V-a
Obiectivul: Biologie
Subiectul: Influenþa omului asupra vegetaþiei
Tipul: lecþie de formare a priceperilor ºi a deprinderilor
Scopul: formarea priceperilor ºi a deprinderilor de protejare a mediului înconjurãtor
Obiective operaþionale:
Sã stabileascã relaþii între sol ºi plante cu ajutorul informaþiilor din manual ºi a celor obþinute
de la persoanele - resursã din comunitate
Sã identifice pãrþile componente ºi caracteristicile unui arbore, folosindu-se de informaþiile
anterior dobândite
Sã planteze puieþi, respectând condiþiile impuse de specificul plantei
Metode ºi procedee: conversaþia, explicaþia, exerciþiul, notarea lucrãrilor practice
Moduri de organizare a activitãþii: lucru în grupuri mici, activitate frontalã, activitate individualã
Resurse materiale: proiecte, unelte, fiºe de autoevaluare, ecusoane, plãcuþe de avertizare, rulete
Resurse umane: angajaþi ai Ocolului silvic, pãdurarul, pãrinþi
SCENARIUL DIDACTIC
1. Pregãtirea activitãþii
contactarea de cãtre profesor a persoanelor-resursã din comunitate pentru obþinerea unor
informaþii referitoare la particularitãþile mediului local (florã, faunã) ºi pentru procurarea unor
materiale necesare (puieþi, unelte agricole);
stabilirea datei activitãþii;
realizarea invitaþiilor cãtre pãrinþi ºi cãtre alte persoanã-resursã care vor fi implicate în
desfãºurarea activitãþii;
formarea grupelor de elevi, stabilirea responsabilitãþilor ºi a sarcinilor; alegerea unui nume al
grupei ºi realizarea ecusoanelor adecvate sarcinilor de rezolvat;
recomandarea unei bibliografii orientative (Arborele vieþii, enciclopedii, atlasul botanic);
culegerea de la pãrinþi a unor informaþii referitoare la specificul pãdurii din zona în care
trãiesc.
2. Desfãºurarea activitãþii propriu-zise
Seria Învãþãmânt Rural
Adaptarea curriculum-ului la contextul rural
pãdurarul/ inginerul silvic prezintã caracteristicile solului din zona în care vor fi plantaþi puieþii
de fag;
elevii precizeazã pãrþile componente ale unei plante ºi caracteristicile morfofuncþionale ale
acestora; argumenteazã de ce se vor planta puieþii de fag sau nu puieþii de salcie sau de brad;
sprijiniþi de cãtre pãrinþi, elevii desfãºoarã activitãþi practice conform responsabilitãþilor
stabilite, dupã cum urmeazã:
o grupul I - efectueazã mãsurãtorile ºi marcheazã terenul;
o grupul II - sapã gropile;
o grupul III - planteazã puieþii;
o grupul IV - udã puieþii;
o grupul V - eticheteazã puieþii ºi realizeazã un panou de avertizare cu sloganuri
sensibilizatoare la protejarea mediului înconjurãtor.
Fiecare grupã va avea un nume semnificativ.
3. Evaluarea activitãþii
pãdurarul/inginerul silvic apreciazã calitatea activitãþii practice efectuate de elevi;
pãrinþii apreciazã rolul implicãrii lor în activitatea practicã desfãºuratã;
profesorul face aprecieri privind întreaga activitate;
la întoarcerea în ºcoalã elevii vor completa o fiºã de autoevaluare:
o care sunt etapele parcurse pentru plantarea puieþilor ?
o ce ai învãþat prin activitatea desfãºuratã ?
o ce dificultate ai întâmpinat ?
o ce ai putea îmbunãtãþi pe viitor ?
o cum apreciezi colaborarea ta cu ceilalþi ? (slabã, bunã, foarte bunã)
profesorul completeazã fiºa de observare sistematicã.
4. Asigurarea transferului
Ca temã pentru acasã elevii au de realizat un poster care sã vizeze influenþa omului asupra
mediului.
PROIECT DE LECÞIE
Clasa: a IV-a
Obiectivul: Istorie
Subiectul: Din trecutul localitãþii
Tipul: lecþie de formare a priceperilor ºi a deprinderilor
Scopul:
formarea priceperilor ºi a deprinderilor de observare a surselor istorice
cultivarea unei atitudini obiective faþã de realitãþile istorice
Obiective operaþionale:
O1 - Sã identifice informaþii provenite din surse istorice observate independent
O2 - Sã exprime impresii personale referitoare la sursa istoricã observatã
O3 - Sã formuleze rãspunsuri la întrebãri de tipul: Ce .. ? Pentru ce ....? Ce
semnificã ....?, adresate de învãþãtor
O4 - Sã prezinte sursa istoricã observatã, folosind un mijloc de exprimare
preferat (desen, text, poster)
Metode ºi procedee: învãþarea prin cercetarea documentelor ºi a vestigiilor istorice, observarea,
conversaþia, explicaþia, problematizarea.
Resurse materiale: diverse surse istorice (obiecte vechi, unelte), fiºe de autoevaluare, fiºe de lucru,
reportofon, aparat foto.
Resurse umane: persoane-resursã din comunitate care deþin obiecte vechi, persoane-resursã din
cadrul primãriei.
Seria Învãþãmânt Rural
Adaptarea curriculum-ului la contextul rural
SCENARIUL DIDACTIC
1. Pregãtirea activitãþii
identificarea surselor istorice din comunitate;
contactarea persoanelor-resursã ºi asigurarea în legãturã cu autenticitatea sursei;
stabilirea datei când se va efectua vizitã, cu acordul persoanei-resursã;
recomandarea informaþiilor ce trebuie reactualizate înainte de efectuarea vizitei de studiu.
2. Desfãºurarea activitãþii propriu-zise
Învãþãtorul stabileºte, cu claritate, sarcinile ºi obiectivele urmãrite prin cercetarea surselor
istorice, precizându-le elevilor.
Elevii observã liber obiectele cu valoare de sursã istoricã.
Formuleazã primele impresii, remarcã persoanele referitoare la obiectele observate
independent.
Persoana deþinãtoare a obiectului observat oferã informaþii referitoare la urmãtoarele aspecte:
o Ce reprezintã sursa?
o Cine a realizat-o ºi de ce ?
o Care a fost utilitatea sursei ?
o Ce vechime are ?
Învãþãtorul înregistreazã prezentarea pe care o face persoana-resursã folosind un reportofon.
Face fotografii pentru albumul documentar al clasei.
Învãþãtorul dirijeazã "lectura" analiticã ºi activã a sursei istorice, conform unui algoritm de
observare a acesteia:
o Ce tip de informaþie conþine obiectul observat ?
o La ce problemã ne ajutã sã rãspundem ?
o Ce alte date ar mai fi necesare pentru a înþelege mai bine specificul perioadei istorice
cãreia aparþine obiectul observat ?
