Scopul fundamental al consilierii si orientarii scolare si profesionale este functionarea psihosociala optima a persoanei/grupului. Acest scop poate fi atins prin realizarea urmatoarelor obiective ale procesului de consiliere:
Promovarea sanatatii si a starii de bine presupune functionarea optima a persoanei, atat din punct de vedere somatic, fiziologic, cat si din punct de vedere mental, emotional, social si spiritual.
Ce reprezinta starea de bine ?
Asa cum o defineste Organizatia Mondiala a Sanatatii, sanatatea nu este conditionata doar de absenta bolii si disfunctiei, ci se refera la un proces complex si multidimensional, in care starea subiectiva de bine este un element fundamental (cf. Adriana Baban, 2001, p.17).
Componentele starii de bine ar fi urmatoarele:
*Acceptarea de sine atitudine pozitiva fata de propria persoana, acceptarea calitatilor si defectelor personale, perceptia pozitiva a experientelor trecute si a viitorului.
*Relatii pozitive cu ceilalti: incredere in oameni, sociabilitate, intimitate, nevoia de a da si de a primi afectiune, atitudine empatica si deschisa.
*Autonomie: independenta, hotarare, subiectul rezista presiunilor exercitate de grup, se evalueaza pe sine dupa standardele personale, nu este excesiv de preocupata de expectatiile si evaluarile celorlalti.
*Control: sentiment de competenta si control personal asupra sarcinilor, creeaza oportunitati pentru valorizarea nevoilor personale, face optiuni conforme cu valorile proprii.
*Sens si scop in viata : subiectul este directionat de scopuri de durata medie si lunga, de experienta pozitiva a trecutului, de bucuria prezentului si relevanta viitorului, de convingerea ca merita sa te implici.
Starea de bine nu este conditionata de parcurgerea unui proces psihoterapeutic complex. Familia si scoala joaca un rol esential in dezvoltarea si mentinerea starii de bine. Din pacate, se constata, arata Adriana Baban, ca tocmai aceste institutii sunt cele care genereaza, de multe ori, conditii ce submineaza increderea in sine, ingradesc autonomia si independenta, sabloneaza individualitatile, nu stimuleaza spiritul de colaborare si cooperare, induc perceptii amenintatoare asupra lumii si vietii etc. Focalizarea exclusiva a scolii pe latura intelectuala a elevilor si pe performantele lor scolare, ignorand nevoile lor emotionale si sociale, sunt cai sigure de diminuare a starii de bine si de crestere a riscului pentru disfunctii fizice si psihice (op. cit., p. 18).
Dezvoltare personala cunoastere de sine, cristalizarea imaginii de sine pozitive, cresterea responsabilitatii personale fata de sine/ceilalti, cresterea capacitatii de decizie responsabila, relationare interpersonala armonioasa, controlul stresului si pastrarea echilibrului in situatiile de esec si de succes, cresterea rezistentei la frustrare, autoevaluare realista, autoanaliza erorilor, esecurilor, asumarea riscurilor, stapanirea situatiilor de incertitudine, tehnici de invatare eficiente, atitudini creative, optiuni vocationale realiste, elaborarea unor solutii alternative.
Preventie a dispozitiei afective negative, a neincrederii in sine, a comportamentelor de risc, a conflictelor interpersonale, a dificultatilor de invatare, a dezadaptarii sociale, a disfunctiilor psihosomatice, a situatiilor de criza.
Dupa Adkin si Cazda, consilierea trebuie sa ofere asistenta in formarea, dezvoltarea si aplicarea urmatoarelor capacitati :
rezolvarea unor sarcini concrete ;
rezolvarea unor crize existentiale;
optimizarea relatiilor interumane;
invatarea unor modele comportamentale precum: stabilirea unor scopuri in viata, ascultarea activa, conversatia, autoafirmarea, concentrarea atentiei, dezvoltarea capacitatilor intelectuale, relaxarea, optiunea scolara/profesionala, rezolvarea de conflicte, dezvoltarea creativitatii, mentinerea sanatatii, petrecerea timpului liber s.a.
prin stategia propusa de autori:
1.prezentarea motivelor care stau la baza comportamentului corect si descrierea comportamentului dorit;
2.modelarea/demonstrarea comportamentului (ce se asteapta de la subiect, cum se poate obtine);
3.practicarea/exersarea comportamentului;
4.aplicarea la viata cotidiana;
5.autoevaluarea.
Asadar, activitatile de consiliere psihopedagogica se realizeaza predominant pe trei directii:
Programe de informare si preventie a tulburarilor emotionale si de comportament;
Interventie in criza, remediere;
Programe de dezvoltare personala.
In ceea ce priveste strict obiectivele consilierii privind cariera, acestea pot fi structurate pe trei componente de baza:
In fapt, dezvoltarea identitatii vocationale si pregatirea tinerilor pentru cariera este unul din obiectivele principale ale intregului proces de invatamant Stima de sine, luarea deciziilor, stabilirea scopurilor, planificarea viitorului, rezolvarea de probleme, dezvoltarea deprinderilor de comunicare, dezvoltarea comportamentelor responsabile, reprezinta principalele teme abordate in cadrul procesului de consiliere vocationala/orientare vocationala.
In viitorul apropiat, specialistii in domeniu apreciaza ca activitatea de orientare scolara si profesionala va trebui sa faca fata si urmatoarelor categorii de provocari si situatii noi (Herr, 1996, cf. M. Jigau, 2001, p. 93):
Aceste principii au fost dezvoltate in capitolul II, Fundamente teoretice si practice ale consilierii psihopedagogice.
|
