OBIECTIVELE SI CONTINUTUL EDUCATIEI LIMBAJULUI LA CLASELE I-IV
Deoarece insusirea corectǎ a limbii materne presupune si cunoasterea codului exprimǎrii, in scris, adicǎ a ortografiei si punctuatiei, lucrarea urmǎreste valorificarea cunostintelor cadrului didactic in optimizarea procesului de predare - invǎtare a limbii romane. Aceasta se face prin folosirea unor metode si procedee de lucru 212b15c in activitatea la clasǎ, in vederea formǎrii deprinderilor ortografice si de punctuatie, la elevii din ciclul primar.
De aceea, invǎtarea normelor de ortografie si punctuatie reprezintǎ o sarcinǎ de bazǎ a scolii. In studiul ortografiei, de altfel in general in studiul limbii materne, se urmǎresc trei obiective:
Obiectivul normativ - urmǎreste invǎtarea normelor, regulilor, principiilor ortografice si de punctuatie. Instrumentele de prevenire a scrierii gresite le constituie insusirea normelor care se realizeazǎ in procesul aplicǎrii in practica exprimǎrii in scris si a cititului in toate imprejurǎrile.
Obiectivul descriptiv - are in vedere cunoasterea normelor de ortografie si punctuatie, a situatiilor concrete in care ele se utilizeazǎ.
Obiectivul productiv - se referǎ la normele de ortografie si punctuatie in studiul unor texte in diferite variante stilistice (literar, stiintific, administrativ).
De asemenea stim cǎ ortografia si punctuatia ocupǎ un loc important in programele scolare din ciclul primar. Din aceastǎ cauzǎ, am pus accent pe intǎrirea caracterului formativ al lectiei si pe antrenarea elevilor de a participa cat mai mult la lectie.
In vederea realizǎrii acestei lucrǎri am urmǎrit folosirea unor strategii variate de formare a deprinderilor de ortografie si punctuatie, care sǎ contribuie la cunoasterea, constientizarea si aplicarea normelor de ortografie si punctuatie.
Formarea deprinderilor de ortografie si de punctuatie constituie una din principalele sarcini ale studiului limbii, sarcinǎ care trebuie urmǎritǎ cu perseverentǎ in fiecare din compartimentele disciplinei - citire, scriere, gramaticǎ, compunere. Bazele deprinderilor ortografice si de punctuatie se pun concomitent cu cu invǎtarea scrisului si cititului precum si cu insusirea primelor cunostinte teoretice de limba (propozitie, cuvant, silabǎ, sunet-literǎ), iar in clasele a III-a si a IV-a odatǎ cu invǎtarea si consolidarea notiunilor ortografice.
Pentru clasa I - programa prevede insusirea in mod practic a catorva reguli simple, generalizǎri abstracte din care cateva fapte sau fenomene de limbǎ putand fi cunoscute de scolarii mici. Astfel, scrierea cu literǎ initialǎ mare a cuvantului cu care incepe propozitia si titlul, folosirea punctului, a semnului intrebǎrii si a semnului exclamǎrii (la sfarsitul propozitiei). De asemenea, se formuleazǎ deprinderea scrierii separate a cuvintelor care alcǎtuiesc propozitia, scrierea substantivelor nume proprii si comune.
Exemplu: Irina are mere.
Se invatǎ scrierea corectǎ a cuvintelor care contin grupurile de litere (ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi), grupuri de consoane, diftongi, literele: x, k.
Pentru clasa a II-a este prevǎzutǎ reluarea si consolidarea cunostintelor si deprinderilor ortografice si de punctuatie dobandite in clasa precedentǎ - pe calea exercitiului.
Tinand seama de particularitǎtile varstei, ca si de perspectivele si directiile dezvoltǎrii cunostintelor de limbǎ, programa prevede pentru clasele a III-a si a IV-a reluarea cunostintelor ortografice si de punctuatie (in scopul consolidǎrii si precizǎrii) dar si imbogǎtirea lor pe baze stiintifice, morfosintactice. De aceea, in clasa a III-a programa are un continut mai bogat. Se lǎrgeste sfera despre propozitie (simplǎ, dezvoltatǎ), pǎrti secundare ale propozitiei. Elevii invatǎ despre substantiv, adjectiv, pronume, verb. Se introduce numǎr la substantive, la adjective se introduce acordul cu substantivul in numǎr, la verb se studiazǎ timpurile.
Ca semne de punctuatie se invatǎ: linia de dialog, douǎ puncte, liniuta de unire.
In clasa a IV-a se face trecerea spre clasa a V-a prin consolidarea, inregistrarea si sistematizarea cunostintelor, a normelor de ortografie insusite anterior. Acest lucru presupune scrierea cu initialǎ mare la inceput de propozitie, acordul dintre subiect si predicat, scrierea corectǎ a diftongilor, a sunetelor rostite impreunǎ, de asemenea scrierea lui "m" inainte de "b" si "p", scrierea cuvintelorce contin consoanǎ dublǎ "nn".
De fapt, in procesul insusirii normelor de ortografie si punctuatie se are in vedere caracterul de sistem al limbii, interdependenta dintre laturile acesteia. Finalitatea actului instructiv - educativ este primordialǎ si pentru aceasta trebuie sǎ se tinǎ seama de cunoasterea copilului. De aceea cuvintele profesorului universitar doctor Ion Zamfirescu devin stimulatoare: "Vǎd in punctuatie ceva mai mult decat un capitol obisnuit de Scolasticǎ - gramaticalǎ, menit ca atare, sǎ fie invǎtat metodic in ani cuminti de ucenicie si sǎ devinǎ cu timpul un dispozitiv curent in mecanica noastrǎ intelectualǎ".
|
