Noile educatii
Evolutia rapida a societatii contemporane, analiza problemelor contemporane si identificarea marilor teme de meditatie au condus la constituirea, in plan educational, a unor raspunsuri specifice prin ,,noile educatii ", prevazute si in programul UNESCO.
Sunt propuse astfel :
- Educatia pentru pace
- Educatia ecologica
- Educatia pentru participare si democratie
- Educatia demografica
- Educatia pentru schimbare si dezvoltare
- Educatia pentru comunicare si pentru mass -media
- Educatia nutritionala
- Educatia economica 121j96b si casnica moderna
- Educatia pentru timpul liber
- Educatia privind drepturile fundamentale ale omului
- Educatia pentru o noua ordine internationala
- Educatia comunitara etc.
In timp, este de asteptat ca aceasta lista sa se modifice (fie prin disparitia unor ,,educatii", fie prin impunerea unor noi cerinte si continuturi educationale).
G. Vaideanu propune trei modalitati de afirmare a ,,noilor educatii'':
prin introducerea de noi discipline centrate pe un anumit tip de educatie;
- prin crearea de module specifice in cadrul disciplinelor traditionale;
- prin infuziunea cu mesaje ce tin de noile continuturi, in disciplinele ,,clasice" (,,approche infusionnelle").
Educatia pentru pace
Are ca principal scop combaterea ideilor si conceptiilor care favorizeaza sau cultiva atitudini ostile, agresive, xenofobe, rasiste etc. si promoveaza formarea unor conduite pasnice, de respect, intelegere intre indivizi, comunitati, popoare.
Obiectivele sale vizeaza :
- achizitionarea unor concepte si cunostinte specifice problematicii (pace, dezarmare, cooperare, echitate, pacifism, razboi, agresiune, fanatism, terorism etc.);
- formarea de aptitudini si insusiri de personalitate (toleranta, receptivitate, respectarea opiniilor celorlalti);
- structurarea unor atitudini responsabile fata de propria comunitate si fata de umanitate (iubirea fata de aproape, solidaritate umana, incredere in semeni etc.).
Educatia pentru respectarea drepturilor fundamentale ale oamenilor isi propune:
- conjugarea efortului realizat de factorii educationali in vederea unei socializari adecvate a copiilor si tinerilor in perspectiva valorilor fundamentale ale omului; constientizarea asupra propriei identitati, valorizarea obiectiva a pluralitatii de existenta si de exprimare (,,unitate in diversitate");
- propagarea pe scara larga a drepturilor stipulate in codurile internationale cu privire la drepturile omului (Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Pactul International cu privire la drepturile civile si politice, Declaratia drepturilor copilului, Conventia asupra drepturilor politice ale femeii, Declaratia drepturilor persoanelor cu handicap, etc.);
- eliminarea din sistemul de educatie a ideologiilor ce propaga ura, desconsideratia, suprematia, razboiul, discriminarea si inegalitatea dintre oameni;
- crearea unui front atitudinal activ fata de orice incercare de justificare a conflictelor, a razboiului, prin activitati in cadre formale si informale in randul elevilor, profesorilor, parintilor, factorilor de decizie etc.
- alternarea cu produse artistice sau cu alte manifestari (sportive, religioase etc.) purtatoare de mesaje clare in perspectiva pacii si intelegerii la nivel comunitar si international.
Educatia ecologica vizeaza in principal sensibilizarea omului fata de ecosistemul in care traieste si optimizarea relatiei dintre om si natura. De asemenea, urmareste pericolul industrializarii nerationale care are ca efect poluarea si chiar distrugerea naturii precum si aparitia unor boli generate de degradarea cadrului natural de existenta.
In acest sens, educatia ecologica promoveaza respectul fata de mediul natural, folosirea rationala a resurselor, responsabilizarea in ceea ce priveste gestionarea deseurilor, sporirea resurselor.