Elevii completeazã o fiºã de lucru care vizeazã:
o Denumirea obiectului observat;
o Utilitatea acestuia;
o Materialul din care este confecþionat;
o Numele pãrþilor componente;
o Locul unde a fost descoperit;
o Data descoperirii etc.
3. Evaluarea activitãþii
Persoana deþinãtoare a sursei istorice apreciazã interesul manifestat de elevi.
Învãþãtorul face aprecieri privind întreaga activitate.
La întoarcerea în ºcoalã, elevii completeazã o fiºã de autoevaluare:
o Care sunt etapele parcurse în etapa de documentare ?
o Ce ai învãþat din aceastã activitate ?
o Ce ai aflat interesant despre localitatea ta ?
o Cum apreciezi activitatea desfãºuratã de un istoric ? (foarte importantã, importantã,
fãrã importanþã)
4. Asigurarea transferului
Învãþãtorul precizeazã elevilor tema pentru acasã: un desen / un text / un poster / o paginã
de istorie oralã, folosind interviul înregistrat în timpul vizitei ºi materialele din albumul
documentar al clasei.
Aplicaþii /exerciþii /acþiuni
1. Concepeþi un proiect didactic pentru disciplina pe care o predaþi, prin care sã valorificaþi resursele
comunitãþii( sat/comunã) în care se aflã ºcoala dumneavoastrã
2. Realizaþi o lecþie pe baza proiectului didactic conceput
Seria Învãþãmânt Rural
Adaptarea curriculum-ului la contextul rural
2.2. Cursuri opþionale
Repere teoretice
Curriculum la decizia ºcolii
Curriculumul la decizia ºcolii(CDS) este rezultatul aplicãrii specifice, de cãtre fiecare ºcoalã, a planului
cadru de învãþãmânt. ªcolile, în cooperare cu elevii, pãrinþii ºi autoritãþile locale decid asupra unui
segment al Curriculumului naþional. Prin CDS:
se asigurã elevilor trasee particulare de învãþare conform talentelor, intereselor ºi nevoilor;
oferta educaþionalã a ºcolii are posibilitatea sã se adapteze contextului local;
creºte libertatea de acþiune a profesorului în vederea optimizãrii rezultatelor învãþãrii;
ºcoala îºi construieºte o identitate proprie
Curriculumul la decizia ºcolii este de trei tipuri:
a) curriculum aprofundat:
-se aprofundeazã obiectivele de referinþã din curriculumul nucleu prin diversificarea
activitãþilor de învãþare în numãrul maxim de ore prevãzut de plaja orarã a unei discipline;
- se aplicã în cazuri de recuperare, pentru elevii care nu au reuºit atingerea nivelului minim al
obiectivelor prevãzute de programã în anul anterior
b) curriculum extins:
-se extind obiectivele ºi conþinuturile din curriculumul nucleu cu altele noi;
-înseamnã de fapt parcurgerea programei în întregime(inclusiv elementele marcate cu asterix)
c) curriculum elaborat de ºcoalã:
- opþionale
Rolul opþionalelor
Cursurile opþionale, ca ºi segment de curriculum la decizia ºcolii, constituie un element esenþial de
contextualizare a curriculumului favorizând:
adaptarea ofertei de învãþare la specificul local( nevoi ale comunitãþii, multiculturalism, tradiþii
etc.);
centrarea procesului de predare-învãþare pe nevoile ºi interesele elevului ºi trecerea de la "o
ºcoalã pentru toþi" la "o ºcoalã pentru fiecare";
manifestarea creativitãþii la nivelul practicii ºcolare, cadrul didactic aflându-se în situaþia de aºi
concepe obiectivele ºi conþinuturile;
corelarea resurselor ºcolii cu dorinþele copiilor;
crearea unei personalitãþi proprii a ºcolii prin diferenþierea ofertei de educaþie
Seria Învãþãmânt Rural
Adaptarea curriculum-ului la contextul rural
Tipuri de opþional
1. opþional la nivelul disciplinei :
-activitãþi, module, teme care nu fac parte din programele ºcolare propuse de
autoritatea centralã
-disciplina care nu este prevãzutã pentru o anumitã clasaã
2. opþional la nivelul ariei curriculare
-o tema interdisciplinarã care implicã cel puþin douã discipline dintr-o arie
-obiectivele de referinþã sunt formulate din perspectiva temei, pornind de la
obiectivele cadru ale disciplinelor
3. opþional la nivelul mai multor arii curriculare
-o tema proiectatã pornind de la un obiectiv transdisciplinar sau interdisciplinar
-se intersecteazã segmente de discipline aparþinând mai multor arii
Elaborarea programei
Programa de opþional se elaboreazã dupã urmãtoarea structurã:
a) argument
b) obiective de referinþã ºi activitãþi de învãþare
c) lista de conþinuturi
d) modalitãþi de evaluare
Se recomandã, de asemenea ºi includerea unei bibliografii.
Paºi în stabilirea cursurilor opþionale al nivelul ºcoli:
1. evaluarea cursurilor opþionale din anul ºcolar trecut prin chestionare aplicate elevilor ºi
pãrinþilor ºi/sau alte forme de evaluare
2. evaluarea intereselor ºi opþiunilor elevilor ºi pãrinþilor ºi analiza nevoilor comunitãþii locale
3. pregãtirea ofertelor de cursuri opþionale de cãtre profesorii doritori
4. analiza ºi aprobarea ofertelor în cadrul Consiliului profesoral al ºcolii
5. prezentarea ofertelor de curs de cãtre profesori în faþa elevilor ºi pãrinþilor
6. completarea de cãtre elev ºi pãrinte a fiºei de opþiune
7. negocierea între elevi, pãrinþi, cadru didactic, conducerea ºcolii pentru definitivarea opþiunilor
8. includerea opþionalelor în schemele orare ale claselor ºi în orarul claselor/ºcolii
9. elaborarea programelor de opþional
10. avizarea programelor de opþional de cãtre inspectorii de specialitate din ISJ
11. derularea cursurilor -asigurarea resurselor necesare de spaþiu, material didactic, echipamente
etc.
Seria Învãþãmânt Rural
Adaptarea curriculum-ului la contextul rural
Teme de reflecþie
a) Analizaþi împreunã cu un grup restrâns de colegi exemplul de programã de opþional intitulat "Micii
meºteºugari" folosind lista de control de mai jos
Argumentul
motiveazã cursul propus menþionând nevoile elevilor ºi ale comunitãþii locale?
Este redactat pe ½ -1 paginã?
Obiectivele de referinþã sunt:
Mãsurabile, specifice?
În numãr corespunzãtor, de 5-6?
Corelate cu tema opþionalului?
Adecvate nivelului de cunoºtinþe ºi vârstei elevului?
Unice (sau se repetã sub diferite forme)?
Altele decât în programa de trunchi comun?
Conþinuturile sunt:
Corelate cu obiectivele de referinþã?
