PRINCIPALELE TENDINŢE ALE PERFECŢIONĂRII sI MODERNIZĂRII ACTUALE A STRATEGIILOR DE PREDARE - ÎNVĂŢARE
Metoda = o cale eficienta de organizare si conducere a învatarii, un mod comun 12312b14m de a proceda care reuneste într-un tot familiar eforturile profesorului si ale elevilor sai (I. Cerghit)
Metodologia procesului de învatamânt = cuprinde totalitatea metodelor si procedeelor de predare - învatare
Procedeu = este un detaliu, o particularizare sau o componenta a unei metode
Strategie de predare învatare = este expresia unitatii organice a metodelor, procedeelor, mijloacelor de învatamânt si a modurilor de organizare a învatarii.
1.Metode traditionale:
expunerea
conversatia euristica
observarea
demonstratia
exercitiul
lucrul cu manualul
2. Metode moderne
algoritmizarea
problematizarea
modelarea
metoda cazului
metoda jocului
jocul de rol
învatarea pe simulatoare
metoda proiectului
instruirea programata
metode de stimulare a creativitatii
Expunerea consta în prezentarea verbala a unei teme, într-o organizare logica caracterizata prin densitate, pregnanta si fluenta. Variantele expunerii sunt povestirea, explicatia si prelegerea.
Avantaje:
economica si rapida
controlul timpului
prezentarea logica a subiectului
se poate instrui o colectivitate
ofera un model de abordare rationala a unei teme
influenteaza sentimentele, atitudinile, convingerile si opiniile elevilor
Dezavantaje:
pasivitatea elevilor
lipsa feed- back-ului
bazata pe reproducere
centrata pe activitatea elevului
nu favorizeaza un contact direct cu realitatea
Reguli:
specificarea clara a obiectivelor urmarite
cantitatea si calitatea informatiei sa fie adaptate vârstei si timpului alocat
prezentarea logica a continutului
controlul vocii, privirii, pozitiei
folosirea unor fraze scurte, simple
Modernizarea expunerii
anuntarea planului temei
îmbinarea cu alte metode si procedee
folosirea multimedia
expunerea cu oponent
urmarea de întrebari si dezbateri pe marginea temei
expunerea în echipa de profesori sau elevi
folosirea tehnicii "stiu - vreau sa stiu - am învatat"
Conversatia euristica: îsi are originea în maieutica socratica si consta într-o serie de întrebari si raspunsuri, la sfârsitul careia sa rezulte, ca o concluzie, adevarul sau noutatea pentru elevul antrenat în procesul de predare învatare.
Pentru ca o conversatie sa fie eficienta, întrebarile trebuie sa dispuna de anumite calitati:
sa fie corecte din punct de vedere gramatical si logic
precise
concise
variate
sa se refere direct la subiectul discutat
sa nu sugereze raspunsurile
sa nu presupuna raspunsuri monosilabice
sa evite întrebarile voit eronate la care elevii nu pot raspunde
Raspunsurile, la rândul lor trebuie sa îndeplineasca o serie de calitati:
corecte din punct de vedere gramatical si logic
sa acopere sfera întrebarii
precise, concise
date individual, nu colectiv
evitarea unor formulari fragmentare, parazitare
Optimizarea conversatiei:
sa ia forma dezbaterii
numar rezonabil de întrebari (15- 20)
dispunerea spatiala a participantilor care sa permita vizualizarea tuturor participantilor la conversatie
profesorul sa nu-si impuna punctul de vedere
pregatirea minutioasa a profesorilor
întarirea raspunsurilor
Problematizarea consta în crearea unei stari conflictuale între cunostintele noi - structurile vechi; sesizarea particularului -nevoia de generalizare; conceptia veche -ipoteza noua; cunostintele teoretice -cele practice; intre comportamente analizate în contexte diferite.
Se disting câteva momente în punerea si rezolvarea de catre elevi a situatiei problema: perceperea situatiei problema, studierea aprofundata si restructurarea datelor ei; cautarea solutiilor posibile; luarea deciziei, verificarea solutiei.
