POLITICA DE ASIGURARE A CALITATII pentru INVATAMANTUL PROFESIONAL din ROMANIA

POLITICA DE ASIGURARE A

CALITATII

pentru

INVATAMANTUL PROFESIONAL

din

ROMANIA

Document consultativ

CUPRINS

Rezumat

Scurta prezentare

Cele mai bune practici in educatie si formare

3.1   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp;    Tinte si planificare strategica

3.2   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp;    Analiza si monitorizarea progresului

Prezentare generala

4.1   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp;    Calitate

4.2.   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Initiativele europene privind asigurarea calitatii in invatamantul profesional

4.3.   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Scopul sistemului de asigurare a calitatii in invatamantul profesional

4.4.   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Implicatiile pentru un sistem romanesc de asigurare a calitatii in invatamantul profesional

4.5.   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Propunere privind un sistem romanesc de asigurare a calitatii in invatamantul profesional

4.6.   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Situatia actuala si progresul inregistrat

Agentia pentru asigurarea calitatii invatarii pe parcursul intregii vieti

8.1   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp;    Principiile autoevaluarii

8.2   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp;    Domenii de autoevaluare

Inspectiile nationale si evaluarea externa a ofertei educationale in domeniul invatamantului profesional

10.1   &n 151b19b bsp;   Evaluarea si certificarea rezultatelor invatarii

10.2   &n 151b19b bsp;   Acreditarea calificarilor profesionale si a curriculum-urilor

10.3   &n 151b19b bsp;   Acreditarea furnizorilor de invatamant profesional si a personalului didactic care lucreaza in invatamantul profesional

Standarde si proceduri

Concluzii

Rezumat

Prezentul document de prezentare a politicii de asigurare a calitatii stabileste cadrul necesar asigurarii calitatii in invatamantul profesional si tehnic din Romania care se adreseaza atat tinerilor cat si persoanelor adulte participante la procesul de invatare. Documentul este astfel conceput incat sa tina seama de nevoia de asigurare a calitatii procesului de invatare din scoli si licee precum si a invatarii prin munca si on-line, la nivel formal si informal.

Politica de asigurare a calitatii are ca obiectiv furnizarea unui Cadru National de Asigurare a Calitatii (document # QA01) pentru invatamantul profesional si tehnic din Romania, in conformitate cu cerintele si bunele practici europene. Prin urmare, politica adoptata are la baza Cadrul de Referinta European[1] si Ghidul European privind Autoevaluarea pentru Furnizorii de Invatamant Profesional , care au fost elaborate de catre grupul tehnic de lucru "Calitate in invatamantul profesional". [Proiectul de concluzie a consiliului privind asigurarea calitatii in invatamantul profesional din 18 mai (9599/04LIMITE/EDUC117/SOC252) confirma Cadrul de Referinta European ca noul Cadru Comun de Asigurare a Calitatii (CCAC). ]

Initial, politica va fi aplicata sub forma unui proiect pilot incepand cu septembrie 2004 si pana in iulie 2005, punandu-se accentul pe implementarea componentei de autoevaluare a acestei politici de catre scolile IPT. Prima etapa a acestui proiect pilot va fi centrata pe eficacitatea "predarii si invatarii".

Activitatile pilot si evaluarea au in vedere identificarea schimbarilor necesare care trebuie aplicate CNAC si documentatiei aferente inainte de implementarea politicii la nivel national si de diseminarea pe scara larga a acesteia pentru intreg invatamantul profesional si tehnic in 2006/2007. In mod special, CNAC trebuie generalizat la un nivel superior si toate criteriile specifice pentru furnizorii de IP trebuie impartite pe standarde si proceduri nationale distincte.

Prin urmare, introducerea politicii de asigurare a calitatii la nivelul furnizorilor de invatamant profesional, precum si la nivel national va fi efectuata progresiv, in etape. Implementarea acestei politici necesita luarea unor decizii guvernamentale privind dezvoltarea viitoare a IPI (invatamantul profesional initial), IP (invatamantul profesional) si FPC (formarea profesionala continua). Prin urmare, propunerile incluse in prezentul document pot fi citite in mai multe moduri.

Totusi, sugestia autorilor este de a se incerca crearea unui sistem national unitar de formare profesionala. Prin urmare, pe tot parcursul prezentului document, termenul IP (invatamant profesional) include IP initial, IPT (invatamant profesional si tehnic), FPC (formarea profesionala continua) si orice alte forme de invatamant profesional.

Indicatorii de performanta din Cadrul National de Asigurare a Calitatii (CNAC) au fost astfel conceputi incat sa reflecte cele mai bune practici europene din invatamantul profesional. Cadrul ar putea fi generalizat pentru a include de asemenea si invatamantul universitar. Gama si diversitatea organizatiilor implicate in furnizarea de oportunitati de invatare ar putea fi reprezentate in diversele proceduri si standarde nationale. Acest lucru ar necesita eficientizarea procedurilor si simplificarea terminologiei legate de asigurarea calitatii in domeniul educatiei si formarii.

Scurta prezentare

Orice sistem depinde de calitatea implementarii. Un sistem national de calificari profesionale se bazeaza pe o evaluare si o certificare solida si transparenta a rezultatelor invatarii pe baza standardelor nationale recunoscute. Prin urmare, calitatea acestor standarde, evaluari si certificari trebuie asigurata la nivel national prin audituri de calitate externe, independente.

Sistemul de asigurare a calitatii se va baza intr-o mare masura pe elaborarea de criterii in vederea validarii unui numar de activitati diferite:

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; dezvoltarea unui cadru national de asigurare a calitatii, a indicatorilor de performanta, precum si a procedurilor si / sau standardelor nationale

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; acreditarea calificarilor / unitatilor de competenta din curriculum pentru a putea fi introduse in baza de date nationala de unitati aprobate

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; identificarea unitatilor de competenta acreditate pe baza unui cod unic care sa includa nivelul unitatii si data pana la care unitatea respectiva este valabila fara a fi revizuita

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; acreditarea furnizorilor de IP si a personalului didactic din IP pe baza unor criterii de autorizare si / sau standarde recunoscute

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; inregistrarea in baza de date a furnizorilor de IP acreditati, precum si a calificarilor si unitatilor de competenta pe care sunt autorizati sa le predea

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; acreditarea calificarilor IP, a curriculum-urilor IP, evaluarii IP si a certificarii (inclusiv inregistrarea certificatelor emise catre participantii la procesul de invatare)

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; monitorizarea si evaluarea externa a calitatii si standardelor din invatamantul profesional

Propunerile pentru Cadrul National de Asigurare a Calitatii, care au fost elaborate in vederea consultarii, au la baza o serie de principii cheie:

• Cadrul Comun de Asigurare a Calitatii pentru invatamantul profesional din Europa[4] este foarte folositor pentru elaborarea unui mod holistic de abordare a conceptului de asigurare a calitatii, intrucat ia in considerare in mod explicit nu numai caracteristicile interne ale furnizorilor de IP, ci si impactul acestora asupra participantilor la procesul de invatare, asupra personalului didactic, factorilor interesati si asupra societatii in general. Cadrul National de Asigurare a Calitatii este un instrument bazat pe CCAC care ii sprijina pe furnizorii de invatamant profesional in autoevaluarea procesului de imbunatatire a calitatii si a impactului lor pe scara mai larga.

• IP este una dintre activitatile sociale care trebuie sa raspunda unor nevoi numeroase, uneori contradictorii. Calitatea este legata de valorile si asteptarile a trei grupuri principale de utilizatori: participantii la procesul de invatare, angajatorii si societatea in general. De exemplu, participantii la procesul de invatare trebuie sa se bucure de oportunitati adecvate de invatare, iar angajatorilor trebuie sa li se asigure o forta de munca bine calificata, care sa detina abilitatile necesare ocuparii unui loc de munca.

• Participantii la procesul de invatare si experienta de invatare a acestora reprezinta centrul de interes al sectorului IP; acest sector trebuie sa tina seama intr-o masura mai mare de opiniile participantilor la procesul de invatare in ceea ce priveste experienta lor de invatare, printr-o analiza eficace a feedback-ului oferit de acestia.

• Furnizorii de IP trebuie sa isi dezvolte sentimentul proprietatii si sa constientizeze ca sunt responsabili pentru calitatea serviciilor oferite.

• Autoevaluarea constituie un instrument de baza in asigurarea calitatii si in procesul de imbunatatire.

• Un cadru de asigurare a calitatii impune furnizorilor de IP sarcini de natura administrativa si organizatorica; aceste sarcini trebuie minimizate, iar procedurile administrative inutile trebuie reduse.

• Modificarile aduse cadrului de desfasurare a inspectiilor reduc din incarcatura globala a auditurilor de calitate externe si sporesc increderea in eficacitatea si integritatea sistemelor de calitate interne si a procesului de autoevaluare a furnizorilor de IP.

• Se pune mai mult accentul pe imbunatatirea continua a calitatii in ceea ce priveste o serie de aspecte cum ar fi, de exemplu, rezultatele invatarii, orientare profesionala si sprijin, evaluare.

• Inspectorii dobandesc o perspectiva unica asupra modului de functionare a furnizorilor de IP si reprezinta o sursa valoroasa de consiliere, precum si de diseminare a "bunelor practici". Un accent explicit este pus pe strategiile inspectoratelor privind dezvoltarea profesionala continua si perfectionarea personalului didactic.

• Autoevaluarea si inspectiile vor furniza informatii valoroase in vederea dezvoltarii unei baze de date nationale si a unor standarde de referinta care sa puna in lumina bunele practici (de exemplu, nivelurile retentiei progresului si rezultatelor participantilor la procesul de invatare, rata somajului pentru diverse grupuri, prezenta grupurilor vulnerabile, caracteristicile si componenta grupurilor de participanti la procesul de invatare, utilizarea competentelor la locul de munca).

• Calitatea sectorului IP in general are impact asupra societatii in ceea ce priveste aspecte cum ar fi gradul in care oferta educationala raspunde nevoilor comunitatilor locale si populatiei la nivel national, precum si modalitatile prin care acest sector se relationeaza fata de partenerii relevanti si factorii interesati in vederea imbunatatirii corespondentei dintre cerere si oferta (una din tintele Uniunii Europene in ceea ce priveste IP). De asemenea trebuie sa se acorde atentie si modului in care furnizorii de IP identifica si incearca sa raspunda nevoilor curente si viitoare ale angajatorilor locali prin proiectarea, furnizarea si monitorizarea ofertei educationale.

• Beneficiile cele mai importante ale informarii publice sunt dezvoltarea increderii in abilitatea fiecarui furnizor de IP de a oferi oportunitati de invatare la un nivel calitativ cel putin acceptabil si asigurarea faptului ca punctele slabe si problematice sunt identificate si solutionate in timp util.

• Increderea in calitatea ofertei educationale IP promoveaza invatarea pe parcursul intregii vieti prin stimularea in randul tinerilor a unei culturi de incurajare a asumarii repetate de angajamente de invatare, precum si convingerea ca sectorul IP constituie o alegere adecvata pentru numeroase aspecte ale invatarii pe parcursul intregii vieti. In contextul abilitatilor necesare ocuparii unui loc de munca (una din tintele Uniunii Europene pentru IP) exista o nevoie specifica de actualizare continua a competentelor fortei de munca.