Altele decât în programa de trunchi comun?
O resursa cuprinzãtoare pentru obiectivele de referinþã?
Organizate articulat, sistematic?
Organizate astfel încât sã se cumuleze ºi sã permitã progresul?
Entitãþi esenþiale, fãrã contradicþii?
Posibil de învãþat, adaptate la experienþele elevului?
Adecvate intereselor, nevoilor prezente ºi viitoare ale elevului?
Activitãþile de învãþare:
Duc la dezvoltarea capacitãþilor propuse?
Presupun activitatea nemijlocitã a elevului?
Permit învãþarea prin cooperare?
PROGRAMA DE OPÞIONAL
"MICII MEªTEªUGARI"
Clasa a IV-a
Durata 1 an
Tipul :opþional la nivelul mai multor arii curriculare
ARGUMENT
Cursul opþional "Micii meºteºugari" ce se organizeazã cu elevii claselor a IV-a rãspunde înclinaþiilor
copiilor care manifestã multã manualitate ºi specificului comunitãþii de a învãþa prin imitare.
Ocupaþiile de bazã ale locuitorilor sunt legate de prelucrarea lutului.
Activitãþile propuse valorificã experienþa copiilor dobânditã în familie ºi o continuã la un nivel
superior, folosind persoanele-resurse ale localitãþii.
conform CNC
Seria Învãþãmânt Rural
Adaptarea curriculum-ului la contextul rural
Totodatã activitatea propusã vizeazã socializarea ºi comunicarea elevilor în relaþia cu colegii, îºi
propune formarea de deprinderi pentru pãstrarea ordinii ºi disciplinei la locul de muncã ºi
formarea de atitudini pentru pãstrarea unui mediu sãnãtos.
OBIECTIVE DE REFERINÞÃ ACTIVITÃÞI DE ÎNVÃÞARE
1.Sã descopere elemente specifice culturii
materiale ºi spirituale a comunitãþii locale
(obiecte vestimentare, casnice, unele
produse realizate pe plan local);
- organizarea unor întâlniri cu o persoanã din
comunitate care cunoaºte foarte bine specificul
local;
- colectarea unor obiecte tradiþionale;
- organizarea unei expoziþii la nivelul clasei cu
obiecte vestimentare, casnice ºi alte produse
realizate pe plan local;
2. Sã recunoascã materiale de lucru,
instrumente ºi unelte necesare pentru
prelucrarea lor;
- drumeþie în comunitate pentru identificarea
lutului corespunzãtor confecþionãrii cãrãmizii;
- observarea dirijatã ºi recunoaºterea principalelor
însuºiri ale materialelor de lucru : lemn, lut, nuiele
pentru împletituri ;
3. Sã utilizeze tehnici simple folosite în arta
popularã în scopul realizãrii unor produse;
- activitãþi practice de confecþionare a unor produse
pentru evenimente cum ar fi : Crãciunul, Anul Nou,
1 Martie, 8 Martie, Paºtele etc.
4. Sã pregãteascã ºi sã prelucreze lutul
pentru obþinerea unor produse simple inspirate
din viaþa cotidianã, prin activitãþi de lucru
individual sau de lucru în grup
- activitate practicã pentru pregãtirea lutului :
mãrunþire, amestec cu apã, frãmântare;
- exerciþiu-joc de modelare a lutului în forme
simple: bastonaºe, sfere etc.
- asamblarea elementelor simple în forme
complexe : cifre, litere, legume etc.
- decorarea obiectelor de lut.
5. Sã realizeze lucrãri din nuiele, utilizând
tehnica împletiturilor
- activitãþi de pregãtire a nuielelor pentru
împletituri;
- activitãþi practice de realizare a împletiturilor
6. Sã valorifice lucrãrile proprii ºi ale echipei în
cadrul unor activitãþi organizate cu diverse
ocazii (aniversãri, concursuri, diverse sãrbãtori)
- organizarea unor tombole pentru strângerea de
fonduri, cu participarea comunitãþii locale;
- oferirea de daruri unor persoane din ºcoalã ºi din
comunitate (copii, cadre didactice, pãrinþi, membri
ai comunitãþii)
7. Sã-ºi evalueze lucrãrile proprii sau ale
colegilor / grupului, pe baza criteriilor de
evaluare stabilite.
- organizarea unor expoziþii;
- completarea unui jurnal de reflecþie.
CONÞINUTURILE ÎNVÃÞÃRII:
Lucrãri din lut: mãrunþire, amestec cu apã, frãmântare, modelare, decorare;
Împletituri din nuiele
Tehnica realizãrii unei expoziþii
MODALITÃÞI DE EVALUARE:
Probe practice
Portofoliul
Fiºa de autoevaluare
Observare sistematicã
Seria Învãþãmânt Rural
Adaptarea curriculum-ului la contextul rural
Aplicaþii /exerciþii /acþiuni
a) În vederea eficientizãrii procesului de realizare a ofertei curriculare a ºcolii, aplicaþi la clasã/ în
ºcoalã urmãtoarele instrumente:
A. CHESTIONAR ELEVI REFERITOR LA CURSURILE OPÞIONALE
B. FIªA DE OPÞIUNE
NUME ELEV:
CLASA:
AN ªCOLAR:
Scrie în ordinea opþiunii cursurile la care doreºti sã te înscrii :
SEMNATURA ELEV:
SEMNATURA PÃRINTE:
DATA:
CLASA.........
Te rugãm sã rãspunzi cu sinceritate la urmãtoarele întrebãri ºi te asigurãm cã rãspunsurile tale ne
vor fi foarte utile pentru a stabili oferta de cursuri opþionale pentru anul scolar viitor.
1. Care curs opþional þi-a plãcut mai mult si de ce?
2. Care curs nu þi-a plãcut si de ce?
3. Numeºte 2 activitãþi /lecþii desfãºurate în cadrul unui curs opþional care þi-au plãcut cel mai
mult
4. Numeºte 2 activitãþi /lecþii desfãºurate în cadrul unui curs opþional care nu þi-au placut
deloc.
5. Ce cursuri opþionale ai dori sa frecventezi în anul ºcolar viitor?
Multumim!
Seria Învãþãmânt Rural
Adaptarea curriculum-ului la contextul rural
C.OFERTA DE CURS OPÞIONAL PENTRU APROBARE
TITLUL CURSULUI:
PROFESOR/ÎNVÃÞÃTOR:
DURATA:
CLASA:
LOC DE DESFAªURARE:
TIPUL OPÞIONALULUI:
MOTIVAÞIA OPORTUNITÃÞII:
REZULTATE AªTEPTATE:
TIPURI DE ACTIVITÃÞI DE ÎNVÃÞARE:
TEME DE CONÞINUT:
MODALITÃÞI DE EVALUARE:
ALTE ASPECTE:
Seria Învãþãmânt Rural
Adaptarea curriculum-ului la contextul rural
2.3. Învãþarea prin servicii în folosul comunitãþii
Repere teoretice
Voluntariatul ºi implicarea pentru rezolvarea unor probleme din comunitate sunt condiþii necesare
pentru dezvoltarea societãþii civile ºi a democraþiei. Este nevoie ca ºcoala sã dezvolte aceste forme de
participare printr-o politicã ºcolarã specificã care sã asigure continuitatea ºi coerenþa demersului ºi
impactul asupra dezvoltãrii personale a elevilor.
