PARTICULARITATILE DEMERSULUI METODIC IN PREDAREA PSIHOLOGIEI IN LICEU

PARTICULARITATILE DEMERSULUI METODIC IN PREDAREA PSIHOLOGIEI IN LICEU

Intrucat exista diferente in ceea ce priveste numarul de ore alocat saptamanal si, respectiv, anual predarii psihologiei in liceu (in functie de profil : real, uman, pedagogic), profesorul va incepe prin consultarea planului de invatamant care il va ajuta sa-si determine resursele de timp pe care le are la dispozitie pentru parcurgerea continutului tematic. In acest fel, va stabili ritmuri diferite de parcurgere si aprofundare a materiei in cazul claselor cu o ora pe saptamana, respectiv in cazul claselor cu doua ore de psihologie pe saptamana.

Repartizarea materiei pe lectii si alte tipuri de activitati se face de catre profesor prin consultarea programei scolare si a manualului. Pentru profesor, programa scolara este principalul ghid in proiectarea si desfasurarea activitatilor, mai ales ca, in anumite circumstante, ea suplineste lipsa unor manuale sau a unor teme prevazute de programa si care nu se regasesc in manuale.

Noile programe de psihologie organizeaza continutul tematic al disciplinei pe doua segmente : continut obligatoriu si continut optional. Ace 313c22d asta marcare lasa profesorului o anumita autonomie in dimensionarea ofertei de invatare. Selectarea temelor din continutul optional se va face in functie de numarul de ore pe care il are la dispozitie profesorul (conform alocarii timpului prin planul de invatamant), dar si in functie de ritmurile de invatare ale elevilor, de interesul manifestat de acestia pentru anumite teme. Din pacate insa, profesorul nu poate beneficia prea mult de aceasta libertate pentru ca el se confrunta in continuare cu un manual prea incarcat, abstract, sarac in exemple si exercitii aplicative, iar eludarea (neparcurgerea) unor parti din acest manual nu va face decat sa ingreuneze si mai mult intelegerea. In raport cu acest manual, profesorul nu indrazneste prea mult sa-si aleaga propriul demers.

Daca in programele scolare mai vechi esalonarea continutului pe teme si subteme era insotita si de indicarea numarului de ore afectat fiecarei teme si subteme, in noile programe acest lucru nu se mai face, in ideea de a lasa profesorului libertatea sa-si organizeze continuturile in functie de volumul si gradul de dificultate al cunostintelor, de nivelul clasei, de resursele materiale pe care le are la dispozitie si, nu in ultimul rand, de experienta didactica proprie.

Prin urmare, prima operatie importanta de proiectare care revine profesorului la inceput de an scolar este proiectarea anuala si proiectarea semestriala a materiei. Fiecare cadru didactic isi proiecteaza activitatea intr-un mod propriu, plecand de la cerintele programei si luand in considerare elementele specifice ale situatiei de instruire pe care le-am prezentat anterior. Pentru tinerii profesori, aflati in perioada de initiere didactica, credem insa ca este util sa oferim un model orientativ de proiectare anuala si un model de proiectare semestriala a materiei la disciplina psihologie. E1 poate fi luat drept un ghid caci, o data intelese operatiile implicate in elaborarea unor astfel de proiecte, este mult mai usor sa concepi, dintr-o perspectiva sistemica si holista, ansamblul instrumentelor care pregatesc (anticipa) activitatea didactica ce se va desfasura pe parcursul unui an scolar.

Profesorul poate imbunatati aceste instrumente de la un an la altul daca pe parcursul anului el si-a notat dificultatile intampinate de elevi in insusirea unor notiuni, respectiv notiunile care ar trebui adaugate, reamintite, suprimate ori structurate anul viitor, continuturile care au fost apreciate si au trezit interesul elevilor. Exigentele in ceea ce priveste structura acestor proiecte pot sa difere uneori, esential ramane insa faptul de a nu complica inutil instrumentele de lucru cu tot felul de rubricatii care, evident, ar fi completate cu superficialitate. Trebuie sa ne mentinem la aspectele strict necesare care pot fi anticipate, aspectele de detaliu urmand a fi proiectate la momentul oportun.