Cele mai bune practici in educatie si formare

Un Cadru National de Calificari coerent si unitar creeaza o cultura a invatarii, libera de orice discriminari si prejudicii, care incurajeaza si sprijina participantii la procesul de invatare sa isi valorifice la maxim potentialul. Cele mai bune practici in educatie si formare inseamna ca:

• toti participantii la procesul de invatare au acces la o gama larga de oportunitati de invatare relevante si de inalta calitate

• toti participantii la procesul de invatare pot face cea mai buna alegere privind oportunitatile de invatare

• toti participantii la procesul de invatare sunt bine instruiti si sprijiniti in atingerea scopurilor educationale

• toti participantii la procesul de invatare au acces la oportunitatile de invatare pe parcursul intregii vieti in vederea formarii pentru ocuparea unui loc de munca, imbunatatirii abilitatilor si dezvoltarii personale

• angajatorii si comunitatea au incredere ca furnizorii de servicii educationale raspund nevoilor lor si ofera servicii relevante si de inalta calitate

• abilitatile si aptitudinile profesorilor, lectorilor, formatorilor, personalului auxiliar, inspectorilor si managerilor sunt permanent dezvoltate si imbunatatite

• accentul se pune pe nevoile participantilor la procesul de invatare, ale comunitatii si angajatorilor intr-un mediu bine organizat, bazat pe coordonare si cooperare

• procedurile administrative inutile sunt reduse astfel incat furnizorii sa isi poata imbunatati serviciile si atinge tintele, fara a trebui sa explice fiecare actiune minora pe care o intreprind

• o abordare coordonata a procesului de invatare pe parcursul intregii vieti este promovata la nivelul ministerelor responsabile (MEC si MMSSF), al partenerilor sociali, institutiilor nationale si al altor factori interesati relevanti prin intermediul unui Comitet pentru Invatarea pe Parcursul Intregii Vieti cu presedentie mixta.

Tinte si planificare strategica

Aceasta sectiune prezinta scopurile generale ale strategiei pentru asigurarea calitatii in IP:

• Asigurarea la nivel national a calitatii ofertei de invatare si formare este administrata de Agentia pentru Asigurarea Calitatii Invatarii pe parcursul Intregii Vieti Vezi punctul 5).

• Participantii la procesul de invatare au dreptul la servicii educationale relevante si de inalta calitate care sa ii duca la dobandirea unor competente apreciate de angajatori si de societate in general. Autoritatea Nationala pentru Formare Profesionala si Calificari     (vezi punctul 6) este responsabila de asigurarea calitatii calificarilor profesionale.

• Toti furnizorii de IP stabilesc un Comitet pentru Asigurarea Calitatii pana in 2006.

• Toti furnizorii de IP efectueaza o autoevaluare anuala pe baza tuturor cerintelor CNAC, valorificand punctele tari si incercand sa rezolve punctele slabe pana in 2010.

• Planurile de imbunatatire ale furnizorilor de IP stabilesc tinte care au in vedere punerea unui accent mai mare pe participantii la procesul de invatare, existenta unui proces de predare si formare de inalta calitate, promovarea unui proces de invatare eficace si dezvoltarea capacitatii profesionale a personalului didactic.

• Planurile de imbunatatire ale furnizorilor de IP stabilesc tinte care au in vedere cresterea gradului de implicare a angajatorilor si satisfacerea nevoilor locale privind competentele.

• Procedurile de colaborare intre MEC si MMSSF sunt implementate in 2005.

• Relatiile efective de lucru intre toti factorii interesati sunt stabilite in 2005.

• O colaborare eficace intre principalii factori interesati duce la imbunatatirea calitatii procesului de invatare a adultilor si sprijina initiativele de crestere a participarii adultilor la educatie.

• Furnizorii de IP care dau dovada de folosirea celor mai bune practici sunt recompensati si incurajati sa raspandeasca aceste bune practici.

• Un agent de asigurare a calitatii sau un inspector se ocupa de auditurile sau inspectiile de asigurare a calitatii, care trebuie sa fie coerente pentru toate formele de invatamant si calificare si sa fie adecvate scopului lor, echipa de inspectie concentrandu-se pe anumite aspecte ale activitatii desfasurate de furnizorul de IP.

• Rolul inspectorului (agentului de asigurare a calitatii) in ceea ce priveste asigurarea calitatii este specificat in mod clar si este intarit prin programe de dezvoltare profesionala si de actualizare a cunostintelor profesionale ale personalului. Inspectorii detin cunostintele, abilitatile si intelegerea de care au nevoie pentru a efectua inspectia si a-i ajuta pe furnizorii de IP sa asigure si sa imbunatateasca calitatea in toate formele de invatare si calificare.

• Sistemele de informatii si bazele de date nationale eficiente ofera furnizorilor de IP si celorlalti factori interesati oportunitatea de a invata din bunele practici prin intermediul ghidurilor, rapoartelor, standardelor de referinta publicate (de exemplu, ratele de succes al participantilor la procesul de invatare) si al studiilor de caz. Pana in 2006, toti furnizorii de IP vor avea acces la o baza de date nationala.

• Retelele regionale de asigurare a calitatii sprijina eforturile de imbunatatire ale furnizorilor de IP prin identificarea si raspandirea bunelor practici. Pana in 2006 toti furnizorii de IP vor avea acces la astfel de retele.

• Se asteapta ca furnizorii de IP sa raspunda feedback-ului primit de la participantii la procesul de invatare. Prin folosirea bazei de date nationale si compararea propriilor date cu datele la nivel national, acestia pot identifica prioritatile de imbunatatire.

• Dezvoltarea CNAC nu este suficienta pentru definitivarea cadrului de asigurare a calitatii. Este nevoie sa se stabileasca un sistem national de standarde de referinta si masurare a succeselor inregistrate care sa fie foarte clar, coerent si centrat pe rezultatele invatarii. Cei mai importanti factori interesati colaboreaza la dezvoltarea unui astfel de sistem in vederea recunoasterii valorii rezultatelor invatarii si pentru a permite realizarea unor comparatii mai bune in cadrul si intre diferitele tipuri de oferte educationale.

Analiza si monitorizarea progresului

Aceasta strategie va fi analizata prin:

• o evaluare riguroasa si detaliata a etapei pilot 2004/2005
• conferinte la care participa MEC, MMSSF, partenerii sociali, inspectoratele, furnizorii si alti factori interesati importanti
• autoevaluare efectuata de AACIIV (vezi punctul 5), ANFPC (vezi punctul 6), institutiile nationale (vezi punctul 7) la nivelul sistemului

Progresul va fi monitorizat:

• la nivelul furnizorului, prin monitorizarea performantelor in conformitate cu standardele, CNAC si tintele incluse in planurile de imbunatatire ale furnizorilor
• la nivel local si regional prin analizarea performantelor inspectiilor si a rapoartelor de inspectie
• la nivel national prin raportul de calitate anual (vezi punctul 5)

Prezentare generala

Calitatea

Calitatea nu reprezinta numai o problema centrala a Cadrului National de Calificari Profesionale, ci ea este implicata in toate aspectele procesului de invatare si calificare. Este un concept complex si foarte important, dar greu de definit, intrucat poate avea multe definitii in functie de circumstante si context.

In contextul Cadrului National de Calificari Profesionale, se poate folosi urmatoarea definitie:

Calitatea reprezinta nivelul de satisfactie pe care il ofera eficacitatea ofertei educationale din domeniul invatamantului profesional, stabilit prin atingerea unor standarde cerute si a unor rezultate excelente care sunt solicitate si la care contribuie participantii la procesul de invatare si ceilalti factori interesati.

Aceasta definitie arata in mod clar ca notiunea de calitate ii priveste pe toti cei interesati de invatamantul profesional. De asemenea, definitia subliniaza in mod expres responsabilitatea furnizorilor de invatamant profesional in care sunt cuprinse toate mijloacele prin care participantii la procesul de invatare sunt implicati in mod sistematic in invatamantul profesional, de exemplu scolile si liceele de invatamant profesional, comunitatea si centrele de formare, locurile de munca, sistemele on-line etc. Calitatea inseamna respectarea standardelor si stabileste un echilibru intre bunele practici dorite, solicitarile si contributia participantilor la procesul de invatare si a celorlalti factori interesati.

Managementul unui sistem de calitate include diferite aspecte:

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Controlul calitatii include activitatile operationale desfasurate pentru indeplinirea cerintelor de calitate prin reglementarea performantelor. Este un proces de mentinere a standardelor si nu de creare a acestora.

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Asigurarea calitatii include procesele planificate si sistematice necesare asigurarii unui grad adecvat de incredere ca invatamantul profesional va satisface cerintele de calitate specificate. Activitatile de asigurare a calitatii nu controleaza in mod direct calitatea; acestea implica de obicei autoevaluarea organizatiei pe baza standardelor prestabilite. Prin urmare, ele stabilesc capacitatea organizatiei de a furniza invatamant profesional la un anumit standard.

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Imbunatatirea calitatii include toate activitatile care duc la o schimbare benefica in ceea ce priveste calitatea performantelor. Este un proces de schimbare a procedurilor, proceselor sau performantelor prin evaluare, analiza si actiuni corective.

Sistemul de calitate permite organizatiei sa asigure, sa monitorizeze si sa imbunatateasca calitatea ofertei educationale.

Sistemele de asigurare a calitatii isi au originea in industrie, fiind folosite pentru standardizarea greutatii si masurarii produselor. Totusi acestea au fost extinse si adaptate la servicii, precum si la o gama variata de situatii. Conceptul de Managementul Complet al Calitatii (MCC) a fost introdus in industrie si lumea afacerilor pentru stabilirea standardelor si a proceselor necesare asigurarii calitatii produselor si serviciilor prin actiuni continue mai degraba decat prin inspectii finale.

Exista o serie de exemple de implementare a modelelor MCC, cum ar fi ISO sau EFQM pentru invatamantul profesional si organizatiile care se ocupa de formare (de exemplu in Danemarca, Olanda si Scotia). Una dintre dificultatile intampinate este aceea ca nici ISO nici EFQM nu se adreseaza activitatii centrale de "invatare". In plus, cei care critica criteriile de calitate incluse in modelele MCC sustin adesea ca acestea ar submina autonomia furnizorilor individuali.

Totusi, pentru integritatea si coerenta calificarilor la nivel national, este foarte important sa se stabileasca un cadru neutru care sa includa un set de criterii de calitate comune care sa permita efectuarea de comparatii. In mod special, abordarea de tip autoevaluare din cadrul modelelor MCC este considerata ca fiind adecvata si aplicabila pentru asigurarea calitatii ofertei educationale. Ceea ce este important este gasirea unui echilibru intre managementul intern si extern al calitatii.

Initiativele europene privind asigurarea calitatii in invatamantul profesional

Obiectivele politice ale Uniunii Europene privind:

• imbunatatirea capacitatii de ocupare a unui loc de munca
• o mai buna corespondenta intre cererea si oferta de formare
• si imbunatatirea accesului la IP, in special pentru grupurile subreprezentate

au facut ca in 2001 Comisia Europeana sa promoveze dezvoltarea unor mecanisme strategice de imbunatatire a calitatii procesului de invatare in invatamantul profesional[6]. Consiliul Europei a aprobat in acelasi an imbunatatiri strategice majore ale sistemului IP .

Aceste initiative au dus la dezvoltarea sistemului de asigurare a calitatii in invatamantul profesional intr-un mod in care acesta poate fi aplicat la nivel international[8]. Totusi, se prefera revizuirea si reorganizarea instrumentelor existente de asigurare a calitatii in locul inlocuirii sistemelor nationale existente. Prin urmare abordarea europeana adoptata este mai degraba una bazata pe evolutie si care ia in considerare contextul, fara a impune un model unic limitat pentru o gama variata de cerinte nationale.

In Olanda[9] mecanismele de baza folosite pentru asigurarea calitatii sunt programele interne de asigurare a calitatii ale furnizorilor de IP combinate cu evaluarile furnizorilor de IP efectuate de comitete externe la fiecare 5 sau 6 ani. Sistemul se bazeaza pe un puternic control extern al calitatii, in care autoevaluarea preceda inspectiile. Raportul de autoevaluare are la baza un cadru comun care include 5 obiective, propriul sistem de calitate al furnizorului, si punctele tari si slabe identificate. Raportul este apoi validat de comitetul extern care efectueaza vizita de evaluare.

In cadrul sistemului danez[10] de asigurare a calitatii, partenerii sociali joaca un rol important si isi exercita influenta la toate nivelurile. Asigurarea calitatii combina tintele si cadrul definit la nivel central, prevederile locale si autonomia furnizorilor. Cadrul de asigurare a calitatii a fost initial inspirat de dorinta de a testa aplicabilitatea conceptului ISO ca standard pentru activitatile IP, iar cadrul comun de "intrebari", precum si criteriile si indicatorii suplimentari de calitate au fost elaborati la nivel ministerial. Totusi, la baza cadrului de asigurare a calitatii se afla principiul autoevaluarii efectuate de furnizorii de IP.