Ce este?
Învãþarea prin servicii în folosul comunitãþii este o metodã prin intermediul cãreia elevii îºi
dezvoltã abilitãþi ºi atitudini participând activ la organizarea ºi desfãºurarea unor activitãþi în beneficiul
comunitãþii din care fac parte.
Activitãþile respective:
se adreseazã unei nevoi reale din comunitate
sunt coordonate în colaborare de cãtre ºcoalã ºi comunitate
sunt integrate în curriculumul ºcolar
ajutã la dezvoltarea individualã a elevilor
accentueazã ceea ce se predã în ºcoalã extinzând învãþarea elevilor dincolo de aceasta
Serviciile în folosul comunitãþii pot fi:
de caritate -îngrijirea persoanelor vârstnice, sprijin acordat persoanelor cu nevoi speciale,
bolnavi, orfani etc.;
ecologice - de curãþare a unor zone, reciclarea deºeurilor, acþiuni de restaurare a unor
monumente etc.;
de voluntariat /experienþã de muncã la diferite instituþii din comunitate - Biblioteca, Spitalul,
Poliþia, organizaþii nonguvernamentale sau agenþi economici locali.
Programele de învãþare prin servicii în folosul comunitãþii se deosebesc de acþiunile de voluntariat
pentru comunitate sau de cele prin care se organizeazã simple servicii în folosul comunitãþii deoarece:
activitatea de sprijin pentru comunitate este integratã în curriculumul academic este bine
planificatã ºi evaluatã
elevii reflecteazã asupra experienþei de prestare a serviciilor ºi aplicã ce au învãþat în activitãþi
concrete
Tipuri de servicii
Directe (elevii vin în contact direct/lucreazã cu diferite grupuri de persoane) :
Tutori pentru colegi mai mici
Sprijin acordat unor colegi de aceeaºi vârstã
Vizitarea unor persoane în vârstã
Timp petrecut cu orfani/ copii bolnavi din instituþiile de profil locale etc.
Seria Învãþãmânt Rural
Adaptarea curriculum-ului la contextul rural
Indirecte (elevii ajutã prin strângerea de produse/ bunuri necesare rezolvãrii unei probleme) :
Organizarea de evenimente sportive pentru o cauzã nobilã
Crearea de pliante/fluturaºi pentru un eveniment
Strângere de fonduri pentru biblioteca localã etc.
De lobby
Se trimite o scrisoare autoritãþilor locale
Se organizeazã un eveniment de sensibilizare a opiniei publice în legaturã cu o problemã a
comunitãþii etc.
Etapele unui program educaþional în beneficiul comunitãþii
pregãtirea-profesorii ºi elevii lucreazã împreunã pentru:
identificarea unei nevoi a comunitãþii
colaborarea cu parteneri din comunitate
dezvoltarea unui plan al activitãþii
includerea conþinuturilor curriculare în proiect
cãutarea de informaþii noi
acþiunea-elevii lucreazã sub îndrumarea profesorilor ºi:
se performeazã serviciul în beneficiul comunitãþii
se aplicã cunoºtinþele ºi abilitãþile dobândite anterior
se extinde învãþarea ºi se învaþã din greºeli
reflecþia -elevii lucreazã sub îndrumarea profesorilor prin joc de rol, jurnale, desene, discuþii:
se înregistreazã gânduri, idei, sentimente
se adreseazã întrebãri colegilor ºi se dau rãspunsuri
se descriu evenimente din timpul activitãþii
se comenteazã eventualele puncte de vedere diferite ale partenerilor comunitari
se comenteazã/descrie impactul proiectului
se plaseazã experienþa într-un context mai larg de învãþare
demonstrarea /celebrarea-elevii îºi demonstreazã noile abilitãþi/cunoºtinþe /perspective
dobândite ºi sãrbãtoresc noua experienþã de învãþare astfel:
se raporteazã ºi se împãrtãºeºte experienþa cu colegi, profesori, persoane din
comunitate
se scriu scrisori/ se organizeazã expoziþii în cazul unor probleme de interes major
pentru comunitate
se planificã un eveniment prin care sã se sãrbãtoreascã beneficiul adus
Caracteristicile unui program de calitate de învãþare prin servicii în folosul comunitãþii
a. Învãþarea este integrata:
proiectul are la bazã cunoºtinþe, abilitãþi ºi valori care sunt rezultatul unor obiective
educaþionale ale întregii ºcoli
serviciul performant îmbunãtãþeºte conþinutul academic ºi invers
deprinderile dobândite prin proiect sunt integrate în demersurile de învãþare din clasã
b. "Vocea elevilor" este importantã elevii au un cuvânt de spus ºi participã activ la:
alegerea tipului de serviciu ºi planificarea acestuia
Stanford University, Service learning 2000 Center
Seria Învãþãmânt Rural
Adaptarea curriculum-ului la contextul rural
planificarea ºi realizarea sesiunilor de reflecþie, evaluare ºi celebrare
atribuirea de roluri ºi responsabilitãþi în cadrul activitãþilor
c. Serviciul prestat este de calitate:
acþiunea rãspunde unei nevoi a comunitãþii
serviciul corespunde vârstei elevilor
serviciul este astfel gândit încât sã aducã beneficii atât elevilor, cât ºi comunitãþii
d. Existã colaborare:
între cât mai mulþi parteneri posibili-elevi, pãrinþi, profesori, personal din organizaþii ale
comunitãþii ºi cei care beneficiazã de serviciul elevilor
e. Reflecþia:
se realizeazã legãturi între experienþa programului ºi curriculumul academic
se realizeazã înainte, în timpul ºi dupã performarea serviciului
f. Evaluarea :
este o etapa în care sunt implicaþi toþi partenerii, dar în special elevii
mãsoarã atingerea obiectivelor de învãþare ºi a celor ce au vizat acþiunea concretã
Principii ºi idei cheie
participarea în programul de învãþare prin servicii în folosul comunitãþii trebuie sã
îmbunãtãþeascã performanþele academice ale elevilor, sã le dezvolte atitudinea civicã ºi sã
contribuie la dezvoltarea lor personalã
elevii ºi comunitatea beneficiazã în mod egal de programul derulat existând un echilibru între
obiectivele de învãþare si serviciile performate.
