PRINCIPALELE TENDINŢE ALE PERFECŢIONĂRII sI MODERNIZĂRII ACTUALE A STRATEGIILOR DE PREDARE - ĪNVĂŢARE
Metoda = o cale eficienta de organizare si conducere a īnvatarii, un mod comun 12312b14m de a proceda care reuneste īntr-un tot familiar eforturile profesorului si ale elevilor sai (I. Cerghit)
Metodologia procesului de īnvatamānt = cuprinde totalitatea metodelor si procedeelor de predare - īnvatare
Procedeu = este un detaliu, o particularizare sau o componenta a unei metode
Strategie de predare īnvatare = este expresia unitatii organice a metodelor, procedeelor, mijloacelor de īnvatamānt si a modurilor de organizare a īnvatarii.
1.Metode traditionale:
expunerea
conversatia euristica
observarea
demonstratia
exercitiul
lucrul cu manualul
2. Metode moderne
algoritmizarea
problematizarea
modelarea
metoda cazului
metoda jocului
jocul de rol
īnvatarea pe simulatoare
metoda proiectului
instruirea programata
metode de stimulare a creativitatii
Expunerea consta īn prezentarea verbala a unei teme, īntr-o organizare logica caracterizata prin densitate, pregnanta si fluenta. Variantele expunerii sunt povestirea, explicatia si prelegerea.
Avantaje:
economica si rapida
controlul timpului
prezentarea logica a subiectului
se poate instrui o colectivitate
ofera un model de abordare rationala a unei teme
influenteaza sentimentele, atitudinile, convingerile si opiniile elevilor
Dezavantaje:
pasivitatea elevilor
lipsa feed- back-ului
bazata pe reproducere
centrata pe activitatea elevului
nu favorizeaza un contact direct cu realitatea
Reguli:
specificarea clara a obiectivelor urmarite
cantitatea si calitatea informatiei sa fie adaptate vārstei si timpului alocat
prezentarea logica a continutului
controlul vocii, privirii, pozitiei
folosirea unor fraze scurte, simple
Modernizarea expunerii
anuntarea planului temei
īmbinarea cu alte metode si procedee
folosirea multimedia
expunerea cu oponent
urmarea de īntrebari si dezbateri pe marginea temei
expunerea īn echipa de profesori sau elevi
folosirea tehnicii "stiu - vreau sa stiu - am īnvatat"
Conversatia euristica: īsi are originea īn maieutica socratica si consta īntr-o serie de īntrebari si raspunsuri, la sfārsitul careia sa rezulte, ca o concluzie, adevarul sau noutatea pentru elevul antrenat īn procesul de predare īnvatare.
Pentru ca o conversatie sa fie eficienta, īntrebarile trebuie sa dispuna de anumite calitati:
sa fie corecte din punct de vedere gramatical si logic
precise
concise
variate
sa se refere direct la subiectul discutat
sa nu sugereze raspunsurile
sa nu presupuna raspunsuri monosilabice
sa evite īntrebarile voit eronate la care elevii nu pot raspunde
Raspunsurile, la rāndul lor trebuie sa īndeplineasca o serie de calitati:
corecte din punct de vedere gramatical si logic
sa acopere sfera īntrebarii
precise, concise
date individual, nu colectiv
evitarea unor formulari fragmentare, parazitare
Optimizarea conversatiei:
sa ia forma dezbaterii
numar rezonabil de īntrebari (15- 20)
dispunerea spatiala a participantilor care sa permita vizualizarea tuturor participantilor la conversatie
profesorul sa nu-si impuna punctul de vedere
pregatirea minutioasa a profesorilor
īntarirea raspunsurilor
Problematizarea consta īn crearea unei stari conflictuale īntre cunostintele noi - structurile vechi; sesizarea particularului -nevoia de generalizare; conceptia veche -ipoteza noua; cunostintele teoretice -cele practice; intre comportamente analizate īn contexte diferite.
Se disting cāteva momente īn punerea si rezolvarea de catre elevi a situatiei problema: perceperea situatiei problema, studierea aprofundata si restructurarea datelor ei; cautarea solutiilor posibile; luarea deciziei, verificarea solutiei.