Sistemul englezesc[11] are la baza cadrul national de autoevaluare si inspectie, fundamentat pe sapte intrebari cheie. Pentru diferite activitati specifice exista standarde suplimentare. Furnizorii sunt inspectati si evaluati din 4 in 4 ani.

In Germania[12] responsabilitatea asigurarii calitatii procesului de formare din intreprinderi a fost atribuita asociatilor profesionale independente, reprezentand o indatorire publica. Aceste asociatii acrediteaza companiile de formare pe baza anumitor criterii statutare specifice privind adecvarea procesului de formare. Inspectoratele scolare sunt responsabile pentru garantarea calitatii procesului de formare desfasurat in scolile profesionale. Factorii interesati relevanti, ca de exemplu sindicatele, joaca un rol important in asigurarea calitatii in invatamantul profesional. Astfel, partenerii sociali stipuleaza standardele minime de calitate aplicabile procesului de formare. Agentii economici isi pot stabili propriile standarde de calitate si formare situate peste nivelul de calitate minim stipulat.

In Franta[13] controlul calitatii formarii profesionale la nivelul organizatiilor care se ocupa de formare este responsabilitatea Ministerului Educatiei, evaluarile fiind efectuate de catre inspectoratul general la nivel national. Standardele de calitate sunt controlate de stat, iar partenerii sociali au doar un rol consultativ in structurarea procesului de formare.

Obiectivul sistemului portughez[14] de acreditare a furnizorilor de IP este sa imbunatateasca eficacitatea activitatilor de invatare din invatamantul profesional. Sistemul nu se bazeaza pe conceptul de respectare a unor standarde, ci pe intelegerea furnizorului si a gradului de adecvare a ofertei educationale; astfel, acest sistem este fundamental diferit de conceptul de certificare a calitatii. Sistemul de acreditare evalueaza numai modul in care ciclul de predare / formare este implementat de catre furnizorii individuali. Prin urmare, se pune foarte mult accentul pe managementul intern al calitatii, dar acest lucru nu permite asigurarea calitatii calificarilor la nivel national.

Se impune de urgenta o dezbatere detaliata privind dezvoltarea de cadre adecvate pentru AC. Calitatea, impreuna cu transparenta si transferul creditelor in IP, ramane una dintre preocuparile importante ale Grupului de Coordonare de la Copenhaga. Forumul european privind Calitatea in IP a aprobat dezvoltarea unei infrastructuri sistematice si bazata pe standarde a managementului calitatii. GCC a acceptat recomandarile forumului privind principiile, cadrul operational, cadrul de cooperare si criteriile comune pentru asigurarea calitatii[15]. Forumul european s-a dezvoltat ulterior transformandu-se in Grupul Tehnic de Lucru "Calitate in formarea profesionala" si sub aceasta forma a elaborat Cadrul comun de asigurare a calitatii pentru IP din Europa (CCAC).

Implementarea unui cadru de asigurare a calitatii face parte din procesul de modernizare a sistemului IP din Romania, in care politicile guvernamentale de reducere a reglementarilor conduc la o mai mare autonomie a furnizorilor de IP. Acest lucru deplaseaza accentul pe asigurarea calitatii, controlul calitatii si imbunatatirea calitatii si ca urmare proiectul de lege privind calitatea in invatamant propune[17] infiintarea Agentiei Romane pentru Asigurarea Calitatii in Educatie (AACE). In plus, AACE este insarcinata sa compare demersurile nationale privind asigurarea calitatii cu cele din Europa; prin urmare folosirea CCAC ca baza pentru Cadrul romanesc de asigurare a calitatii in IP se incadreaza in aceasta abordare.

Este important sa se admita faptul ca reforma sistemului de asigurare a calitatii in IP din Romania poate fi destul de dificila. Daca din studiile de caz europene se poate trage o concluzie in ceea ce priveste situatia din Romania, aceasta este ca dezvoltarea sistematica a sistemului de asigurare a calitatii ofertei educationale va necesita o perioada lunga de timp si va fi un proces de durata in care intregul personal al unui furnizor, precum si cel de la nivelul sistemului, trebuie sa se implice in vederea asigurarii calitatii. In acelasi context, un control si un management foarte bun al calitatii sunt esentiale pentru depasirea nivelului curent de asigurare a calitatii din Romania.

Studiile de caz europene indica faptul ca reforma poate -

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; afecta relatiile existente in sectorul respectiv

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; pune sub semnul intrebarii anumite sisteme actuale nerelevante si depasite

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; scoate in evidenta anumite probleme legate de infrastructura

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; pune in lumina dificultati legate de standardele nationale si materialele folosite in procesul de formare

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; expune slaba legatura dintre IP initial si cel continuu; si intre invatamantul profesional si cel academic

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; revela dificultati legate de certificarea si progresul participantilor la procesul de invatare, competentele profesorului/formatorului si dezvoltarea profesionala a profesorului/formatorului[18]

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; expune punctele slabe angajatorilor si ale sindicatelor

Vor exista noi responsabilitati pentru organismele publice si private: pentru autoritatile de stat la nivel national si la nivel de judet; pentru partenerii sociali; pentru asociatiile profesionale; pentru cadrele didactice si participantii la procesul de invatare. Pe scurt, ne putem astepta ca introducerea unui sistem de asigurare a calitatii pentru sistemul IPT din Romania sa fie o initiativa provocanta si neconfortabila in etapele initiale.

Scopul sistemului de asigurare a calitatii in IP

Consecventa calificarilor profesionale nationale si eficacitatea procesului de invatare in cadrul diferitelor sisteme si mijloace de invatare constituie scopul principal al sistemului de asigurare a calitatii in invatamantul profesional.

In plus, un sistem de AC -

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; creste gradul de incredere al participantilor la procesul de invatare si al celorlalti factori interesati in valoarea si relevanta ofertei de invatamant profesional

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; produce o forta de munca mai bine calificata si genereaza credibilitate in fata angajatorilor

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; furnizeaza dovezi guvernelor ca resursele financiare sunt utilizate in cel mai bun mod

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; permite guvernelor sa adapteze mai usor si intr-un mod mai complet sistemele la conditii in continua schimbare

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; ajuta furnizorii de IP sa identifice domeniile in care isi pot imbunatati performantele

Evaluarea calitatii necesita in mod inevitabil o judecata de valoare, care depinde de standardele conform carora este facuta. Cheia succesului o constituie stabilirea unor criterii de calitate care sa permita judecati consecvente. In contextul invatarii pe parcursul intregii vieti in domeniul invatamantului profesional, exista nevoia dezvoltarii unor practici de asigurare a calitatii care sa permita diversitatea in cadrul intregului sistem.

Atingerea unui grad de consecventa in emiterea de judecati si in ceea ce priveste calitatea la nivelul sistemului national de IP implica o gama larga de procese si proceduri legate de standarde, asigurarea calitatii si imbunatatirea calitatii.

Aceste procese sunt legate de:

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; acreditarea standardelor ocupationale

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; acreditarea calificarilor profesionale nationale

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; acreditarea curriculum-urilor din IP

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; acreditarea furnizorilor de IP si a ofertei de invatamant profesional

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; acreditarea personalului didactic din IP, de exemplu profesori, formatori, facilitatori si altii

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; autoevaluarea furnizorilor de IP

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; inspectarea furnizorilor de IP si a ofertei de invatamant profesional

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; evaluarea si certificarea rezultatelor invatarii

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Cadrul comun de asigurare a calitatii (CCAC) pune accentul pe procesul de invatare, mai degraba decat pe predare. Accentul pus pe procesul de invatare este una din prioritatile de dezvoltare ale Romaniei pentru IP.

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Dezbaterea care are loc in cadrul Grupului tehnic de lucru "Calitate in IP" privind echilibrul dintre responsabilitatile de control al calitatii la nivel central si la nivel institutional este foarte importanta. Responsabilitatile legate de procesele de asigurare a calitatii in Romania trebuie foarte clar identificate si trebuie sa existe increderea ca exista competente manageriale la nivelul adecvat din cadrul sistemului IP care sa poata fi folosite in intreprinderea actiunilor necesare.

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; AC este o problema care priveste toti factorii interesati din sistemul IP. Principalii factori interesati se afla in interiorul si in afara institutiilor de IP de la nivel de judet. Factorii interesati interni includ participantii la procesul de invatare si personalul didactic, in timp ce factorii interesati externi includ parintii, comunitatile locale si intreprinderile, precum si statul roman.

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; La baza asigurarii calitatii din Cadrul european comun de asigurare a calitatii se afla autoevaluarea furnizorilor de IP. Prin urmare, Cadrul de asigurare a calitatii propus pentru Romania solicita furnizorilor de IP sa isi evalueze performantele atat din perspectiva interna, cat si externa. Perspectiva externa va permite in final (atunci cand cifrele vor fi disponibile pe baza accesului la baza de date nationala) furnizorilor de IP sa isi compare performantele cu cele ale colegilor lor de la nivel local, regional, national si international. In vederea realizarii unei astfel de comparatii, este nevoie de identificarea unor indicatori adecvati pe baza carora performanta poate fi masurata. Procesul de autoevaluare va oferi informatii de management semnificative care vor fi colectate de AACIIV, astfel incat masuratorile facute pe baza indicatorilor nationali si internationali sa devina parte din sistemul romanesc de AC. De exemplu, Centrul National pentru Dezvoltarea IPT din Romania (CNDIPT) a efectuat recent un studiu de cercetare a opiniilor cu privire la indicatorii de calitate care vizeaza obiectivele UE privind capacitatea de ocupare a unui loc de munca, accesul si corelarea dintre cerere si oferta[19].

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Trebuie sa existe o reprezentare adecvata a factorilor interesati, in special a partenerilor sociali, in procesul de elaborare si implementare a cadrului de asigurare a calitatii din Romania. Astfel, sistemul IP va capata o mai mare credibilitate in fata agentilor economici si a altor factori interesati.

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Este putin probabil ca in aceasta etapa a dezvoltarii sistemului IP sa existe disponibile resurse suplimentare semnificative pentru a investi in crearea unui model sofisticat de asigurare a calitatii.

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Judecatile de calitate trebuie sa aiba la baza dovezi solide si bine intemeiate. In etapele initiale de dezvoltare a AC, o gama larga de date statistice relevante si solide nu vor fi disponibile. Totusi, in timpul etapei pilot va fi elaborat un prim set de astfel de date.

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Sistemul de asigurare a calitatii pentru IP din Romania va trebui dezvoltat in mod treptat, pornind de la recunoasterea bazei limitate pe care o reprezinta mijloacele actuale de asigurare a calitatii. Prin urmare, pe parcursul etapei pilot, din iunie 2004 si pana in iulie 2005, obiectivul proiectului il constituie dezvoltarea, testarea si evaluarea Cadrului de asigurare a calitatii propus, care plaseaza autoevaluarea furnizorilor de IP in centrul procesului. In acest mod, se poate incerca realizarea unor imbunatatiri reale ale experientelor de invatare in etapa initiala de dezvoltare.

Propunere privind un Sistem romanesc de asigurare a calitatii in IP

Proiectul de lege privind Asigurarea calitatii in invatamant stipuleaza infiintarea unei Agentii romane pentru asigurarea calitatii in educatie la nivel national[20]. Aceasta agentie este o institutie publica specializata in asigurarea calitatii, infiintata de Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEC) in vederea dezvoltarii si monitorizarii unui cadru national de asigurare a calitatii si a unor criterii comune de calitate in domeniul invatamantului. La ora actuala, proiectul de lege prevede folosirea cadrului de calitate numai pentru procesul de acreditare din invatamantul pre-universitar si universitar prin diferitele institutii nationale infiintate.

Totusi, in vederea elaborarii unui cadru national de calificari recunoscut si coerent, cu rute de progres bine dezvoltate, sistemul de asigurare a calitatii trebuie sa cuprinda tot invatamantul profesional, inclusiv, de exemplu, invatamantul profesional continuu pentru adulti, procesul de invatare la locul de munca sau in centrele de formare, precum si invatarea on-line. Ideal, asigurarea calitatii in domeniul invatamantului si formarii trebuie administrata la nivel national de catre o singura agentie. Prezentul document sugereaza crearea unei Agentii romane pentru asigurarea calitatii invatarii pe parcursul intregii vieti (vezi punctul 5), precum si asumarea comuna a responsabilitatii si un control national unitar exercitat de MEC, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (MMSSF) si celelalte ministere responsabile cu acreditarea calificarilor.