De exemplu:
Locul derulãrii serviciului Obiective educaþionale
(pentru elev)
Tipul de serviciu
(pentru comunitate)
Vecinãtatea ºcolii Dezvoltarea abilitãþilor de lucru
în echipa
Amenajarea unui parc de joacã
Beneficii pentru elevi ºi comunitate
Organizarea unor programe de învãþare prin servicii în folosul comunitãþii are nenumãrate avantaje,
atât pentru elevii implicaþi, cât ºi pentru comunitatea localã în care se aflã ºcoala:
elevii constatã cã ceea ce învaþã la clasã poate fi aplicat în cadrul unor acþiuni concrete
acþiunile dezvoltã la elevi responsabilitatea ºi sensibilitatea faþã de semeni
se stimuleazã gândirea criticã
se educã percepþia multiculturalitãþii
se dezvoltã stima de sine ºi devotamentul pentru ideile civice
se formeazã ºi se dezvoltã abilitãþi specifice unor profesii etc.
tinerii sunt percepuþi ca una dintre resursele cele mai valoroase ale comunitãþii
ºcoala si comunitatea creeazã legãturi care vor persista ºi în viitor
Teme de reflecþie
a) Sfaturi pentru cadrele didactice
Când dezvoltaþi programe de educaþie prin activitãþi de servicii în folosul comunitãþii, este bine sã nu
vã lansaþi din start în acþiuni de mare amploare ºi sã colaboraþi cu toþi factorii care pot contribui la
succesul programului. Luaþi în considerare urmãtoarele sugestii:
Seria Învãþãmânt Rural
Adaptarea curriculum-ului la contextul rural
b). Exemple
Analizaþi cu colegii de cancelarie urmãtoarele exemple de activitãþi de învãþare prin servicii în folosul
comunitãþii ºi decideþi în ce mãsurã ele pot fi aplicate ºi în ºcoala voastrã ; identificaþi care ar putea fi
posibilele oportunitãþi ºi eventualele obstacole :
ajutor pentru grãdiniþã : realizarea unor jucãrii, cãrþi cu poze, material didactic etc.
organizarea unei ºcoli de week-end pentru categorii defavorizate de copii
strângere de fonduri pentru o familie sãracã din comunã
organizarea unui grup de ecologie care sã acþioneze în comunã
amenajarea unui parc de joacã
ajutorarea bãtrânilor din comunã
realizarea unui Buletin informativ sau a unei reviste a comunitãþii
Ziua /sãptãmâna culorii verzi
Nevoia identificatã locuitorii comunitãþii manifestã un interes foarte scãzut faþã de zonele verzi din
localitate ºi curãþenia comunei, iar activitãþile în acest domeniu sunt foarte puþine sau chiar inexistente
Obiectiv educaþional: dezvoltarea atitudinilor ºi abilitãþilor elevilor privind pãstrarea ºi îngrijirea
mediului ºi a abilitãþilor de organizare ºi participare la viaþa comunitãþii
preluat cu acordul ªcolii 4 "Elena Donici Cantacuzino" din Pucioasa, Dâmboviþa unde acest program se desfãºoarã cu succes
de 7 ani
Proiectaþi
acþiunile în
strânsã
legãturã cu
curriculumul
Solicitaþi
ajutorul
colegilor
Apreciaþi
permanent
realizãrile din
cadrul
acþiunii
Interesaþivã
de
programe
similare
Acordaþi
suficient
timp
reflecþiei
Implicaþi
elevii,
pãrinþii ºi
membrii ai
comunitãþii
Începeþi
simplu
Sfaturi
pentru
cadrele
didactice
Seria Învãþãmânt Rural
Adaptarea curriculum-ului la contextul rural
Tip de serviciu pentru comunitate: acþiuni de sensibilizare a locuitorilor faþã de problemele de
mediu ºi de ecologizare a unor zone
Descriere: pe parcursul unei zile/sãptãmâni, de obicei primãvara când totul este verde, se
organizeazã activitãþi de conºtientizare a importanþei naturii în viaþa oamenilor ºi protejãrii zonelor cu
verdeaþã; activitãþile se desfãºoarã atât la nivelul ºcolii, cât ºi în comunitate ºi pot consta în: plantare
de flori /arbori în grãdina ºcolii sau în ghivece ºi jardiniere, amenajarea în clase / pe holurile ºcolii a
unui colþ verde, defilare pe strãzile comunei în þinutã verde ºi cu pancarte cu texte de profil, curãþarea
unor zone verzi din localitate, strângerea gunoaielor din jurul ºcolii/ zone din comunã, vizionãri de
casete video despre naturã în cadrul lecþiilor, publicarea de articole în presa ºcolii /localã, întâlniri cu
specialiºti în mediu/ecologie sau autoritãþi responsabile, organizarea unui concurs de postere pe teme
de protecþia mediului, redactarea unei scrisori de protest cãtre factorii de poluare din zonã etc. La
activitãþi sunt invitaþi ca participanþi elevi ºi profesori de la alte ºcoli din comunã, pãrinþi, bunici etc.
Discipline implicate: ºtiinþe/ biologie( selectarea florilor, plantare etc.), limba românã (redactare de
articole, scrisori), educaþie plasticã (postere), tehnologii (confecþionare de banere, pancarde), muzicã
(imnul acþiunii), matematicã (mãsurãtori ºi calcule)
Grãdina de lângã ºcoalã
Nevoia identificatã: spaþiul din curtea ºcolii/de lângã ºcoalã este neamenajat
Obiectiv educaþional: dezvoltarea abilitãþilor de schimbare a ambientului în vederea creºterii calitãþii
vieþii.
Tip de serviciu pentru comunitate: amenajarea unei grãdini
Descriere: se proiecteazã, se realizeazã ºi se întreþine o gradinã / un parc de lângã ºcoalã- elevii, în
colaborare cu profesorii ºi specialiºti /responsabili din comunitate, realizeazã proiectul grãdinii,
cerceteazã ce soiuri de plante pot creºte în zonã, amenajeazã grãdina, fac observaþii zilnice asupra
creºterii plantelor etc. Activitãþile din proiect pot fi incluse în curricula diferitelor discipline (biologie,
educaþie plasticã, tehnologii, matematicã etc.)
Ajutor pentru bãtrâni
Nevoia identificatã: bãtrânii din aziluri se simt singuri ºi pãrãsiþi
Obiectiv educaþional: dezvoltarea la elevi a atitudinilor de sprijin pentru cei în suferinþã
Tip de serviciu pentru comunitate: activitãþi organizate pentru bãtrânii din azil
Descriere : elevii 'adoptã' câte un bãtrân de la casa de bãtrâni/ azilul din zonã ºi devin prieteni de
corespondenþã, le fac mici cadouri, organizeazã mici expoziþii cu desene, spectacole etc.
Pliantul comunitãþii
Nevoia identificatã: localitatea nu are un pliant de prezentare
Obiectiv educaþional: cunoaºterea comunitãþii de cãtre elevi ºi dezvoltarea sentimentului de
apartenenþã la un spaþiu ºi la o culturã specifice
Tip de serviciu pentru comunitate: realizarea ºi distribuirea unui pliant al comunitãþii
Descriere: elevii cerceteazã localitatea, învaþã despre istoria localã, stau de vorba cu locuitori ai
comunitãþii, aflã date despre diferite instituþii comunitare etc. ºi în final realizeazã un pliant al comunei
ce poate fi util atât celor din comunitate , cât ºi vizitatorilor.
