PROCESUL DE INVATAMANT; FUNCTII, STRUCTURA
ÑCuvinte cheie : proces de invatamant, instructie - educatie, resurse umane, didactica (generala si speciala), strategii didactice, metode, tehnici, evaluare.
1. Teoria generala a procesului de invatamant
Partea pedagogiei care se ocupa cu teoria procesului de invatamant poarta denumirea de didactica. Termenul deriva din limba greaca: didaktike, provenit din verbul didaiskein - a invata pe altii.
Didactica - ramura a pedagogiei - are doua parti: didactica generala si didacticile speciale (metodicile). Didactica generala cuprinde principiile generale, valabile pentru intregul proces de invatamant, pentru toate disciplinele scolare (obiectele de invatamant). De fapt, proces de invatamant, in general, independent de abordarea unor teme din diferite domenii ale realitatii nu exista. De aceea au fost create didactici speciale (metodici), proprii fiecarui obiect de invatamant. Astfel, legile generale ale procesului de invatamant se manifesta intr-un mod specific, concret, la fiecare disciplina scolara.
Intre didactica generala si didacticile speciale exista un raport de interdependenta. Didactica generala orienteaza didacticile speciale si rezolva sarcini concrete, specifice fiecarui obiect de invatamant. In acelasi timp, didacticile speciale furnizeaza didacticii generale date concrete necesare in stabilirea normelor si principiilor generale care aceasta opereaza.
Obiectul de studiu al didacticii este procesul de invatamant, cu toate componentele sale, in interdependenta si unitatea lor. Procesul de invatamant poate fi definit ca un ansamblu de actiuni exercitate in mod constient si sistematic de catre educatori asupra educatilor, intr-un cadru institutional organizat in scopul formarii personalitatii acestora, in concordanta cu cerintele idealului educational (I. Nicola).
Fata de alte forme prin care se realizeaza educatia, procesul de invatamant este forma cea mai bine organizata, fiind condus de personal special abilitat, investit pentru conducerea acestui proces.
2. Procesul de invatamant ca sistem, functii si componente ale procesului de invatamant
Daca analizam procesul de invatamant ca sistem, tinand seama ca el insusi se incadreaza in suprasistemul care este sistemul de invatamant constatam ca acesta este alcatuit din mai multe componente:
Intentionalitatea. Ca orice sistem, procesul de invatamant are anumite finalitati, care ii dau sensul si ratiunea de a fi. Fiind o activitate constienta, procesul de invatamant, presupune intentionalitate, precum si un fond motivational, concretizate in obiectivele pe care le vizeaza. De aceea, organizarea, conducerea si modelarea procesului de invatamant nu se pot realiza decat in masura in care sunt elaborate si formulate obiectivele precise si modalitati operative de evaluare a lor.
In practica scolara se face uz de doua categorii de obiective ale procesului de invatamant: instructive si educative. Obiectivele instructive (instructia) se refera la asimilarea de catre elevi a unui sistem de cunostinte, priceperi si deprinderi, iar cele educative (educatia in sens restrans) au in vedere, influentele pe care la au in vedere, influentele pe care le au componentele instructive asupra formarii constiintei si conduitei elevilor, latura lor afectiva, precum si dezvoltarea capacitatilor de cunoastere si de creatie.
Resursele umane. Activitatea instructiv-educativa se desfasoara cu participarea a doi agenti principali: profesorul si elevii. Acestea confera procesului de invatamant caracteristica unui proces bilateral unitar, cei doi agenti umani avand fiecare atributii si roluri specifice. Caracterul bilateral al procesului de invatamant presupune interactiunea si conlucrarea dintre profesor si elevi, componentele sale principale fiind predarea, pe care o realizeaza profesorul si invatarea (receptionare, prelucrare, intelegere, aplicare etc.), pe care o realizeaza elevul, cu sprijinul si sub indrumarea profesorului; ciclul de comunicare dintre profesor si elevi se incheie cu evaluarea rezultatelor.
Resurse tehnico-materiale. Procesul de invatamant se desfasoara intr-un anumit cadru (sali de clasa, laboratoare, cabinete etc.) si se utilizeaza un ansamblu de diverse materiale al caror potential educativ, valorificat optimal, contribuie la realizarea obiectivelor invatamantului. De la simplul material intuitiv folosit in scoala traditionala, cu functie ilustrativ-explicativa, s-a ajuns, in scoala moderna de astazi la o adevarata industrie de mijloace tehnice performante, inclusiv tehnologiile informationale si de comunicare contemporane.
Continutul si timpul de invatare au fost prezentate la unitatea de curs anterioara: "Componentele curriculumului".
Metode, tehnici, strategii. Desfasurarea procesului de invatamant se realizeaza prin intermediul unor "instrumente" de lucru specifice activitatii didactice numite metode de invatamant. Acestea se aleg si se folosesc in functie de clasa de elevi, de specificul fiecarui obiect de invatamant.
Formele de organizare (prezentate sintetic la tema "Modalitati de organizare a continuturilor" din unitatea de curs "Teoria si metodologia curriculumului").
Relatiile pedagogice care se stabilesc intre: profesor-elevi, elevi si colectivul clasei, elevi-elevi si chiar elevi-profesor. Asemenea relatii asigura inchegarea colectivului de elevi, ii stimuleaza in participarea activa la procesul invatarii.
Evaluarea rezultatelor, reprezinta o componenta ce incheie ciclul invatarii permitand formularea unor concluzii, partiale sau finale, cu privire la masura si nivelul la care au fost infaptuite obiectivele procesului de invatamant.
Cum se poate constata, intre cele doua extreme ale componentelor procesului de invatamant, respectiv finalitatile si evaluarea rezultatelor, apare puntea alcatuita din mai multe trepte, intre care exista o stransa interdependenta; extremele reprezinta etalonul, indicatorul care marcheaza nivelul calitativ al modului in care au functionat fiecare din componentele ce alcatuiesc sistemul. Pe aceasta cale se poate face analiza eficientei intregului sistem, care se concretizeaza in produse, in rezultate.
|