O singura agentie de asigurare a calitatii ar avea cele mai mari atuuri in indeplinirea sarcinilor care ii revin intr-un mod eficace din punct de vedere al costurilor, promovarii dezvoltarii si evolutiei procesului de asigurare a calitatii si integrarii diferitelor procese complementare de auditare a calitatii, care uneori se suprapun si care la ora actuala sunt efectuate de catre o serie de institutii nationale.

Multe dintre schimbarile incluse in prezentul document consultativ reflecta unele transformari fundamentale in curs de desfasurare in relatia dintre sectorul IP, stat si societate. Este posibil ca aceste transformari sa nu fi fost pana in prezent subiectul dezbaterilor publice, ele aparand mai degraba in mod spontan, fara sa fi fost planificate sau prevazute, ca urmare a activitatilor de dezvoltare realizate in cadrul proiectelor TVET si CNDIPT (vezi punctul 7). Ele sunt insa foarte importante pentru ca pot determina structura si functiile sistemului national de invatamant si formare din Romania pe o perioada lunga de timp. S-ar putea de asemenea sa fie necesara si o discutie mai formala, prin care sa fie clarificate unele din urmatoarele intrebari:

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Ar trebui sa existe o singura Agentie pentru asigurarea calitatii in invatarea pe parcursul intregii vieti care sa se ocupe atat de invatamantul universitar cat si de cel profesional?

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Sistemul de invatamant ar trebui coordonat de catre un singur Comitet pentru invatarea pe parcursul intregii vieti care sa includa reprezentanti ai Ministerului Educatiei, Ministerului Muncii si altor ministere relevante?

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; ANFPC va fi infiintata la acelasi nivel ca si celelalte institutii nationale (vezi punctul 7)?

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Se vor rationaliza responsabilitatile si functiile care se suprapun ale institutiilor nationale?

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Care este rolul si statutul IP din Romania si care sunt scopurile acestuia?

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Care este pozitia de echilibru intre autonomia institutionala si responsabilitatea publica?

Acestea sunt, desigur, intrebari mai generale, care nu se limiteaza doar la situatia din Romania. Proiectul Grupului tehnic de lucru privind calitatea in IP[21] demonstreaza ca exista o baza de date europeana. Toti acesti factori vor influenta felul in care AACIIV si ANFPC isi dezvolta si isi implementeaza strategiile in vederea atingerii scopurilor specifice. Exista deja dovezi ca se inregistreaza progrese in ceea ce priveste crearea unui CNAC in invatamantul profesional. Aceste progrese pot fi masurate pe baza Cadrului european comun de asigurare a calitatii.

Situatia actuala si progresul inregistrat

CNAC din Romania are la baza Cadrul comun de asigurare a calitatii pentru IP din Europa[22], care include cinci elemente intercorelate:

• Planificare
• Implementare
• Evaluare
• Analiza
• Metodologie

Criteriile cheie de calitate care au fost identificate pentru fiecare element sunt prezentate ca posibile raspunsuri la diferite intrebari cheie specifice, esentiale pentru orice sistem national elaborat de statele membre. Criteriile cheie de calitate se aplica la doua niveluri: nivelul sistemului national IP si nivelul furnizorilor de IP. Urmatoarele comentarii si tabele prezinta criteriile la nivelul sistemului si strategiile pe care Romania le-a adoptat pentru a indeplini aceste criterii.

Tabelul 1 - Criterii de calitate: Planificarea

Acest criteriu priveste stabilirea unor scopuri clare si masurabile in ceea ce priveste politicile, procedurile, sarcinile si resursele umane. Exemple de scopuri sunt corelarea dintre cerere si oferta in sectorul IP, promovarea accesului si satisfacerea nevoilor de formare ale grupurilor vulnerabile. Planificarea are de asemenea in vedere definirea standardelor referitoare la intrari si rezultate, in paralel cu stabilirea scopurilor privind elaborarea si implementarea sistemului de asigurare a calitatii si a standardelor de referinta pentru certificarea indivizilor sau acreditarea furnizorilor de IP, calificarilor si curriculum-urilor.

Scopurile si obiectivele trebuie formulate in termeni clari si, pe cat posibil, ele trebuie combinate cu definitii ale indicatorilor masurabili, intrucat acest lucru permite verificarea, in etape ulterioare, a atingerii obiectivelor planificate.

Calitatea in IP nu este in primul rand o problema de natura tehnica. Ea este legata intotdeauna de politici, scopuri si obiective specifice. Prin urmare, este esential ca factorii interesati relevanti de la nivel national si regional sa ia parte in procesul de luare a deciziilor in ceea ce priveste scopurile si obiectivele referitoare la calitatea IP. In aceasta privinta, o intrebare esentiala la nivel european este in ce masura obiectivele europene de imbunatatire a sistemelor IP sunt reflectate de scopurile si obiectivele stabilite in etapa de planificare a sistemului national de calitate.

Tabelul 2 - Criterii de calitate: Implementarea

Este foarte important sa se stabileasca principiile cheie care stau la baza implementarii actiunilor planificate pentru a se asigura o realizare eficace a scopurilor si obiectivelor propuse. Trebuie sa existe o coerenta intre aceste principii si scopurile stabilite.

O astfel de coerenta poate fi realizata in multe moduri, ca de exemplu prin reglementari, stimulente financiare, indrumari privind modul de a proceda la nivel local, dezvoltarea capacitatii factorilor cheie in ceea ce priveste aspectele legate de calitate, combinarea sistemelor interne de calitate la nivelul furnizorului cu inspectii externe, formare in domeniul standardizarii.

Oricare ar fi modul de abordare ales, este important ca asteptarile sa fie transparente, iar etapele procedurale sa fie clare pentru toti cei implicati. Dezvoltarea sentimentului de proprietate si a motivatiei personale a formatorilor, participantilor la procesul de invatare si a personalului didactic sunt conditii importante necesare in vederea atingerii unui nivel inalt de coerenta intre scopuri, obiective si implementare.

Tabelul 3 - Criteriu de calitate: evaluare

Acest principiu include evaluarea programului pe baza obiectivelor, inclusiv a datelor referitoare la participantii la procesul de invatare si evaluarea rezultatelor invatarii pe baza competentelor dobandite.

Acest principiu implica proiectarea de mecanisme de evaluare in functie de context, definirea frecventei si ariei de aplicare a evaluarilor si furnizarea de dovezi catre factorii interesati, inclusiv puncte tari, aspecte care trebuie imbunatatite si recomandari.

In general, etapa de evaluare include doua parti, colectarea si procesarea datelor si discutarea rezultatelor. O provocare importanta o constituie evitarea colectarii de date inutile.

Eficacitatea evaluarii depinde in mare masura de definirea clara a metodologiei si frecventei de colectare a datelor, precum si de coerenta dintre procesul de colectare a datelor si indicatorii predefiniti pe de o parte si scopurile si obiectivele care trebuie realizate pe de alta parte. Factorii interesati relevanti, adica participanti actuali la procesul de invatare si fostii participanti la procesul de invatare, personalul didactic, angajatorii si reprezentatii sindicatelor trebuie implicati in discutiile privind rezultatele evaluarii.

Tabelul 4 - Criteriu de calitate: Analiza

Asigurarea si dezvoltarea calitatii este un proces continuu si sistematic. Acesta trebuie analizat in mod constant prin combinarea autoevaluarii cu monitorizarea de catre un organism extern, procesarea feedback-ului si organizarea procedurilor necesare in vederea schimbarii.

Desi celelalte elemente ale ciclului calitatii sunt valoroase, calitatea poate fi imbunatatita numai dupa ce sunt formulate concluzii, iar lectiile invatate sunt puse in aplicare. Analiza sistemelor de management al calitatii care au fost studiate pana acum arata ca in practica etapa de analiza a ciclului calitatii este de multe ori veriga slaba.

Un factor cheie al acestui proces este comunicarea publica a rezultatelor procedurii de evaluare a calitatii si promovarea de dezbateri libere cu factorii interesati relevanti in ceea ce priveste elementele care au contribuit la anumite rezultate. In plus, organizarea de procese de comparatie a rezultatelor pentru cazurile comparabile poate duce la intarirea schimburilor de experienta, mai ales cand acestea sunt combinate cu stimulente pentru bune practici si imbunatatiri aduse.

Tabelul 5 - Criteriu de calitate: Metodologie

Acest criteriu reprezinta o dimensiune importanta pentru toate elementele modelului. Aici sunt incluse deciziile privind actorii implicati, precum si masuratorile si indicatorii, proiectarea instrumentelor de evaluare, procedurile de planificare, implementare si feedback si deciziile privind combinarea tuturor acestor elemente in vederea crearii unui sistem unitar.

Agentia pentru asigurarea calitatii invatarii pe parcursul intregii vieti (AACIIV)

Pe langa autoevaluarea interna efectuata de catre institutii si furnizori, trebuie sa existe o verificare externa care sa asigure comparabilitatea, echivalenta si consecventa rezultatelor. Trebuie infiintata o Agentie pentru asigurarea calitatii invatarii pe parcursul intregii vieti pentru a furniza servicii integrate de asigurare a calitatii pentru IP din Romania. AACIIV este o organizatie independenta finantata anual de ministerele guvernamentale si alte organisme finantatoare si condusa de catre un Consiliu responsabil de directia strategica si abordarea caracteristica organizatiei. Pentru buna functionare a IP este important ca aceasta agentie sa actioneze independent pentru a raspunde nevoilor tuturor factorilor interesati.

Fiecare furnizor de IP este responsabil de atingerea standardelor profesionale adecvate si de o buna calitate a ofertei educationale in domeniul IP. AACIIV are misiunea si responsabilitatea de a apara interesele publice printr-o serie de standarde solide privind calificarile profesionale si de a incuraja imbunatatirea continua a managementului calitatii ofertei educationale din domeniul IP. AACIIV isi indeplineste acest rol prin definirea si analiza cadrului de asigurare a calitatii in IP si prin elaborarea unui raport anual privind calitatea.

Dezvoltarea actuala a procesului de imbunatatire a calitatii a dus la identificarea rolului unic pe care trebuie sa il aiba AACIIV si anume concentrarea pe constatarile facute in urma analizelor, o mai buna intelegere a calitatii si problemelor legate de standarde si o intarire a interactiunilor dintre institutiile nationale (vezi punctul 7) si agentie.

Standardele profesionale sunt o modalitate de descriere a nivelului de realizari la care trebuie sa ajunga un participant la procesul de invatare pentru a dobandi o calificare profesionala. Aceste standarde trebuie sa aiba acelasi nivel pe intreg teritoriul Romaniei. Calitatea in domeniul IP este un mod de a descrie in ce masura serviciile educationale aflate la dispozitia participantilor ii ajuta pe acestia sa dobandeasca o calificare. Calitatea inseamna sa ne asiguram ca participantii la procesul de invatare beneficiaza de o predare, formare, invatare, sprijinire, evaluare si certificare eficace.

Prin autoevaluarea efectuata de furnizorii de IP la nivelul institutiei se ofera certitudinea ca serviciile educationale din domeniul IP sunt oferite la un standard profesional adecvat si au un nivel de calitate acceptabil; calificarile profesionale sunt atestate in mod corespunzator; ca este verificata soliditatea dovezilor folosite in cadrul acestor proceduri si ca se iau masuri pentru imbunatatirea continua a experientei de invatare. Scopul AACIIV este sa furnizeze criteriile comune care stau la baza acestor procese.

Pentru a atinge aceste scopuri AACIIV lucreaza in parteneriat cu ministerele, institutiile nationale (vezi punctul 7), furnizorii de IP, angajatorii, partenerii sociali si alti factori interesati relevanti pentru a:

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; proteja interesele participantilor la procesul de invatare si interesele publice mai largi privind mentinerea standardelor calificarilor profesionale si a calitatii ofertei educationale in domeniul IP.