Discipline implicate: istoria ( elementele istorice ale localitãþii), civicã( instituþii ºi autoritãþi), limba
românã (redactare texte ), tehnologia informaþiei (tehnoredactare) etc.
Deºeurile din zonã
Nevoia identificatã: în zonã existã cantitãþi mari de deºeuri care nu sunt colectate ºi
reciclate
Seria Învãþãmânt Rural
Adaptarea curriculum-ului la contextul rural
Obiectiv educaþional: educaþia pentru mediu
Tip de serviciu pentru comunitate: rezolvarea problemei deºeurilor
Descriere: realizarea de rapoarte ºi statistici privind deºeurile din zonã care sã fie prezentate
autoritãþilor locale, organizarea de campanii pentru a se lua mãsuri de colectare ºi reciclare,
organizarea unor expoziþii din deºeuri etc.
Citeºte eticheta
Nevoia identificatã: lipsa de informare privind drepturile consumatorului în rândul elevilor ºi al
comunitãþii
Obiectivul educaþional: educaþia pentru viaþa privatã
Tip de serviciu pentru comunitate: informarea locuitorilor despre drepturile consumatorilor
Descriere: se realizeazã fluturaºi, pliante, afiºe de informare (tehnoredactare, editare, distribuire);
materialele sunt afiºate la avizierul Primãriei; se realizeazã o broºura cu informaþii utile ºi recomandãri
pentru consumatori, avizierul consumatorului în curtea ºcolii(aºa da..aºa nu);acþiunea se continuã prin
marcarea unei "zile a consumatorului "în fiecare semestru/an ºcolar.
"ªi noi avem drepturi!"-spectacole de teatru pentru promovarea drepturilor omului
Nevoia identificatã: necunoaºterea drepturilor omului/copilului de cãtre membrii comunitãþii
Obiectiv educaþional: educaþie pentru democraþie ºi drepturile omului prin teatru
Tip de serviciu pentru comunitate: performarea de spectacole de teatru pentru locuitori
Descriere: Alegerea piesei; selectarea echipei de teatru; distribuirea rolurilor, repetiþii
realizarea costumelor ºi a decorurilor ;impresarierea programului (afiºe si invitaþii) în comunitate;
susþinerea spectacolului în ºcoalã ºi în comunitate, discuþii, celebrare, cronici, impresii, turnee în alte
ºcoli/comunitãþi.
Discipline implicate: educaþie/culturã civicã (drepturi ºi responsabilitãþi), limba românã( realizarea de
afiºe/anunþuri ºi invitaþii), arte (punerea în scenã a pieselor de teatru, coregrafie etc.), tehnologii
(realizarea decorurilor).
Muzeul folclorului local
Nevoia identificatã: pierderea interesului tinerilor pentru folclorul românesc în general ºi pentru
tradiþiile locale în particular
Obiectiv educaþional: pãstrarea echilibrului între tradiþie ºi modernitate, între schimbare ºi
continuitate în demersul educaþional
Tipul de serviciu pentru comunitate: realizarea ºi întreþinerea unui muzeu local
Descriere : înfiinþarea unui mic muzeu de folclor local în incinta ºcolii /alt spaþiu din comunitate
Emisiuni TV/radio despre ºcoalã ºi comunitate
Nevoia identificatã: un nivel scãzut al informaþiei pe plan local
Obiectiv educaþional: dezvoltarea la elevi a sentimentului de "apartenenþã" la o comunitate
educaþionalã prin dezvoltarea de activitãþi ce conduc la creºterea prestigiului ºcolii în comunitate
Tip de serviciu pentru comunitate: realizarea de emisiuni TV /radio locale
Descriere : popularizarea acþiunii în ºcoalã (afiºe, fluturaºi, întâlniri), organizarea grupului de lucru -
interviu, întâlnire de lucru (alegerea temei ºi formatului emisiunii), culegerea, selectarea ºi prelucrarea
informaþiilor legate de tema propusã, pregãtirea emisiunii - exerciþii de simulare a emisiunii TV/radio,
"ªcoala în comunitate"; prezentarea emisiunii la postul local de radio /televiziune
Seria Învãþãmânt Rural
Adaptarea curriculum-ului la contextul rural
Elevii în serviciile publice locale
Nevoia identificatã: pe perioada ºcolarizãrii în gimnaziu, elevii nu vin în contact cu mediul muncii în
vederea formãrii deprinderilor necesare ºi a unei bune orientãri profesionale
Obiectiv educaþional: pregãtirea elevilor pentru piaþa muncii
Tip deserviciu pentru comunitate: ajutor pentru instituþiile publice locale
Descriere: elevii petrec un numãr de ore stabilit de ºcoalã pe semestru /an ºcolar la diferite instituþii
din comunitate-poºtã, dispensar, primãrie etc. pentru a vedea cum funcþioneazã respectivele instituþii
ºi care sunt cerinþele unor locuri de muncã specifice; ei pot ajuta în acest interval de timp la buna
desfãºurare a activitãþii din instituþia respectivã; ºcoala încheie cu instituþiile acorduri de parteneriat în
care se specificã termenii colaborãrii; pe parcursul activitãþii ºi dupã ce aceasta se încheie, elevii au
sarcini de lucru prin care reflecteazã asupra experienþei de voluntariat (de exemplu, jurnale zilnice)
Teme de reflecþie
c) Fiºa de reflecþie
Elaboraþi împreunã cu un grup restrâns de colegi o fiºã de reflecþie pentru elevi, în care
aceºtia sã menþioneze:
-ce au învãþat din activitatea derulatã
-ce probleme au apãrut
-ce soluþii au fost gãsite
-impactul avut în viaþa personalã
-ce ar schimba pe viitor etc.
Aplicaþii /exerciþii /acþiuni
a). Aplicaþi la clasã metoda jurnalului cu dublã intrare pentru a dezvolta la elevi capacitatea de
reflecþie asupra unei activitãþi.
Prezentarea metodei:
Jurnalul cu dublã intrare:
Pentru a realiza un asemenea jurnal, elevii trebuie sã împartã paginile unui caiet în
douã, trãgând pe mijloc o linie verticalã.
Pe parcursul desfãºurãrii serviciului, elevii noteazã în partea stângã un aspect legat
de desfãºurarea activitãþilor, o întâmplare, un nume, o reacþie a unei persoane care ia
impresionat în mod deosebit pentru cã le-a amintit de o experienþã personalã,
pentru cã i-a surprins, pentru cã nu sunt de acord etc.