Educatia economica si casnica moderna urmareste pregatirea tinerilor pentru o buna adaptare la lumea bunurilor si practicilor economice, la lumea muncii.
In lumea in care traim pragmatismul si mercantilismul economic par sa dirijeze toate practicile umane, impunandu-se acordarea de ajutor pentru tineri in integrarea socio-economica.
De asemenea, aceasta forma de educatie asigura pregatirea pentru viata de familie, pentru administrarea bunurilor personale, pentru utilizarea bugetului personal.
Educatia pentru participare si democratie isi propune formarea tinerilor ca persoane active, dispuse sa se implice in organizarea si conducerea societatii.
Inactivismul social poate genera formule totalitare de organizare a societatii, in acest sens, participarea si implicarea fiind conditii pentru buna functionare a unei societati.
Gradul de democratizare a unei societati este determinat de predispozitiile indivizilor de a actiona si a reactiona, de a genera discutia, de a-si exprima punctul de vedere, de a proiecta si a anticipa.
Educatia demografica vizeaza captarea acelor cunostinte, predispozitii valorice si atitudini in perspectiva salvgardarii omenirii ca specie, a combaterii degenerescentei prin pruncucidere, a diminuarii controlului nasterilor, a evitarii manipularilor genetice aberante si a generarii unor practici sexuale atipice etc.
Trebuie avut in vedere premisa dreptului la nastere si la existenta si teza conform careia fiecare fiinta este unica si irepetabila.
Educatia demografica informeaza in probleme legate de dinamica populatiei, de politica demografica, de specificitatea vietii de familie si de ocrotirea parentala.
Educatia pentru comunicare si mass-media
Aceasta forma de educatie isi propune sa formeze personalitati pentru a gestiona corect si adecvat mesajele mediatice, pentru a decripta operativ sensurile diferitelor informatii in consonanta cu valorile adevarului, dreptatii, frumusetii etc.
A sti sa ne relationam la sursele emitente, sa insusim noi coduri de lectura, sa ne racordam simultan la emitenti alternativi, sa amendam si sa neutralizam informatiile false sunt competente ce se formeaza si se dezvolta prin diferite exercitii si practici educative.
Educatia pentru schimbare
Schimbarea este o stare, o transformare care trebuie receptata ca atare de catre persoana care trebuie pregatita.
Educatia pentru schimbare urmareste formarea personalitatii ca agent al schimbarii dar si parte responsabila de calitatea schimbarii.
Educatia pentru schimbare poate profila un nou tip de personalitate care sa ignore suficienta, imobilitatea, inactivitatea (persoana/individul sa doreasca mai mult).
Educatia nutritionala urmareste sa-l formeze si sa-l informeze pe tanar in legatura cu valorile nutritiei, a selectarii si dozarii rationale a hranei, a pregatirii adecvate a acesteia, a identificarii alimentatiei autentice, a ingrijirii propriului organism printr-un regim alimentar echilibrat si adecvat.
Hranirea este o necesitate biologica dar si un cadru de socializare si culturalizare.
Obiectivele trebuie sa vizeze formarea unei culturi culinare; cultivarea unor practici culinare sanatoase; estetizarea existentei private prin aprobarea/utilizarea gusturilor culinare veritabile; cultivarea respectului fata de alte obiceiuri si practici culinare etc.
Educatia pentru timpul liber are ca principal scop obisnuirea indivizilor in a-si gestiona cat mai bine timpul, astfel incat sa beneficieze si de timp liber.
Se urmareste formarea unor deprinderi si practici specifice ,,umplerii'' timpului liber cu activitati recreative, productive etc. care sa aduca bucurii si impliniri personale.
Se are in vedere de asemenea, realizarea unor alternante si complementaritati adecvate intre activitatile din timpul liber (fizice, spirituale, de placere etc.) si corelarea acestora cu practici formale in perspectiva valorificarii la scara sociala (,,scoli" ale batranilor, femeilor, parintilor etc.).
|
