PROIECTAREA ACTIVITATILOR EDUCATIONALE in DOMENIUL STIINTELOR JURIDICE
8.1. Proiectarea educationala - caracteristici generale
Incercand o definitie a proiectarii, aceasta se prezinta ca ansamblu de procese si operatii de anticipare a activitatilor instructiv-educative (Marin Manolescu, 2004). Ea presupune o stare de pregatire optima a activitatii, incat aceasta sa puna in valoare intregul potential creativ al profesorului respectiv, fara a-i solicita acestuia copierea unor modele didactice preexistente. Din acest punct de vedere principalele conceptii privitoare la proiectare sunt:
- conceptia creativa: activitatea de proiectare este o permanenta creatie elaborata pe baza unor microdecizii;
- conceptia normativa: presupune maximum de rigurozitate inca din proiectare, considerandu-se ca proiectarea initiala si o singura decizie sunt suficiente pentru o activitate educationala eficienta;
Profesorul Lazar Vlasceanu defineste proiectarea ca un ansamblu coordonat de operatii de anticipare a desfasurarii unui program de instruire. A proiecta activitatea didactica inseamna a corela si integra operatiile de definire a obiectivelor, continuturilor, strategiilor de dirijare a invatarii, probelor de evaluare si a relatiilor dintre acestea. (Lazar Vlasceanu, Curs de pedagogie, TUB, 1986, p. 250)
Perioadele de timp pe care se realizeaza proiectarea pedagogica se intind pe cicluri de invatamant, anii de studii, discipline scolare, semestre, capitale, sisteme de lectii si lectii. In functie de orizontul de timp la care ne raportam, distingem:
- proiectare globala
- proiectare esalonata
Proiectarea globala reprezinta activitatea de structurare a actiunilor si operatiilor care asigura functi 222i85c onalitatea sistemului si a procesului de invatamant la nivel general. Aceasta uzeaza institutiile scolare si se opereaza cu obiective, continuturi si criterii de evaluare cu un grad mai mare de generalitate.
Proiectarea esalonata consta in elaborarea programelor de instruire specifice unei discipline si apoi unei lectii. Acest tip de proiectare este specific cadrului didactic.
Activitatea de proiectare se concretizeaza intr-un program de instruire. Orice program de instruire trebuie sa contina:
1. Componentele: obiectivele, continuturile, strategiile de dirijare a invatarii, probele de evaluare.
2. Precizarea relatiilor dintre componente, in functie de criteriul de optimalitate pentru care s-a optat.
3. Specificarea conditiilor pedagogice, psihologice si sociale de realizare a proiectarii.
8.2. Operatiile si modelele proiectarii didactice
Operatiile implicate in proiectarea educationala in general si in cea specifica stiintelor juridice, in particular, sunt (Marin Manolescu, 2004):
8.2.1. Definirea criteriului de optimalitate:
Procesul de invatamant este un proces finalist, fiind directionat de obiective. "Rezultatele scolare ale elevilor, raportate prin evaluare, la obiective dau masura performantelor in invatare". Optimalitatea in activitatea instructiv-educativa se refera la raportul dintre nivelul asteptat al performantelor elevilor si nivelul realizat. (Lazar Vlasceanu, idem). Cu cat un numar mai mare de elevi realizeaza performanta la nivelul obiectivelor, cu atat procesul de invatamant este mai eficient. "Criteriul de optimalitate al instruirii scolare este reprezentat de cresterea performantelor in invatare ale elevilor". Performantele elevilor sunt apreciate prin raportare la performantele standard, adica la unitatile de masura etalon, stabilite pentru un elev, pentru o clasa sau pentru toti elevii dintr-un ciclu de scolarizare.
Performantele standard sunt formulate in termeni relativi sau de continut. Formularea performantelor standard in
o termeni de continut inseamna stabilirea obiectivelor operationale de tip cognitiv, afectiv si psihomotor la nivel de disciplina de invatamant, set de discipline sau arii curriculare etc. In aceasta situatie rezultatele scolare ale elevilor, obtinute in urma evaluarilor sunt raportate la obiectivele prestabilite si se obtine masura concordantei lor.
o termeni relativi inseamna compararea performantelor unui elev cu performantele altor elevi. Acest gen de analiza "urmareste sa stabileasca distributia procentuala a rezultatelor scolare ale elevilor exprimate prin note sau calificative in cadrul unei colectivitati". Repartitiile procentuale sunt raportate la un criteriu standard si se apreciaza gradul sau de realizare.