Problematizarea are importante valente formativ - educative: stimuleaza dezvoltarea gāndirii independente, productive, stimuleaza formarea schemelor operatorii ale gāndirii divergente, pune īn valoarea aptitudinile elevilor, le dezvolta motivatia intrinseca a īnvatarii.
Brainstormingul este cea mai utilizata metoda de stimulare a creativitatii prin intermediul microgrupului. Aceasta metoda a fost initiata de catre Alex F. Osborn si urmarea , īn viziunea autorului, cresterea eficientei sedintelor de afaceri. Ea poate fi definita ca o modalitate de stimulare a activitatii creierului astfel īncāt, īntr-un timp scurt, sa se obtina , de la un grup mic de indivizi, un numar mare de idei noi si valoroase, de a formula si rezolva diferite probleme īn mod creativ.
Reguli:
Amānarea oricarei critici a ideilor celorlalti
Asigurarea unei foarte mari libertati de gāndire, care va genera o stare de relaxare si de bine general, favorabila creativitatii.
Participantii sa fie stimulati sa emita , īn etapa initiala, cāt mai multe idei, sa faca cāt mai multe propuneri
Valorificarea sugestiilor facute ce ceilalti membri ai grupului si, pe aceasta baza, sa formuleze idei proprii.
Etape:
Etapa de pregatire
Etapa productiva
Etapa trierii si selectiei ideilor emise.
Metoda demonstratiei poate fi definita ca metoda de predare - īnvatare, īn cadrul careia mesajul de transmis catre elev se cuprinde īntr-un obiect concret, actiune concreta sau substitutele lor.
Lucrul cu manualul este metoda de īnvatamānt bazata pe citirea din manual si explicarea, īn clasa, sub īndrumarea stricta a educatorului.
Exercitiul reprezinta executarea repetata si constienta a unei actiuni īn vederea īnsusirii practice a unui model dat de actiune sau a īmbunatatirii unei performante.
Instruirea programata este o metoda multifunctionala, cuprinzānd o īnlantuire de algoritmi, dar si de probleme de rezolvat, prezentate preponderent īn forma verbala, dar si cu includerea unor aspecte intuitive.
Metoda cazului reprezinta confruntarea elevului cu o situatie reala de viata, prin a carei observare, īntelegere, interpretare, urmeaza sa realizeze un progres īn cunoastere.
Algoritmizarea este definita ca metoda de predare - īnvatare constānd din utilizarea si valorificarea algoritmilor.
Modelarea didactica este denumirea metodei de predare - īnsusire īn cadrul careia mesajul ce urmeaza transmis este cuprins īntr-un model. Modelul reprezinta o reproducere simplificate a unui original, īn asa fel īncāt sa fie pus īn evidenta elementul care intereseaza la un moment dat.
Jocul de rol consta īn punerea elevilor īn diferite roluri sociale īn vederea formarii unor abilitati, competente, atitudini, convingeri, comportamente.
Jocul didactic presupune valorificarea modalitatilor de joc īn atingerea unor obiective instructiv - educative. Specificul sau este dat de faptul ca prin intermediul elementelor ludice, se ating cu mai mare eficienta obiectivele instructiv -educative.
Principalele tendinte ale perfectionarii si modernizarii actuale a strategiilor de predare - īnvatare
Reevaluarea metodelor traditionale, criticate mai ales pentru caracterul pasiv al elevilor īn procesul de predare -īnvatare.
Folosirea strategiilor de tip activ - participativ. Cānd un individ are un rol activ īntr-o situatie de īnvatare tinde sa dobāndeasca raspunsul care trebuie īnvatat mai repede si acest raspuns tinde sa fie mai stabil decāt atunci cānd individul ramāne pasiv.
Accentuarea caracterului euristic al strategiilor didactice. Pusi īn ipostaza unor mici cercetatori elevilor le face placere sa redescopere adevaruri ale stiintei.
Diversificarea metodologiei didactice. "Educatorii" trebuie sa se preocupe de gasirea unor metode si procedee variate adaptate diferitelor situatii de instruire īn care elevii vor fi pusi
Folosirea cu precadere a unor metode de tip actional, cu caracter aplicativ
Īnsusirea unor metode si tehnici de munca intelectuala
Īnvatarea asistata de calculator
|
