OBIECTIVELE PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Obiectivele procesului de învatamânt reprezinta finalitatile microstructurale care asigura orientarea activitatii de instruire în plan general, intermediar si concret, în concordanta cu liniile de politica a educatiei stabilite la nivel de sistem (vezi finalitatile macrostructurale: idealul pedagogic - scopurile pedagogice).
În sens larg, obiectivele pedagogice angajeaza intentionalitatea activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii proiectată 323d39d ; la nivel de sistem (finalitati macrostructurale) si la nivel de proces (finalitati microstructurale - obiective generale, obiective specifice).
În sens restrâns, obiectivele pedagogice angajeaza actiunile concrete realizate de elev/student sub îndrumarea profesorului în cadrul unor secvente de instruire apreciabile pe baza unor criterii riguroase de evaluare, raportabile însa la diferite stadii de performanta (atitudini cognitive-strategii-cunostinte) si de competenta (cognitiva-afectiva-psihomotorie) relevante în plan informativ-formativ.
Functiile obiectivelor pedagogice vizeaza calitatea actiunii de proiectare si de realizare a activitatii de instruire/educatie.
Functia de proiectare axiologica a obiectivelor pedagogice vizeaza rationali-zarea demersului pedagogic prin comunicarea - înainte de declansarea actiunii - a scopurilor (didactice, educative) care directioneaza activitatea de educatie/instruire la nivelul unor valori generale, relativ stabile pe parcursul unor secvente institutionalizate în sens curricular.
Functia de (auto)reglare a obiectivelor pedagogice vizeaza corelarea rezultatelor actiunii didactice/educative cu criteriile de evaluare proiectate la începutul activitatii în vederea perfectionarii acesteia în termeni de corectie, ameliorare, ajustare structurala, restructurare.
Structura obiectivelor pedagogice corespunde functiilor prezentate. Ea apare simultan ca; structura ierarhica (obiective generale - specifice - concrete), structura de relatie (deschisa pentru raportarea cadrului didactic la: finalitatile macrostructurale / idealul educatiei, scopurile educatiei - obiectivele instruirii: generale - specifice / ale disciplinei, capitolului, subcapitolului; structura de actiune (deschisa în directia operationalizarii / actiunea de deducere a obiectivelor concrete din finalitatile macro si microstructurale cu un grad mai mare de generalitate; vezi, în special, deducerea obiectivelor concrete din cele generale si specifice, incluse, de regula, în cadrul programelor scolare).
Taxonomia obiectivelor instruirii reprezinta o clasificare realizata pe criterii riguroase si specifice domeniului stiintelor educatiei (taxonomia sau taxinomia - stiinta clasificarilor; în limba greaca, taxis - ordine; nomos - lege).
Modelul pe care îl propunem angajeaza doua criterii de clasificare: gradul de generalitate al obiectivelor pedagogice; rezultatele asteptate la diferite intervale de timp.
Dupa gradul de generalitate, exprimat la nivelul procesului de învatamânt, sunt evidente trei categorii de obiective ale instruirii / învatarii:
a) obiective generale care vizeaza criteriile de elaborarea a planului de învatamânt;
b) obiective specifice / intermediare care vizeaza criteriile de elaborare a programelor de educatie / instruire valabile pe: dimensiuni / laturi ale educatiei; forme de educatie / instruire; niveluri, trepte, ani de învatamânt; discipline de învatamânt;module intra, inter, transdisciplinare;
c) obiective concrete / operationale propuse de cadrul didactic la nivelul activitatii de educatie/instruire (ora de dirigentie, lectie etc.) conform obiectivelor specifice si conditiilor scolii si ale clasei de elevi.
Dupa rezultatele asteptate, posibile sau probabile la diferite intervale de timp sunt evidente doua categorii de obiective:
a) obiective de performanta, realizabile pe termen scurt, la sfârsitul unei activitati sau set de activitati:
- obiective de stapânire a materiei (informatii precise, date, reguli, fapte, locuri etc.); obiective de transfer operational (disciplinare, intradisciplinar, transdisciplinar); obiective de exprimare (în rezolvarea unor probleme sau situatii-probleme, creatii, compuneri, compozitii, lucrari practice (vezi Landsheere, G; Landsheere, V, 1979);
- obiective exprimate în termeni de continut: deprinderi intelectuale (a identifica, a clasifica, a selectiona); strategii cognitive (a sesiza, a rezolva, a crea - probleme, situatii-problema); informatii logice (a defini, a enunta, a raporta, a relationa, a corela); deprinderi psihomotorii (a executa o actiune / miscare); atitudini cognitive (a alege o anumita cale de cunoastere / bazata pe memorie, gândire convergenta-divergenta, rationament inductiv-deductiv-analogic, inteligenta generala - speciala, creativitate general - speciala) - vezi Gagné, Robert, M.; Briggss, Leslie, J., 1977, pag.96-102;
b) obiective de competenta, realizabile pe termen mediu si lung, pe parcursul sau / si la sfârsitul unor programe de educatie / instruire (vezi corelatia obiective generale - specifice - concrete):
- obiective cognitive: cunoastere, întelegere, aplicare, analiza-sinteza, evaluare critica;
- obiective afective: receptare, reactie, valorizare, organizare, caracterizare;
- obiective psihomotorii: percepere, dispozitii, reactie dirijata, reactie automati-zata, reactie complexa (vezi Bloom, B.S., 1971; Landsheere, G; Landsheere, V., 1971).
Operationalizarea obiectivelor instruirii reprezinta o activitate complexa de proiectare sociala si pedagogica bazata pe urmatoarele actiuni:
a) actiunea de deducere a obiectivelor din obiective cu grad mai mare de generalitate;
b) actiunea de adaptare a obiectivelor deduse la conditiile concrete de realizare ale procesului de învatamânt;
c) actiunea de prezentare a obiectivelor în termeni de: comportament observabil al elevului, evaluabil conform unor criterii explicite; resurse necesare (continuturi - metode - conditii externe si interne); modalitati de evaluare (aplicabile pe parcursul activitatii - la sfârsitul activitatii, conform criteriilor de evaluare stabilite anterior) - vezi Mager, R.F., 1972; Cerghit, Ioan, coordonator, 1983, pag.75.
|