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; comunica informatii clare si solide privind standardele profesionale si calitatea, astfel incat participantii la procesul de invatare sa poata lua decizii in cunostinta de cauza, pentru a creste nivelul de intelegere a angajatorilor si pentru a sprijini adoptarea de politici publice

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; comunica informatii clare si solide privind felul in care institutiile nationale isi administreaza responsabilitatile legate de standarde si de calitate

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; asigura ca informatiile sunt accesibile publicului si ca sunt diseminate activ factorilor interesati.

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; imbunatati asigurarea calitatii si managementul standardelor din IP si a promova o mai buna intelegere a valorii unei bune asigurari a standardelor si calitatii

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; promova o mai buna intelegere a naturii standardelor si calitatii din domeniul IP, inclusiv mentinerea punctelor comune de referinta cu ajutorul practicilor europene si internationale

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; asigura imbunatatirea si dezvoltarea continua a criteriilor comune de calitate prin implicarea in initiativele nationale si internationale de asigurare a calitatii.

La baza activitatilor desfasurate de AACIIV se afla urmatoarele valori esentiale:

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Importanta ofertei educationale in domeniul IP: AACIIV respecta autonomia intelectuala si operationala si diversitatea furnizorilor de IP, recunoaste importanta calitatii ofertei educationale in domeniul IP pentru viata economica, profesionala si personala a cetatenilor la nivel individual si colectiv si, de asemenea, recunoaste importanta implicarii in procesul de dezvoltare la nivel european si international.

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Drepturile participantilor la procesul de invatare: participantii la procesul de invatare au dreptul la o oferta educationala in domeniul IP bazata pe standarde care sa reflecte asteptarile existente la nivel national si care sa raspunda nevoilor specifice exprimate; de asemenea, acestia sunt indreptatiti la un tratament corect si echitabil in ceea ce priveste toate aspectele procesului de invatare. AACIIV apreciaza contributia participantilor la procesul de invatare in asigurarea standardelor si calitatii.

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Importanta responsabilitatii furnizorilor de IP: principala responsabilitate a furnizorilor de IP este protejarea standardelor profesionale si a calitatii. AACIIV are in vedere cooperarea cu furnizorii de IP pentru ca acestia sa isi indeplineasca aceasta responsabilitate. Asigurarea eficace a calitatii si respectarea standardelor profesionale este un indicator cheie al nivelului de profesionalism din IP, precum si un garant al respectarii intereselor participantilor la procesul de invatare si a intereselor publice mai largi. De asemenea, ea constituie fundamentul procesului de imbunatatire continua a calitatii. Ca punct de plecare in procesul de monitorizare si evaluare externa, AACIIV considera ca furnizorii de IP doresc si intentioneaza sa faca fata cu profesionalism responsabilitatilor asumate in calitate de aparatori ai standardelor profesionale si calitatii. AACIIV colaboreaza strans cu ANFPC si cu inspectoratul pentru IP si valorifica apreciaza opiniile si contributia la procesul de monitorizare si evaluare prin analizele efectuate de aceste organisme.

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Justificarea interesului public in oferta educationala din domeniul IP: in Romania IP reprezinta un factor important care contribuie la bunastarea, prosperitatea si interesele statului. Publicul investeste mari resurse in IP si se asteapta in mod legitim ca standardele privind calificarile profesionale sa fie mentinute, iar calitatea ofertei educationale din domeniul IP - indiferent de diversitatea furnizorilor si modurilor de furnizare - sa permita participantilor la procesul de invatare sa atinga standardele necesare.

AACIIV respecta o serie de principii inalte in toate demersurile sale. Principiile acestei agentii sunt urmatoarele:

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Integritate: AACIIV vrea sa demonstreze impartialitate, corectitudine, independenta si onestitate in activitatile sale. Deciziile si judecatile sale - fie ca sunt critice sau pozitive, binevenite sau nu - vor fi transparente si bazate pe dovezi, enuntate in mod clar, fara teama sau favoritisme.

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Profesionalism: AACIIV vrea sa demonstreze standarde de inalt profesionalism si sa furnizeze servicii eficace din punct de vedere al costurilor. AACIIV vrea sa reuseasca inca de la inceput si sa manifeste promptitudine si spirit constructiv in toate activitatile sale. AACIIV isi va recunoaste greselile, va invata din ele si isi va imbunatati activitatile. Agentia are o serie de functii legate de activitatile desfasurate de furnizorii de IP. In toate situatiile agentia va actiona intr-un mod adecvat functiilor si rolului sau.

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Responsabilitate: AACIIV este raspunzatoare in fata MEC si MMSSF si trebuie sa intocmeasca raportul anual privind calitatea sistemului national de IP. AACIIV urmareste sa demonstreze ca resursele sale sunt folosite eficient si corect si ca activitatile sale sunt desfasurate intr-un mod impartial si integru, iar factorii interesati se pot baza pe informatiile si serviciile furnizate.

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Deschidere: AACIIV urmareste sa fie deschisa si abordabila, sa manifeste transparenta in activitatile desfasurate si metodele aplicate, sa dezvolte increderea factorilor interesati si sa furnizeze publicului larg informatii privind activitatile sale. AACIIV urmareste sa comunice intr-un mod clar, consecvent si accesibil.

Capacitatea AACIIV de a-si indeplini scopul propus se va baza pe o structura organizationala si o infrastructura flexibile care sa raspunda mediului in schimbare in care isi desfasoara activitatea aceasta agentie.

Activitatea de baza a AACIIV este analizarea si raportarea performantelor institutiilor nationale si prin intermediul acestor institutii, a performantelor furnizorilor in ceea ce priveste standardele calificarilor si calitatea ofertei educationale. Scopul principal al acestei agentii este sprijinirea institutiilor in efortul lor de a-si elabora un anumit mod de lucru pentru managementul standardelor si calitatii, furnizarea de informatii publice utile legate de standarde si calitate si colationarea standardelor de referinta pe baza carora se pot face judecati.

Prezenta propunere stabileste prioritatile si tintele AACIIV in vederea implementarii Cadrului national de asigurare a calitatii (CNAC). Din motive evidente, AACIIV trebuie sa colaboreze strans cu factorii interesati din sectorul IP si in mod special cu ANFPC si ministerele pentru a se asigura ca implicatiile schimbarilor sunt pe deplin intelese si apoi implementate intr-un mod eficace.

AACIIV trebuie de asemenea sa se implice in asigurarea calitatii pe plan european si international. Scena europeana, in mod special, va deveni din ce in ce mai importanta pentru ca Romania va trebui sa tinda spre Cadrul comun de asigurare a calitatii si este esential ca o organizatie romaneasca sa fie prezenta in aceste baze de date.

Agenda pentru implementarea CNAC reprezinta o adevarata provocare. AACIIV trece printr-o perioada de tranzitie. Indicatorii de performanta pentru asigurarea calitatii in IP au fost elaborati in cadrul CNAC. AACIIV este insarcinata acum cu dezvoltarea si implementarea etapei pilot si cu analiza acesteia. Pe baza etapei pilot se va elabora un raport privind situatia actuala a asigurarii calitatii in IP, precum si date de referinta si noi tinte in vederea implementarii complete a sistemului de asigurare a calitatii in IP la nivel national.

Tinte

Succesul inregistrat de AACIIV in ceea ce priveste asigurarea calitatii Cadrului national de calificari va fi masurat pe baza contributiilor la activitatea si reputatia sectorului IP, a succesului sau in a raspunde nevoilor factorilor interesati si a masurii de dezvoltare a propriei capacitati.

Criteriile relevante sunt urmatoarele:

In cazul celor mai multe sisteme nationale de IP, Ministerul Educatiei este responsabil pentru dezvoltarea politicii legate de sistemul de IP si pentru furnizarea resurselor financiare primare in vederea implementarii politicii la nivel regional si local. Aceasta responsabilitate este de obicei exercitata in colaborare cu alte ministere interesate, de obicei cu Ministerul Muncii, Ministerul Finantelor, precum si cu ministerele care au o influenta directa asupra performantelor din economie, de exemplu Ministerul Turismului si partenerii sociali relevanti, prin intermediul agentiilor tripartite.

Aceasta presupune o structura la nivel national, regional si judetean in vederea implementarii politicii nationale. Prezentul document consultativ propune un organism national independent, Autoritatea Nationala pentru Formare Profesionala si Calificari, care sa protejeze profilurile ocupationale, standardele de formare aferente si calificarile profesionale nationale. Prin urmare, acestei autoritati ii revine responsabilitatea ultima de implementare si mentinere a sistemului national romanesc de calificari profesionale si ea este in acelasi timp organismul care elaboreaza politici in cadrul general stabilit de legislatia guvernamentala. ANFPC raspunde fie in fata Ministerului Educatiei, Ministerului Muncii si Biroului Primului Ministru, sau prin intermediul unei singure autoritati (de ex. Comitetul pentru invatarea pe parcursul intregii vieti) direct in fata Guvernului. ANFPC va raporta catre AACIIV in ce priveste problemele de mentinere a calitatii si standardelor profesionale.

ANFPC se bazeaza pe Consiliul national pentru formarea adultilor si COSA. Acest lucru este in conformitate cu principiul conform caruia nu trebuie create noi organisme acolo unde organismele existente pot indeplini in mod adecvat functiile respective. Prin propunerea de creare a CNFPA ca autoritate competenta, nu se asteapta ca aceasta sa preia responsabilitatea de furnizare a programelor IP in sistemul educational, ci ca ea sa actioneze ca organizatie umbrela pentru mentinerea registrului de profiluri ocupationale, standarde de formare aferente si calificari acreditate. ANFPC este de asemenea responsabila cu acreditarea ofertei educationale initiale si continue din IP. Existenta unui astfel de organism conduce la un sistem de calificari transparent si promoveaza invatarea pe parcursul intregii vieti.

ANFPC este un organism tripartit cu o puternica participare a organizatiilor non-guvernamentale, care are o gama larga de atributii executive. Astfel, este un organism independent de un anumit minister, el fiind raspunzator in fata intregului guvern pentru implementarea politicii IP. In ce priveste mentinerea calitatii si a standardelor profesionale, ANFPC raspunde in fata AACIIV.

ANFPC are urmatoarele responsabilitati:

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; definirea profilurilor ocupationale solicitate de piata muncii la nivel national

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; dezvoltarea standardelor nationale de formare si a criteriilor de performanta necesare pentru realizarea profilurilor ocupationale

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; mentinerea unui registru national de standarde de formare si a criteriilor de performanta asociate

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; dezvoltarea la nivel national a unui numar de instrumente de evaluare coerente si bazate pe competenta pentru oferta educationala din IP, permitand certificarea in cadrul unui curriculum modular.

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Acreditarea calificarilor IP, a curriculum-urilor IP, a furnizorilor de IP de stat si privati, a evaluarilor si certificarilor IP si a personalului didactic din IP.

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Dezvoltarea standardelor si procedurilor de mai sus pe baza Cadrului de asigurare a calitatii

ANFPC este condusa de un consiliu care include urmatorii membri:

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; cate un reprezentant al MEC, MMSS, Ministerului de Finante, Ministerului Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Ministerului Industriei, Ministerului Prognozei si Dezvoltarii, altor ministere interesate cu responsabilitati in domeniile care implica o mare forta de munca, de exemplu sanatate si turism.

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Cate un reprezentant al asociatiilor nationale ale patronatului, sectorului universitar, sectorul invatamantului privat

Cei doi parteneri de baza care lucreaza pentru dezvoltarea acestui proiect sunt Ministerul Educatiei si Ministerul Muncii, cele doua impartindu-si responsabilitatea. Totusi, nu intotdeauna cele doua ministere separate pot exercita impreuna un management eficace al proiectelor semnificative. O alternativa o constituie comasarea intregii responsabilitati guvernamentale in domeniul educatiei si formarii intr-un singur Comitet pentru invatarea pe parcursul intregii vieti sau intr-o singura autoritate. Aceasta decizie ramane la latitudinea guvernului.

Managementul executiv al ANFPC este responsabilitatea directorului executiv, care este sprijinit de un mic secretariat si o echipa de manageri de sector, reprezentand principalele sectoare din economie.