În partea dreaptã li se va cere sã comenteze însemnarea fãcutã: de ce au ales sã
noteze aspectul respectiv? La ce i-a fãcut sã se gândeascã? Ce întrebare au în
legãturã cu ce au scris? Ce i-a fãcut sã-l noteze? La ce i-a fãcut sã se gândeascã? De
ce i-a intrigat? Etc.
În cadrul discuþiilor organizate pe parcursul desfãºurãrii activitãþilor pentru a reflecta
asupra a ce s-a realizat, elevii citesc din însemnãrile fãcute în jurnal
Seria Învãþãmânt Rural
Adaptarea curriculum-ului la contextul rural
b). Planificaþi ºi derulaþi un program de învãþare prin servicii în folosul comunitãþii cu clasa pe care o
coordonaþi ca diriginte, dupã urmãtorul model:
PROBLEMA IDENTIFICATÃ-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -----
TITLUL -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- -----
LOCUL -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ------
DURATA-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- -----
OBIECTIVE ( ce vor învãþa elevii)-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- --------
TIPUL DE SERVICIU ( ce se realizeazã pentru comunitate)-------- ----- ------ ----- ----- ----------
ACÞIUNI RESPONSABILI TERMENE
DISCIPLINELE DE STUDIU IMPLICATE-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------
RESURSE-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- ----
PARTENERI-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -----------
EVALUARE-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------
REFLECÞIE-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------
CELEBRARE-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ -----------
CONTINUITATE-------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- ----- ------ ------
Seria Învãþãmânt Rural
Adaptarea curriculum-ului la contextul rural
2.4. Istorie oralã
Repere teoretice
Cercetarea comunitãþilor locale în general ºi a celor rurale în particular, poate fi un demers provocator
ºi motivant pentru elevi. Viaþa unei comunitãþi adunã laolaltã istorii mari ºi mici, eroi ºi oameni
obiºnuiþi, bucurii ºi eºecuri, armonie ºi zbatere, trecut ºi prezent - prin urmare o imensã resursã de
învãþare la îndemâna elevilor ºi profesorilor.
Metodele de cercetare ºi investigare a comunitãþii conferã curriculumului unei ºcoli autenticitate,
varietate ºi specificitate. Istoriile orale constituie în acest sens modalitãþi generoase de adaptare a
curriculumului la realitãþile vieþii cotidiene a elevilor. Scopul lor este de a face cunoscutã acea parte a
experienþei umane care nu apare în cãrþile de istorie dar care face cu adevãrat istoria ºi de cele mai
multe ori nu este scoasã la luminã ºi valorificatã.
Pentru elevi, implicarea în proiecte de istorie oralã poate contribui în primul rând la mai buna
cunoaºtere a propriilor familii( ºtiut fiind faptul cã cea mai mare parte a experienþei noastre ca familie
dispare odatã cu trecerea timpului) ºi apoi la descoperirea unor aspecte inedite ºi necunoscute ºi de
multe ori pline de farmec ale locului în care trãiesc.
Definiþie
Istoria oralã
este o metodã complexã de învãþare, bazatã pe pregãtirea ºi realizarea de cãtre elevi a unor
interviuri ºi valorificarea acestora la clasã în scopuri de instruire.
este o povestire /rememorare a unor evenimente istorice, fãcutã de o singurã persoanã; se
pot realiza totuºi mai multe istorii orale despre o aceeaºi temã.
În cadrul demersului:
elevul cerceteazã un subiect, intervieveazã persoane, creeazã produse( fotografii, texte,
portofolii etc.), analizeazã ºi discutã produsele create
informaþiile sunt culese prin interviuri înregistrate ºi apoi transcrise
persoana care a realizat interviul îl analizeazã ºi scrie apoi o poveste
Etape de realizare
1. Pregãtirea
alegerea subiectului /temei:evenimente istorice, dezastre naturale, arhitectura, mâncare,
ocupaþii locale, tradiþii ºi meºteºuguri, povestiri referitoare la ºcoalã, povestiri de familie etc.
stabilirea obiectivelor proiectului ºi a rezultatelor aºteptate
stabilirea ariilor curriculare/disciplinelor implicate
a se vedea "Istorie oralã-spunem poveºti ºi scriem despre viaþã", Bird Stasz ºi Louis Ulrich, Centrul Educaþia 2000+, Editura
Corint, 2000
Seria Învãþãmânt Rural
Adaptarea curriculum-ului la contextul rural
cercetarea de dinainte de interviu -asigurã cantitatea necesarã de informaþii despre tema
abordatã ºi formularea unor întrebãri potrivite în cadrul interviului; surse pentru cercetare pot
fi articole, cãrþi, ziare, documente, obiecte, fotografii etc.
exersarea tehnicilor de observare ºi de intervievare
pregãtirea echipamentului -reportofon, casete audio, aparat de fotografiat etc.
identificarea persoanei candidat pentru interviu ºi contactarea acesteia(membri ai
familiei, persoane din comunã)
2. Interviul
realizarea interviului -formularea unor întrebãri adecvate, de obicei deschise ºi ascultarea
cu atenþie a interlocutorului
transcrierea textului interviului -integralã sau a anumitor fragmente
organizarea ºi analiza materialului-identificarea ideii centrale ºi a informaþiilor utile
pentru redactare
3. Realizarea produsului
redactarea istoriei orale-scrierea unui articol, eseu, povestire etc.în care sã fie incluse
informaþii/ fragmente din interviu
realizarea unui produs al proiectului -culegere, carte, film, articol de presã, spectacol,
raport de cercetare, portofoliu de istorie oralã, expoziþie etc.
prezentarea produsului- în faþa colegilor de clasã /ºcoalã, pãrinþilor, reprezentanþilor
comunitãþii etc.
asigurarea pãstrãrii produsului -în colecþii, muzeu, biblioteca ºcolii/comunei etc.
Competenþe dezvoltate la elevi:
gândire criticã
analizã, sintezã ºi evaluare
redactare de texte
formulare de întrebãri
comunicare
ascultare activã
observare
utilizarea tehnicii de înregistrare
organizare ºi lucru în echipã
de realizare a unei prezentãri
de scris ºi citit
Evaluarea elevilor
În cadrul unor proiecte de istorie oralã, elevii sunt evaluaþi având în vedere :
produsele activitãþilor -texte, fotografii, portofolii etc.
procesele care au loc -selecþie, documentare, transcriere, observare, cercetare etc.
competenþele vizate
Proiectele de istorie oralã se realizeazã în cadrul mai multor arii curriculare ºi necesitã un efort de
echipã la nivelul ºcolii. S-au dezvoltat cu mare succes în comunitãþile rurale multiculturale.