Proiectarea activitatii anuale este menita sa ofere o perspectiva mai indelungata asupra predarii disciplinei. Este necesara, asadar, o viziune de ansamblu asupra obiectului de studiu, plecand de la cunoasterea (analiza) obiectivelor disciplinei, a continutului si a standardelor de performanta. Realizarea proiectului anual presupune :

(a) identificarea ob. generale urmarite in predarea disciplinei ;

(b) analiza continutului si delimitarea unitatilor mari de continut (capitole, teme), stabilirea succesiunii acestora in conformitate cu logica interna a disciplinei ;

(c) stabilirea ritmului de parcurgere a materiei prin precizarea numarului de ore pentru fiecare unitate de continut ;

(d) distributia timpului de instruire pe tipuri de activitati : predare, recapitulare si sistematizare, evaluare.

Proiectul poate imbraca forma unui plan cu urmatoarea structura :

Prezentam in continuare un model de realizare a planificarii anuale a materiei la disciplina psihologie, in varianta in care psihologia se studiaza in doua ore pe saptarnana

Proiectarea activitatii semestriale reprezinta o continuare a proiectarii anuale si consta in:

(a) precizarea obiectivelor terminale ale fiecarui capitol ;

(b) repartizarea materiei pe lectii si alte tipuri de activitati ;

(c) stabilirea lectiilor de recapitulare si sistematizare, precum si a lectiilor de evaluare ;

(d) selectarea mijloacelor de invatamant.

Avand in vedere noua structura a anului scolar, care prevede trei saptamani la sfarsitul fiecarui semestru destinate recapitularii si sistematizarii materiei, precum si evaluarii sumative a rezultatelor scolare, se impune o proiectare separata a acestor activitati. In aceste conditii, proiectarea activitatii didactice semestriale (pentru fiecare disciplina in parte) va avea doua parti : o parte destinata activitatilor de predare-invatare si de evaluare formativa si o parte destinata activitatilor de recapitulare, sistematizare si evaluare sumativa.

Planificarea semestriala a materiei la disciplina psihologie

Planificarea lectiilor de recapitulare si de evaluare

Prezentarea succinta a problemelor mai importante legate de teoria definirii si operationalizarii obiectivelor educationale are scopul de a oferi profesorului de psihologie minima informatie necesara pentru a traduce obiectivele specifice disciplinei in termeni operationali si a organiza mijloacele necesare atingerii acestor obiective.

Acest inventar de obiective ar trebui sa permita profesorului de psihologie sa (re)gandeasca activitatea de predare-invatare din perspectiva realizarii unor obiective bine determinate si sa organizeze situatii de invatare concrete, centrate pe elev.

Formularea obiectivelor fiecarei lectii are in vedere faptul ca, pentru a trezi si a mentine interesul elevilor pentru psihologie, este necesara o concretizare a expunerii, citarea de fapte si experimente care sa faca apel la experienta de viata a elevilor. Din pacate, manualul de psihologie nu ne este de prea mare ajutor in aceasta directie. Revine profesorului obligatia de a realiza aceasta ilustrare si de a solicita elevilor ilustrari si exemple personale.

Trebuie urmarita si angajarea elevilor intr o activitate de autocunoastere si de intercunoastere, precum si de exersare a gandirii critice prin realizarea de autocaracterizari, caracterizari, evaluari moral-estetice etc. Nu este si nu trebuie sa fie neglijata nici gandirea creativa prin folosirea unor tehnici de argumentare variate in contexte sociale diferite si prin utilizarea unor strategii proprii in rezolvarea de probleme.

Lectiile de psihologie, dincolo de achizitia unui ansamblu de cunostinte fundamentale, trebuie sa-1 ajute pe elev sa-si dezvolte o atitudine pozitiva fata de sine si fata de semeni si sa-si construiasca un set de valori individuale si sociale care sa-i orienteze comportamentul. Trebuie avute in vedere si transferurile interdisciplinare pe care le solicita lectia de psihologie (din literatura, din istorie, din filosofie, din sociologie, din etica), transferuri care permit, pe de o parte, aprofundarea conceptelor de baza ale psihologiei, iar, pe de alta parte, ofera elevului o deschidere si spre alte orizonturi de cunoastere.

Dincolo de informatie, psihologia permite dezvoltarea unor atitudini, a unor capacitati si competente care sa-i asigure elevului o insertie sociala rapida si o participare activa la viata unei societati deschise si democratice.