Managerii de sector sunt responsabili cu delegarea unei echipe de experti insarcinata cu elaborarea profilurilor ocupationale si a standardelor de formare asociate. Fiecare echipa de experti include reprezentanti din sectorul industrial relevant, personal care lucreaza in invatamant, cadre didactice si formatori de adulti. Odata elaborate, profilurile ocupationale si standardele de formare sunt prezentate comitetului managerilor de sector in vederea aprobarii si adoptarii in registrul national de standarde si calificari.

Directorul executiv al ANFPC actioneaza prin intermediul directiei administrative de acreditare si a retelei regionale si judetene de inspectori IP si evaluatori externi pentru indeplinirea diverselor functii legate de acreditare.

Relatiile dintre alte institutii

Asigurarea calitatii include toate sistemele, procedurile, procesele si actiunile care duc la realizarea, intretinerea, monitorizarea si imbunatatirea calitatii. Prin urmare, calitatea este o problema care ii priveste pe toti cei implicati in sistemul national de calificari. Totusi, este necesar sa fie clarificate rolurile si responsabilitatile partenerilor, institutiilor si factorilor interesati din cadrul sistemului de asigurare a calitatii.

Cresterea eficacitatii AACIIV depinde in mare masura de intarirea relatiilor cu si intre celelalte institutii si factorii interesati. Este foarte important ca interesele si motivele de ingrijorare ale institutiilor si factorilor interesati sa fie cunoscute, ca acestea sa fie consiliate in mod impartial si ca AACIIV sa actioneze ca un canal de comunicatie intre ele pe probleme legate de standarde si de calitate. In acest scop, AACIIV desfasoara un management activ al relatiilor cu institutiile si factorii interesati si dezvolta parteneriate strategice atunci cand acest lucru duce la furnizarea de servicii mai eficiente si mai eficace.

In cadrul institutional de asigurare a calitatii in invatamant[24] urmatoarele institutii sunt responsabile in prezent de managementul calitatii, asigurarea calitatii si procesul de evaluare din invatamant:

CNEAA Consiliul National de Evaluare si Acreditare Academica

CNEAIP Comisia Nationala de Evaluare si Acreditare a Invatamantului Preuniversitar

SNEE Sistemul National de Evaluare si Examinare

CNFP Consiliul National pentru Formarea Profesionala a Personalului

din Invatamantul Pre-universitar

CNC Consiliul National pentru Curriculum

Profesional si Tehnic

Inspectoratul scolar

Universitati

Pentru toate problemele profesionale, se propune stabilirea urmatoarelor organisme:

Calificari

Inspectoratul IP

In lumina schimbarilor aduse AACIIV si ANFPC, functiile altor institutii enumerate, investite cu responsabilitati in domeniul asigurarii calitatii in sectorul IP vor trebui sa fie adaptate si restructurate, astfel incat rolurile care se suprapun si responsabilitatile sa fie clar alocate diferitelor institutii individuale.

Autoevaluarea furnizorilor de IP

8.1   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp;   Principiile autoevaluarii

Recomandarile privind includerea autoevaluarii furnizorilor de IP in metodologia de AC sunt foarte vechi[25]. Intrunirea inaugurala din mai 2001 a Forumului European privind Calitatea invatamantului profesional (care a devenit ulterior Grupul tehnic de lucru "Calitatea in IP") a subliniat faptul ca autoevaluarea ca mecanism de asigurare a calitatii este un aspect prioritar .

Capacitatea de contributie a procesului de autoevaluare la cele trei deziderate politice europene (capacitatea de ocupare a unui loc de munca, corelarea cererii cu oferta si accesul la educatie) este semnificativa. In primul rand, competentele individuale si colective rezultate in urma autoevaluarii sprijina capacitatea de ocupare a unui loc de munca si mobilitatea. In al doilea rand, autoevaluarea duce la cresterea gradului de intelegere a pietei prin compararea cu anumite standarde de referinta si la o mai buna corespondenta intre oferta educationala si cerere. In al treilea rand, autoevaluarea poate fi folosita ca instrument pentru imbunatatirea performantelor participantilor la procesul de invatare si a accesului la educatie[27]. Autoevaluarea se poate aplica tuturor tipurilor de organizatii IP. Este un model progresiv de evaluare, pe care furnizorii de IP il pot controla si aplica.

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Un avantaj major al autoevaluarii este capacitatea acesteia de a sprijini, intr-un mod eficient din punct de vedere al costului, eforturile de descentralizare a ofertei educationale in domeniul IP. Furnizorii vor fi solicitati sa isi asume cea mai mare parte din responsabilitatea pentru calitatea pregatirii pe care o ofera participantilor la procesul de invatare. Acest lucru vine in intampinarea eforturilor facute de guvernul roman in sensul cresterii responsabilitatilor furnizorilor de IP.

• Autoevaluarea imbunatateste calitatea la nivel intern, obiectivele de invatare, relatiile cu organizatiile finantatoare, cu alti furnizori de IP si cu partenerii sociali. De asemenea ea permite furnizorilor de IP sa identifice punctele tari si sa abordeze punctele slabe ale institutiilor proprii intr-un mod organizat[28]. Autoevaluarea se bazeaza si incurajeaza o cultura a reflectiei si a planificarii imbunatatirilor care sa fie adoptata de toti membrii personalului.

• Procesul de autoevaluare necesita o abordare colegiala, de lucru in echipa in vederea identificarii punctelor tari si punctelor slabe in intreaga gama de activitati desfasurate de furnizorul de IP. Apoi, sarcina de a continua activitatile care reprezinta exemple de buna practica si de a remedia punctele slabe identificate poate fi delegata echipelor sau persoanelor individuale competente.

• O autoevaluare completa si eficace promoveaza de asemenea implicarea factorilor interesati externi din sectorul respectiv. Autoevaluarea nu este un proces izolat, iar factorii interesati trebuie sa ofere feedback privind performantele[29]. Furnizorii de IP ar trebui sa aprecieze in mod special imbunatatirea pozitiei pe piata in urma analizei interne si externe a feedback-ului oferit de factorii interesati .

Pentru informatii mai detaliate privind procesul de autoevaluare, consultati "Manualul de autoevaluare" (documentele # QA01, QA02, QA07, QA08, QA10, QA11, QA12, si QA14), care pot fi accesat pe internet, la adresa www.

Domenii de autoevaluare

GTL "Calitatea in IP" a propus cinci domenii esentiale privind calitatea pentru care se face autoevaluarea:

• Scop si plan
• Implementare
• Evaluare
• Feedback si proceduri pentru introducerea schimbarilor
• Metodologie

In Ghidul european privind autoevaluarea[31] domeniile esentiale sunt impartite pe functii ale calitatii, care, de exemplu, evalueaza calitatea interna a unei institutii prin analizarea modului in care sunt concepute programele de invatare, evaluarea proceselor de identificare si selectare a participantilor la procesul de invatare, a rezultatelor si competentelor, a procedurilor de examinare si certificare, a modului de recrutare si selectare a personalului, a managementului resurselor umane, a calitatii comunicarii la nivel intern, a resurselor sale fizice si a politicii privind asigurarea calitatii.

Compararea pe baza unor standarde de referinta este o alta functie a calitatii inclusa in cadrul procesului de autoevaluare a furnizorilor de IP. Aceasta comparare externa contribuie nu numai la imbunatatiri interne, ci si la o dezvoltare pe plan local si regional; la cercetare; la evaluarea nevoilor de calificare; la legitimitatea institutiei de IP; la acuratetea si relevanta informatiilor.

Furnizorii de IP vor trebui sa evalueze masurile luate pentru desfasurarea procesului de autoevaluare. In mod particular trebui sa se analizeze modul in care acest proces raspunde politicilor nationale; rolul inspectiilor externe, competentele directorilor de a administra procesul de autoevaluare; masurile luate pentru a se asigura ca se cunosc in detaliu opiniile factorilor interesati si utilitatea serviciilor locale de asistenta in vederea autoevaluarii.

Este un fapt recunoscut ca autoevaluarea implica o agenda de lucru foarte solicitanta pentru furnizorii de IP, mai ales ca cei mai multi dintre ei au foarte putina experienta in acest domeniu. Autoevaluarea trebuie introdusa si implementata pe etape, in functie de diferitele capacitati ale furnizorilor de IP de a raspunde acestei cresteri de responsabilitate.

Scopul principal al furnizorilor de IP este sa ii ajute pe participantii la procesul de invatare sa invete; prin urmare, calitatea procesului de predare si invatare este cel mai important factor care afecteaza succesul relativ al furnizorului si al participantilor care beneficiaza de oferta educationala a acestuia. In timpul etapei pilot si a diferitelor sesiuni de formare, furnizorii de IP (si inspectorii corespunzatori) vor dobandi competente avansate de evaluare a activitatilor de predare si invatare de care sunt responsabili. Astfel, acestia vor putea sa evalueze si sa asigure calitatea principalelor functii pe care le detin. Alte domenii importante legate de oferta educationala pot fi apoi incluse in procesul de autoevaluare in mod gradat.

Pentru informatii detaliate privind domeniile de autoevaluare, consultati "Manualul de autoevaluare" (documentele # QA01, QA02, QA07, QA08, QA10, QA11, QA12, si QA14). Pentru informatii privind "Cadrul european de referinta" si "Ghidul european privind autoevaluarea", consultati documentul #QA09. Toate documentele pot fi accesate pe internet.

Inspectiile nationale si evaluarea externa a ofertei educationale din domeniul IP

Inspectoratul pentru IP are un rol foarte important in asigurarea calitatii ofertei educationale din acest domeniu. Mai mult decat orice alta institutie, inspectoratul detine cunostinte aprofundate privind oferta educationala din domeniul IP la nivelul intregii tari si curriculum in dezvoltare locala.

Rolurile si responsabilitatile inspectorilor pentru IP vor trebui actualizate astfel incat acestia sa continue sa joace un rol important in domeniul IP, sprijinind personalul si institutiile prin oferirea de asistenta in dezvoltarea locala a unitatilor de competenta, ajutandu-i pe furnizorii de IP sa inteleaga implicatiile legate de accesul la educatie, oportunitati egale si formarea la locul de munca si prin oferirea de feedback catre ANFPC si AACIIV.

Intrucat inspectorii pentru IP valideaza raportul de autoevaluare al furnizorilor de IP, cunostintele inspectorilor pentru IP de la nivel local sunt valoroase in vederea identificarii punctelor tari si punctelor slabe ale noilor furnizori de IP care vor sa fie acreditati. Nu ar fi practic sa se extinda rolul inspectoratului pentru IP astfel incat acesta sa includa evaluarea externa a procesului de evaluare a participantilor la procesul de invatare, intrucat acest lucru i-ar implica in procesul de evaluare a standardelor ocupationale, domeniu in care inspectorii nu sunt neaparat experti. Responsabilitatea pentru evaluarea externa a procesului de evaluare profesionala desfasurat de furnizorii de IP revine ANFPC.

Exista prin urmare nevoia de a identifica si recruta o echipa de inspectori externi specializati, cu experienta relevanta, care sa fie raspunzatori in fata ANFPC si care sa fie retribuiti pentru numarul de zile lucrate in vederea monitorizarii procesului de evaluare a calificarilor profesionale oferite de furnizorul de IP.

Validarea raportului de autoevaluare a furnizorilor de IP si a planului de imbunatatire de catre o institutie sau agentie externa este esentiala pentru ca masurile de AC sa fie credibile in fata factorilor interesati la nivel local, regional si national. In plus, guvernul are obligatia de a verifica si el daca este multumit de standardul educational oferit elevilor din domeniul IP si daca aceasta oferta educationala ofera o buna corelare intre investitii si rezultate.

Cadrul national de asigurare a calitatii propus se bazeaza pe autoevaluarea furnizorilor de IP facuta pe baza unui set de standarde de calitate. Standardele au fost elaborate prin transpunerea celor 5 domenii de calitate ale CCAC in 8 principii de calitate si indicatorii de performanta asociati (document #QA01).