Problematizarea are importante valente formativ - educative: stimuleaza dezvoltarea gândirii independente, productive, stimuleaza formarea schemelor operatorii ale gândirii divergente, pune în valoarea aptitudinile elevilor, le dezvolta motivatia intrinseca a învatarii.
Brainstormingul este cea mai utilizata metoda de stimulare a creativitatii prin intermediul microgrupului. Aceasta metoda a fost initiata de catre Alex F. Osborn si urmarea , în viziunea autorului, cresterea eficientei sedintelor de afaceri. Ea poate fi definita ca o modalitate de stimulare a activitatii creierului astfel încât, într-un timp scurt, sa se obtina , de la un grup mic de indivizi, un numar mare de idei noi si valoroase, de a formula si rezolva diferite probleme în mod creativ.
Reguli:
Amânarea oricarei critici a ideilor celorlalti
Asigurarea unei foarte mari libertati de gândire, care va genera o stare de relaxare si de bine general, favorabila creativitatii.
Participantii sa fie stimulati sa emita , în etapa initiala, cât mai multe idei, sa faca cât mai multe propuneri
Valorificarea sugestiilor facute ce ceilalti membri ai grupului si, pe aceasta baza, sa formuleze idei proprii.
Etape:
Etapa de pregatire
Etapa productiva
Etapa trierii si selectiei ideilor emise.
Metoda demonstratiei poate fi definita ca metoda de predare - învatare, în cadrul careia mesajul de transmis catre elev se cuprinde într-un obiect concret, actiune concreta sau substitutele lor.
Lucrul cu manualul este metoda de învatamânt bazata pe citirea din manual si explicarea, în clasa, sub îndrumarea stricta a educatorului.
Exercitiul reprezinta executarea repetata si constienta a unei actiuni în vederea însusirii practice a unui model dat de actiune sau a îmbunatatirii unei performante.
Instruirea programata este o metoda multifunctionala, cuprinzând o înlantuire de algoritmi, dar si de probleme de rezolvat, prezentate preponderent în forma verbala, dar si cu includerea unor aspecte intuitive.
Metoda cazului reprezinta confruntarea elevului cu o situatie reala de viata, prin a carei observare, întelegere, interpretare, urmeaza sa realizeze un progres în cunoastere.
Algoritmizarea este definita ca metoda de predare - învatare constând din utilizarea si valorificarea algoritmilor.
Modelarea didactica este denumirea metodei de predare - însusire în cadrul careia mesajul ce urmeaza transmis este cuprins într-un model. Modelul reprezinta o reproducere simplificate a unui original, în asa fel încât sa fie pus în evidenta elementul care intereseaza la un moment dat.
Jocul de rol consta în punerea elevilor în diferite roluri sociale în vederea formarii unor abilitati, competente, atitudini, convingeri, comportamente.
Jocul didactic presupune valorificarea modalitatilor de joc în atingerea unor obiective instructiv - educative. Specificul sau este dat de faptul ca prin intermediul elementelor ludice, se ating cu mai mare eficienta obiectivele instructiv -educative.
Principalele tendinte ale perfectionarii si modernizarii actuale a strategiilor de predare - învatare
Reevaluarea metodelor traditionale, criticate mai ales pentru caracterul pasiv al elevilor în procesul de predare -învatare.
Folosirea strategiilor de tip activ - participativ. Când un individ are un rol activ într-o situatie de învatare tinde sa dobândeasca raspunsul care trebuie învatat mai repede si acest raspuns tinde sa fie mai stabil decât atunci când individul ramâne pasiv.
Accentuarea caracterului euristic al strategiilor didactice. Pusi în ipostaza unor mici cercetatori elevilor le face placere sa redescopere adevaruri ale stiintei.
Diversificarea metodologiei didactice. "Educatorii" trebuie sa se preocupe de gasirea unor metode si procedee variate adaptate diferitelor situatii de instruire în care elevii vor fi pusi
Folosirea cu precadere a unor metode de tip actional, cu caracter aplicativ
Însusirea unor metode si tehnici de munca intelectuala
Învatarea asistata de calculator
|