Seria Învãþãmânt Rural
Adaptarea curriculum-ului la contextul rural
Teme de reflecþie
a)Planificaþi împreunã cu colegii din alte arii curriculare un proiect de istorie oralã parcurgând
urmãtoarele etape:
1. stabilirea obiectivelor ºi rezultatelor aºteptate
2. determinarea ariilor curriculare în care se încadreazã proiectul
3. stabilirea etapelor
-alegerea subiectului
-pregãtirea (cercetare preliminarã, exersarea tehnicilor de observaþie ºi interviu)
-realizarea interviului
-realizarea ºi prezentarea produselor
4. stabilirea resurselor umane ºi materiale necesare
5. descrierea activitãþilor
6. stabilirea modalitãþilor de evaluare a elevilor
b). Folosind observaþiile referitoare la interviu ºi exemplul dat, construiþi un ghid de interviu pentru
subiectul ales.
Cea mai importantã parte a proiectului de istorie oralã este interviul.Elevul care intervieveazã trebuie
sã încurajeze persoana sã îºi spunã povestea cât mai detaliat cu putinþã. Întrebãrile pe care le
utilizeazã intervievatorul trebuie sã fie bine pregãtite si sã ofere posibilitatea obþinerii informaþiilor
necesare.Ele se pot structura într-un ghid de interviu.Pentru ca interviul sã se desfãºoare în condiþii
bune, este nevoie sã se exerseze tehnica interviului cu grupul de elevi ce participã la proiect.
Exemplu de ghid de interviu pentru tema "Comunitatea ºi povestirile de familie"
Aºezarea
Cine au fost primii oameni care au locuit în aceastã comunitate?
De unde au venit aceºti oameni?
Cât de veche este cea mai veche clãdire, cine si de ce a construit-o?
Ce povestire ºtiþi despre aceastã localitate?
Îmi puteþi spune o legendã despre sat/comunã?
Oraºul/ comuna /satul
Cum a primit localitatea numele pe care îl are astãzi?
Ce i-a adus pe oameni în acest loc?
Acum 50 de ani erau mai mulþi oameni aici decât acum?
Prin ce diferã ºi prin ce se aseamãnã aceastã localitate cu alte locuri din apropiere?
Comunitatea
A. Oamenii
Aþi crescut aici?
idem
Seria Învãþãmânt Rural
Adaptarea curriculum-ului la contextul rural
Care au fost prietenii dumneavoastrã cei mai apropiaþi?
Ce aþi fãcut?
Sunt oameni care s-au mutat în sau din comunitate ?
Sunt oameni celebri care au trãit aici ºi cine sunt aceºtia?
ªtiþi sã fi existat vreun povestitor foarte bun? Dacã da, povestiþi-mi despre el / ea.
Au fost oameni neobiºnuiþi care au locuit aici? Cine au fost ei?
B. Munca
Ce se lucra aici? (Care erau ocupaþiile oamenilor?)
Dumneavoastrã ce fãceaþi?
Cum era?
Care a fost cel mai bun / prost / amuzant / înfricoºãtor lucru pe care l-aþi fãcut?
Îmi puteþi spune cum aþi ajuns sã...
C. Relaþii sociale ºi de familie
Cât de departe în timp cunoaºteþi originile familiei dumneavoastrã?
Existã o parte a familiei dvs care pare sã fie dominantã?
Ce poveºti au ajuns la dumneavoastrã de la bunici ºi pãrinþi?
Existã persoane notorii în trecutul familiei dvs.?
Cum s-au întâlnit pãrinþii sau bunicii dvs.?
Sunt povesti de dragoste în familia dvs.?
Care sunt evenimentele istorice care v-au afectat familia ºi ce s-a întâmplat?
Cum sãrbãtoreºte familia dvs. evenimentele speciale ºi sãrbãtorile tradiþionale?
Unde locuiesc cei mai mulþi membri ai familiei?
D. Nume
Ce ºtiþi despre numele dumneavoastrã de familie? Originile? Înþelesul?
Existã nume tradiþionale de botez în familia dvs? Dacã da, care sunt acestea ºi care e
povestea lor?
Dacã aveþi o tradiþie a punerii numelor în familia dvs., care este?
Care sunt poreclele obiºnuite în familia dvs.? Aveþi nume speciale pentru pãrinþii ºi bunicii
dvs.?
Aplicaþii /exerciþii /acþiuni
a) aplicaþi cu clasa urmãtoarele activitãþi de pregãtire a proiectului de istorie oralã ce sunt utile
elevilor pentru dezvoltarea competenþelor de analizã, selecþie, evaluare, observare.
Exerciþiu pentru selectarea subiectului de istorie oralã
1.profesorul realizeazã un tabel "ºtiu/vreau sã ºtiu/am învãþat":
Seria Învãþãmânt Rural
Adaptarea curriculum-ului la contextul rural
ªtiu Vreau sã ºtiu Am învãþat
2. brainstorming: elevii rãspund la întrebarea "Ce ºtiþi despre satul/comuna în care trãiþi?"ºi se
completeazã prima coloana a tabelului
3. brainstorming: se rãspunde la întrebarea "Ce vrem sa ºtim?"ºi se completeazã coloana a doua
4. se grupeazã rãspunsurile pe categorii /domeniu, de exemplu: poveºti de familie, tradiþii, meserii,
arhitectutã, istorie, educaþie, jocuri, mâncare etc.
5. se discutã rãspunsurile, se analizeazã subiectul din punct de vedere al atractivitãþii, izvoarelor
relevante accesibile, delimitãrii în spaþiu ºi timp etc. ªi se alege domeniul pentru care existã cel mai
mare interes
6. dupã terminarea proiectului, elevii completeazã, individual, ultima coloanã;profesorul poate acorda
o notã pentru respectivele observaþii/ comentarii etc.
Folosirea imaginilor/fotografiilor
Imaginile/fotografiile sunt un excelent material de a dezvolta competente de observare, gândire
criticã, creativitate etc.Utilizaþi la clasã cele douã modalitãþi prezentate mai jos:
Adresarea de întrebãri:
-ce reprezintã fotografia?
-ce vârstã /ocupaþii/ preocupãri credeþi cã au persoanele din fotografie? de ce credeþi
astfel?
-ce detalii interesante remarcaþi?etc.
Scrierea unei povestiri dupã o imagine/fotografie:
- prin brainstorming se stabilesc caracteristicile unei povestiri bune(structurã, personaje, acþiune,
detalii relevante, atmosferã, registru specific etc.);
-se formeazã grupuri mici ºi fiecare grup primeºte o imagine/fotografie diferitã;
-fiecare grup elaboreazã o povestire pe baza imaginii /fotografiei primite;
-se citesc povestirile în faþa clasei;
-elevii îºi interevalueazã povestirile raportându-se la standardele/criteriile stabilite anterior
b) Folosind materialele dezvoltate în etapa de reflecþie, iniþiaþi ºi derulaþi un proiect de istorie oralã cu
un grup de elevi cu care lucraþi ºi în echipã cu colegii de alte discipline.Proiectul poate fi desfãºurat:
-ca si curs opþional
-ca activitate extraclasã
-în cadrul orelor de curs ale disciplinelor implicate
Seria Învãþãmânt Rural
|