Raportul de autoevaluare al furnizorilor de IP va fi validat pe baza de inspectii. Inspectorii vor evalua oferta educationala pe baza acelorasi 8 principii de calitate si criterii de performanta asociate pentru a identifica si discuta punctele tari si punctele slabe ale furnizorilor. Raportul de inspectie poate, desigur, sa puna in lumina si alte puncte tari si puncte slabe neidentificate in raportul de autoevaluare.

Pe baza unui sistem unitar in care AACIIV si ANFPC se ocupa atat de invatamantul initial cat si de invatamantul pentru adulti, inspectoratul scolar si inspectoratul pentru IP trebuie sa functioneze ca o singura organizatie care sa dispuna de inspectori experti sau de agenti de asigurare a calitatii care sa se ocupe atat de inspectiile scolare cat si de cele din invatamantul profesional. Echipele de inspectie vor fi alcatuite din inspectori cu diferite pregatiri in functie de specificul ofertei educationale a furnizorului care urmeaza sa fie inspectat. Acest proces va necesita din nou rationalizarea procedurilor si terminologiei de asigurarea a calitatii folosite in sectorul IPT initial si IPT continuu.

AC trebuie aplicata tuturor partilor componente ale sistemului IP, la toate nivelurile, si va trebui sa includa o forma de raportare catre o autoritate independenta. La ora actuala exista o serie intreaga de institutii cu responsabilitati in domeniul asigurarii calitatii (vezi punctul 7). In viitor Autoritatea nationala pentru formare profesionala si calificari (ANFPC) va fi responsabila de toate ofertele educationale din acest domeniu. Rolul acestei autoritati va include de exemplu validarea calificarilor profesionale propuse, certificarea rezultatelor invatarii si acreditarea furnizorilor de IP (vezi punctul 6). Acest rol va acoperi invatamantul profesional pentru tineri si adulti, in scoli si la locul de munca, in contexte formale si informale.

Activitatea tuturor institutiilor nationale cu responsabilitati in asigurarea calitatii in domeniul invatamantului si formarii (inclusiv ANFPC) va fi supervizata de AACIIV care isi asuma responsabilitatea globala pentru mentinerea si implementarea Cadrului national de asigurare a calitatii (vezi punctul 5). In acest scop AACIIV monitorizeaza si face o evaluare externa a institutiilor nationale acreditate.

Contributiile furnizorilor de IP la asigurarea calitatii trebuie sa se alinieze la prioritatile nationale de dezvoltare. Furnizorii trebuie sa fie constienti ca dovezile privind AC influenteaza viitoarele prioritati de dezvoltare in sectorul IP printr-un mecanism eficace de feedback. Aceasta este responsabilitatea AACIIV.

Inspectoratul scolar din Romania efectueaza evaluari conform prevederilor stipulate in reglementarile din 1998 (Organizarea si efectuarea inspectiilor scolare)[32]. Indicatorii de performanta pentru inspectiile scolare au in vedere urmatoarele aspecte:

• atitudinile si rezultatele participantilor la procesul de invatare
• sprijinul institutional acordat participantilor la procesul de invatare
• calitatea predarii si invatarii
• calitatea managementului
• folosirea eficace a resurselor
• calitatea si implementarea curriculum-ului national si local
• relatia scolii cu parintii si comunitatea locala
• respectarea de catre scoala a reglementarilor si cerintelor legale

Principiile de calitate si indicatorii de performanta ai CNAC au in vedere aceleasi aspecte, dar includ de asemenea si criteriile de autoevaluare si planificare a imbunatatirilor. Crearea unui singur inspectorat /audit de asigurare a calitatii si rationalizarea procedurilor si terminologiei de asigurare a calitatii intre sectorul IPT initial si IPT continuu nu ar trebui sa necesite schimbari majore.

Experienta si expertiza acumulate in implementarea acestei abordari in sectorul invatamantului si la nivelul inspectoratelor scolare vor fi foarte utile in schimbarea sistemului de inspectie pentru furnizorii de IP, astfel incat furnizorii individuali de IP sa isi asume responsabilitatea principala pentru calitatea invatamantului oferit.

Pentru informatii detaliate privind procesul de inspectie si autoevaluare, consultati "Manualul de autoevaluare" (documentele # QA01, QA02, QA07, QA08, QA10, QA11, QA12, si QA14) si "Manualul inspectorului" (documentele # QA13, QA15, QA16, QA17). Toate documentele pot fi accesate pe internet.

10. Procese de acreditare

Acreditarea este principalul proces de imbunatatire si asigurare a calitatii pe care il implica sistemul national de calificari. Este procesul de recunoastere formala si oficiala a creditului, statutului sau autoritatii organizatiilor, indivizilor, realizarilor, produselor sau serviciilor in virtutea atingerii anumitor standarde specifice. Scopul general al acreditarii este sa asigure coerenta standardelor si calitatii realizarilor si sa faciliteze imbunatatirea pana la obtinerea celor mai inalte performante.

Sistemul national de calificari profesionale, care implica AACIIV, ANFPC, alte institutii, furnizorii de IP, participantii la procesul de invatare si alti factori interesati trebuie stabilit pe urmatoarele baze:

• Pe baza legislatiei, guvernul acrediteaza AACIIV pentru a superviza si actiona ca garant al calitatii calificarilor profesionale, pe baza dezvoltarii si analizei cadrului de asigurare a calitatii.

• Pe baza legislatiei guvernul acrediteaza ANFPC pentru a superviza si actiona ca garant al calitatii ofertei educationale in domeniul IP, pe baza implementarii cadrului de asigurare a calitatii.

• La randul sau ANFPC acrediteaza standardele ocupationale, calificarile si curriculum-urile, furnizorii si personalul, precum si evaluarea si certificarea participantilor la procesul de invatare pe baza standardelor si prevederilor nationale, dar si a auditurilor si analizelor de proces specifice (de exemplu prin inspectorat).

• La randul lor, furnizorii de IP isi valideaza programele, evalueaza rezultatele participantilor la procesul de invatare si ii certifica, pe baza managementului calitatii, autoevaluarii si inspectiilor.

Problemele de calitate cu care se confrunta AACIIV vor fi diferite de cele cu care se confrunta de exemplu ANFPC. Totusi, aceleasi principii si criterii comune de calitate trebuie sa ghideze dezvoltarea procedurilor in diferitele contexte specifice. Este important sa subliniem faptul ca in timp ce asigurarea calitatii si procesul de imbunatatire implica un numar de procese administrate separat, aceste procese diferite trebuie sa alcatuiasca un tot coerent la nivel global.

Evaluarea si certificarea rezultatelor participantilor la procesul de invatare

Procesul de invatare trebuie acreditat atat la nivel intern de catre furnizorul de IP, cat si la nivel extern de ANFPC, pe baza folosirii sistematice a unei game adecvate de tehnici de evaluare. Evaluarea este procesul prin care se determina daca un individ a atins standardele necesare acreditarii pentru a i se elibera un certificat specific corespunzator cadrului national de calificari (certificare).

Tehnicile de evaluare includ de exemplu examene scrise, practice, orale si auditive, testarea abilitatilor, teme, proiecte, disertatii, teze, observare, simulare de teste si jocuri de rol. Cel mai important criteriu folosit in orice tehnica de evaluare este relevanta pentru competentele pe care tehnica respectiva urmareste sa le evalueze. Orice strategie de evaluare implica un echilibru intre evaluarea continua, formativa si cea finala, cumulativa. Evaluarea interna trebuie verificata prin evaluare interna si externa.

Necesitatea unui sistem de certificare transparent si accesibil la nivel national este recunoscuta demult in Europa. Sistemul romanesc de asigurare a calitatii va trebui sa aiba in vedere o serie de aspecte importante:

• Acuratetea si relevanta procedurilor si /sau standardelor de evaluare

• Gradul de adecvare a metodelor de evaluare la obiectivele de invatare evaluate, inclusiv evaluarea competentelor dezvoltate la locul de munca in timpul efectuarii practicii

• Reprezentarea sectoarelor profesionale relevante in procesul de proiectare si evaluare legat de o anumita calificare profesionala

• Calificarile evaluatorilor si dezvoltarea profesionala continua

• Inregistrarea participantilor la procesul de invatare

• Masuri administrative si legate de examinare

• Contributia noilor tehnologii la dezvoltarea procesului de certificare si examinare[33].

Este nevoie ca procesele legate de certificarea rezultatelor participantilor la procesul de invatare sa tina seama de cunostintele acumulate anterior, acolo unde este cazul. Prin urmare este necesara o baza cuprinzatoare pentru acreditarea cunostintelor si realizarilor dobandite anterior.

Avand in vedere faptul ca la ora actuala certificatele sunt emise in numele a diferite organisme printr-o serie intreaga de birouri de eliberare a astfel de certificate, exista nevoia stringenta de a se avea in vedere in viitor reglementarea si asigurarea calitatii acestui proces.

In cadrul sistemului national de iP, ANFPC este responsabila de eliberarea certificatelor. Bazele de date furnizeaza toate informatiile necesare pentru distribuirea certificatelor, acuratetea datelor inscrise pe acestea si evitarea greselilor. Acest lucru duce la obtinerea unui nivel sporit de coerenta in ce priveste certificarea calificarilor profesionale indiferent de tipul de furnizor de IP si de metoda de invatare folosita. Prin urmare este important ca:

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; furnizorii de IP acreditati sa inregistreze participantii la procesul de invatare care vor sa primeasca o certificare la Directia de acreditare a ANFPC

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; pentru fiecare participant la procesul de invatare inregistrat sa se specifice numele, prenumele, data nasterii, numarul cartii de identitate, sexul, data inregistrarii, adresa de contact si sa ii fie alocat un numar unic care sa ramana in permanenta in baza de date

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; dupa incheierea examinarii si evaluarii interne privind anumite unitati de competenta specifice, furnizorul de IP face o cerere pentru a primi certificare de la ANFPC, care va verifica cererea in baza de date pentru aprobari si va elibera certificatul la nivel central

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; certificatele trebuie sa specifice fiecare unitate de competenta si numarul unic al unitatii respective, care a fost parcursa cu succes de participantul la procesul de invatare, limba in care a fost facuta evaluarea si data la care a fost eliberat certificatul

Orice cerere de eliberare a unui certificat in duplicat va fi insotita de numele participantului la procesul de invatare, numarul cartii de identitate, daca este posibil, numele furnizorului de IP de la care s-a primit certificatul in original si data aproximativa la care acesta a fost eliberat.

Pentru detalii suplimentare, consultati Ghidul privind aprobarile (document # QA18), care poate fi accesat pe internet.

Acreditarea calificarilor profesionale si a curriculum-urilor

Furnizorii de IP sunt responsabili de analiza nevoilor de calificari noi in lumina evenimentelor de pe piata muncii, iar noile calificari stabilite in baza cadrului de calificari trebuie evaluate din punct de vedere al resurselor implicate.

Procesul care duce la acreditarea certificatelor in cadrul de calificari este condus de ANFPC in parteneriat cu AACIIV, angajatorii, partenerii sociali, furnizorii de IP si alti factori interesati, inclusiv universitatile, acolo unde este cazul. Parteneriatul joaca un rol important in atingerea acestui obiectiv.

Trebuie stabilite o serie de proceduri in vederea asigurarii calitatii, consecventei, soliditatii si comparabilitatii in acreditarea certificatelor:

• stabilirea definitiei generale si a cerintelor necesare dobandirii certificatelor, de ex. numar de credite, ore de studiu

• stabilirea standardelor ocupationale pentru diverse certificate specifice

• stabilirea standardelor de evaluare pentru diverse certificate specifice

• localizarea certificatelor in cadrul national de calificari si baza de date

• stabilirea de legaturi intre diferitele certificate din cadru, de ex. rutele de progres, recunoastere

In vederea asigurarii calitatii calificarilor profesionale, calificarile propuse vor fi supuse unui proces de validare. Calificarile vor fi validate pe baza criteriilor publicate elaborate de ANFPC. ANFPC are de asemenea responsabilitatea de a se asigura ca procesul de validare raspunde nevoilor sectoarelor ocupationale si ale altor factori interesati.

In timp ce infiintarea ANFPC este inca asteptata, MEC a demarat implementarea abordarii prezentate mai sus. A fost creat un Organism interimar de certificare, ce raspunde de calificarile profesionale de care se ocupa MEC. Incepand cu 2004, toate calificarile profesionale noi/ revizuite vor trece printr-un proces formal de validare, care se va incheia cu prezentarea calificarilor propuse catre un juriu de validare. O inovatie semnificativa este reprezentata de faptul ca aceste jurii de validare vor include pentru prima data reprezentanti ai sectorului economic relevant care vor fi implicati in procesul de aprobare a calificarilor profesionale.

Validarea curriculum-urilor si programelor specifice este procesul prin care se recunoaste oficial ca un anume curriculum sau program de invatamant este un produs de calitate, proiectat astfel incat sa permita participantilor la procesul de invatare sa atinga standardele cerute pentru obtinerea unui anumit certificat din cadrul national de calificari.

Acest proces include de asemenea si specificarea conditiilor care trebuie indeplinite pentru ca un anumit curriculum sau program sa poata fi validat. Acreditarea curriculum-urilor este responsabilitatea ANFPC, in timp ce furnizorii individuali de IP isi valideaza propriile programe de invatamant. Totusi, cand se face validarea curriculum-urilor si programelor se au in general in vedere doua elemente principale:

• modul de concepere a curriculum-ului sau programului, incluzand aspecte ca:
• ratiunea care sta la baza curriculum-ului sau programului respectiv
• nivelul, numarul de credite, progresul
• continutul, unitatile de competenta, modulele, competentele
• strategia de evaluare
• conformitatea cu cerintele certificatelor nationale recunoscute
• masuri prevazute pentru analiza performantelor curriculum-ului sau programului respectiv

• capacitatea furnizorului de a aplica programul, incluzand urmatoarele aspecte:
• strategii de predare si invatare
• facilitati necesare aplicarii programului
• proceduri de desfasurare a evaluarii interne
• masuri in vederea evaluarii externe (inclusiv examinari)
• aspecte legate de personal (capacitate si dezvoltare)

Unul dintre principiile de asigurare a calitatii are in vedere armonizarea performantelor inregistrate in diferite domenii si sectoare printr-o evaluare independenta; cu toate acestea, armonizarea nu necesita conformitate din punct de vedere al ofertelor educationale. Orice abordare a procesului de asigurare a calitatii trebuie sa respecte si sa valorifice diversitatea ce caracterizeaza mediile de invatamant ale diferitilor furnizori.

Procesele de calificare si asigurare a calitatii curriculum-ului, de care se ocupa ANFPC trebuie sa aiba in vedere importanta intrarilor, procesului si rezultatelor, precum si echilibrul relativ dintre aceste elemente. Natura procesului de validare este influentata de eficacitatea autoevaluarii furnizorului de IP si de masura in care continutul calificarii, curriculum-ului si programului in cauza poarta amprenta modului in care au fost definite standardele necesare pentru dobandirea certificatelor.

Pentru detalii suplimentare, consultati diversele documente privind calificarile si curriculum-ul ( de ex. document # BB02; Scurt ghid privind procesul de validare pentru SNCP, MEC, 2003), care pot fi accesate pe internet.

Acreditarea furnizorilor de IP si a personalului care lucreaza in IP

Sistemul national de calificari profesionale include structuri specifice, cum ar fi AACIIV si ANFPC si este important sa subliniem faptul ca aceste organizatii sunt dependente de calitatea oportunitatilor de invatare oferite de furnizorii de IP. Oferta educationala din domeniul IP include toate modalitatile prin care participantilor la procesul de invatare li se faciliteaza in mod sistematic dobandirea de noi cunostinte, abilitati si competente. Prin urmare, furnizorii de IP includ scolile profesionale, scolile de arte si meserii, liceele, centrele regionale de formare, centrele private de formare, angajatorii, institutiile de invatamant superior, centrele comunitare de invatamant, sistemele de invatare bazata pe calculator, centrele de formare ale armatei etc.

Conceptul de acreditare a furnizorilor de IP este esential pentru identificarea gradului de calitate la toate nivelurile ofertei educationale. Conform reglementarilor stipulate de Autoritatea nationala pentru formare profesionala si calificari, toti furnizorii de invatamant profesional si formare care primesc fonduri guvernamentale, si care se dreseaza atat tinerilor cat si adultilor trebuie aprobati pe baza criteriilor elaborate de AACIIV si implementate de ANFPC.

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Acreditarea furnizorilor de IP se face pe baza unui set clar de criterii de aprobare

·   &n 151b19b bsp;   &n 151b19b bsp; Calificarile adaugate ulterior la gama de calificari oferite de un furnizor de IP necesita si ele aprobare

La ora actuala exista diferite proceduri de acreditare a furnizorilor de IP, in functie de sursa de finantare a furnizorului, MEC sau MMSSF. Exista un sistem aprobat de guvern pentru evaluarea si acreditarea scolilor, care este aplicat de Comisia nationala de evaluare si acreditare a invatamantului pre-universitar (CNEAIP). In practica, acest proces de acreditare se aplica numai scolilor din sectorul privat, desi toate scolile de stat trebuie sa indeplineasca criteriile stipulate de CNEAIP. Un numar de scoli private din domeniul IPT indeplinesc de asemenea aceste criterii.

Totusi, incepe tot mai mult sa isi faca simtita prezenta fenomenul cunoscut sub denumirea de invatare atipica, adica un proces sistematic de invatare care se desfasoara in afara scolilor, liceelor sau centrelor de formare. Prin urmare, va fi necesar sa se asigure ca acreditarea este in mod egal accesibila si deschisa tuturor acestor de modele de invatare, astfel incat accesul la certificate sa fie extins catre toti cei implicati, fara exceptie. Este foarte important ca sistemul national de calificari sa se dezvolte pe baza acestor criterii de deschidere si includere pentru ca participantii la procesul de invatare sa se afle intr-adevar in centrul atentie. Un sistem unitar in care sa se aplice acelasi cadru de asigurare a calitatii ar reprezenta primul pas in acest sens.

Scopul acreditarii furnizorilor de servicii educationale este asigurarea calitatii organizatiei, stabilirea gradului sau de adecvare la scopurile propuse si acordarea de sprijin in vederea imbunatatirii acesteia. In general, pentru a fi acreditati, furnizorii trebuie sa demonstreze ca:

• scopurile lor sunt adecvate
• dispun de resurse pentru indeplinirea scopurilor
• isi indeplinesc scopurile
• vor continua sa isi indeplineasca scopurile

Autoevaluarea constituie o parte integranta a activitatilor interne desfasurate de furnizorul de IP care dispune de un sistem de management al calitatii (vezi punctul 8). Proiectul de lege privind Asigurarea calitatii in educatie[34] stipuleaza infiintarea de Comitete de asigurare a calitatii la nivelul furnizorilor. Aceasta prevedere se aplica de asemenea si pentru AACIIV si IP. Toate procesele interne necesita de asemenea inspectii externe sistematice (vezi punctul 9) in vederea asigurarii comparabilitatii, consecventei si responsabilitatii.

Trebuie sa existe acces la acreditare indiferent de forma de proprietate a furnizorului ( de ex. de stat sau privat). Totusi, forma de acreditare va varia, fiind adecvata diferitelor tipuri de furnizori, gamei de programe oferite de acestia si masurii in care furnizorul demonstreaza deja conformitatea cu standardele stabilite pentru managementul calitatii. In timp ce criteriile comune de calitate sunt aceleasi pentru toti furnizorii, vor exista variatii in ce priveste procedurile si standardele nationale folosite (de exemplu standarde pentru profesorii din scoli si standarde pentru formatorii de la centrele de formare).

Implementarea sistemului national de formare profesionala in care toate sectoarele sa isi desfasoare activitatile dupa aceleasi standarde ocupationale si in baza aceluiasi cadru de asigurare a calitatii de care este responsabila AACIIV si o ANFPC unitara necesita elaborarea unei documentatii care sa poata fi aplicata tuturor furnizorilor de IP. Aceasta nu inseamna ca vor exista titluri, subtitluri etc. universale pentru documente, ci ca informatiile continute de acestea vor fi prezentate intr-un mod uniform, asigurandu-se astfel transparenta fata de participantii la procesul de invatare si angajatori, usurandu-se procesul de efectuare a analizelor statistice si evaluarea. Acesta va fi de asemenea modalitatea cea mai economica si eficace din punct de vedere al costurilor folosita pentru administrarea noului program national, atat in momentul introducerii sale cat si pe parcursul procesului de administrare continua.

Pentru detalii suplimentare, consultati Ghidul privind aprobarile (document # QA18), care poate fi accesat pe internet.

Standarde si proceduri

Pe scurt, standardele sunt etaloanele cu ajutorul carora sunt masurate performantele si calitatea in orice situatie particulara. Standardele au multe aplicatii variate, in functie de definitia calitatii si de contextul in care sunt aplicate. In ce priveste dezvoltarea unui cadru national de calificari, procesele de acreditare, care contribuie in mod specific la asigurarea calitatii si pentru care este nevoie de standarde, includ acreditarea:

• ANFPC si altor institutii nationale
• Furnizorilor si personalului
• Calificarilor si curriculum-urilor
• Programelor de invatamant
• Rezultatelor invatarii

Acreditarea fiecaruia din aceste elemente ale sistemului de calificari necesita elaborarea, mentinerea si imbunatatirea unei serii de etaloane adecvate. In general, etapele sunt urmatoarele:

• definirea principiilor
• stabilirea standardelor
• mentinerea standardelor
• analizarea standardelor
• imbunatatirea si promovarea standardelor

Indicatorii de performanta determina criteriile si parametrii care guverneaza performanta raportata la fiecare standard.

O ANFPC unitara poate furniza indrumarile generale sau intrebarile comune tuturor ofertelor educationale. Seturi suplimentare de criterii sunt folosite pentru a acoperi sectoarele specifice anumitor oferte educationale ( de exemplu standardele de predare in scoli si standardele de formare in centrele de formare).

Responsabilitatea pentru diversele aspecte revine diverselor organisme din cadrul retelei de calitate, ca de exemplu AACIIV, ANFPC, furnizorii de IP, alte institutii nationale si cele carora li se delega autoritatea de a indeplini anumite functii de asigurare a calitatii (vezi punctul 7).

Concluzie

A fost elaborat cadrul pentru sistemul de asigurare a calitatii, metodologiile si instrumentele asociate legate de oferta educationala din scolile IPT. Acest model poate fi adaptat si folosit de asemenea in invatamantul pentru adulti. Modelul trebuie testat in detaliu si evaluat cu atentie in contextul real al furnizorilor de IP din Romania. Modelul folosit este unul cuprinzator si sofisticat, chiar si in comparatie cu sistemele IP cu o lunga istorie in procesul de autoevaluare. Daca acest model ar fi introdus dintr-o data, ar reprezenta o povara uriasa pentru sistemul de IP din Romania. Abordarea adoptata pentru proiectul pilot se bazeaza pe folosirea furnizorilor de IP cu experienta in ce priveste schimbarea si pe testarea unui singur principiu semnificativ de calitate din CNAC.

Etapa pilot si primul an de operare a CNAC trebuie sa se concentreze pe adaptare si familiarizare. Indicatorii de performanta privind "predarea si invatarea" trebuie sa aiba intaietate fata de o aplicare rigida a tuturor principiilor de calitate din CNAC, in scopul implementarii gradate si sustinute a intregului sistem. Se anticipeaza ca aceasta etapa va conduce scolile IPT implicate in proiectul pilot la dezvoltarea unor planuri de imbunatatire a proceselor de predare si invatare, care vor precede extinderea gamei de activitati de autoevaluare la celelalte principii de calitate, precum si la familiarizarea altor furnizori de IP cu aceasta abordare bazata pe autoevaluare.

Se recomanda ca aceasta abordare realista si gradata a procesului de introducere a unui model radical diferit sa fie sustinuta pe o durata de cel putin 5 ani. Abordarea trebuie sa fie consecventa fata de calitate si ciclul autoevaluarii - planificare, realizare, verificare si reactie - si trebuie sa se concentreze pe rand pe fiecare Principiu de calitate.