8.2.2. Modelele de proiectare:
Profesorul Sorin Cristea arata ca modelele practicate in timp in ceea ce priveste proiectarea didactica sunt urmatoarele: modelul de proiectare traditionala si modelul de proiectare curriculara.
Modelul de proiectare traditionala este centrat pe continuturi care subordoneaza obiectivele, metodologia si evaluarea intr-o logica proprie "invatamantului informativ".
Proiectarea traditionala concepe criteriul de optimitate in limitele obiectivelor prioritar informative. Potrivit conceptiei traditionale, aptitudinile intelectuale ale elevilor sunt distribuite inegal. Intr-o populatie scolara mai mare, distributia se realizeaza procentual, potrivit "curbei in forma de clopot" a lui Gaus. Pornind de la aceasta distributie, in pedagogia traditionala se considera ca in activitatea didactica trebuie sa existe standarde instructive foarte diferite "de la nivelul celor inferioare si accesibile tuturor pana la nivelul celor superioare si accesibile unui grup foarte restrans de elevi (2%).
Acest mod de a proiecta activitatea didactica a impus aplicarea logicii care presupune urmatorii pasi:
a) definirea, mai intai, in termeni relativi sau procentuali a performantelor standard conform modelului teoretic impus de curba lui Gaus;
b) in functie de aceste cerinte si de distributia relativa, se formuleaza standardele instructionale in termeni de continut. Aceste standarde de continut insa sunt profund diferentiate, ierarhizate ca grad de dificultate, incat unii elevi sa aiba acces numai la nivelul standardelor inferioare iar altii sa inainteze spre standardele superioare.
Modelul de proiectare curriculara dezvoltat de didactica moderna si postmoderna este centrat pe obiectivele activitatii instructiv-educative. Prioritara devine corespondenta obiective-continuturi-strategii-evaluare.
Principiile modelului de proiectare curriculara sunt urmatoarele:
a) principiul analizei necesitatilor societatii: urmareste definirea competentelor functionale ale procesului de invatamant care reflecta finalitatile macrostructurale ale sistemului educational;
b) principiul analizei necesitatilor elevilor/studentilor: urmareste definirea obiectivelor pedagogice ale activitatii didactice care reflecta prioritatile microstructurale ale procesului de invatamant;
c. principiul analizei continututlui instruirii urmareste definitivarea programelor scolare bazate pe cunostinte si capacitati esentiale (cultura generala/si de specialitate).
Proiectarea curriculara permite diferentierea pedagogica a standardelor de performanta la nivel minim, mediu, maxim.
Standardele de continut pot varia de la nivelul minimal la cel maximal. Standardele minimale de continut corespund cerintelor fara satisfacerea carora un elev nu poate fi considerat absolvent al unui ciclu de scolarizare sau promovat la o disciplina. Standarde minimale - intrebari:
- ce trebuie sa stie un elev ? - ce abilitati trebuie sa-si formeze ?
Intrebare importanta: "Cat de minim trebuie sa fie acest standard minimal ?"
Standardele maximale au un caracter optional; vizeaza continuturi de mare dificultate. Intre standardele minimale si cele maximale sunt trepte progresive de trecere.
Acest model de proiectare respecta ritmul de activitate al fiecarui elev, concretizat in nivelul de invatare al elevului. Acest nivel este determinat de raportul dintre timpul real de invatare si timpul necesar pentru invatare (Marin, Manolescu, Romita Iucu, 2004).
8.3. Proiectarea si elaborarea unui program de instruire
Etapele elaborarea unui program de instruire: (Lazar Vlasceanu si Dan Potolea)
8.3.1. Precizarea obiectivelor instructiv-educative
Fiind un proces finalist, toate etapele si componentele procesului de invatamant se desfasoara in functie de obiective.
Obiectivele sunt organizate taxonomic (domenii si clase comportamentale)
Formularea clara (operationala) a unui obiectiv educational trebuie sa indeplineasca doua cerinte: de continut / de forma.
Dimensiunea de continut a unui obiectiv se refera la operatia logica sau abilitatea mentala ce trebuie activate prin asimilarea continutului respectiv.
Norme pedagogice privitoare la formularea continutului obiectivelor:
intr-un obiectiv nu se formuleaza informatia sau problema de rezolvat, ci operatia logica sau abilitatea mentala activata;
obiectivele trebuie sa corespunda prin continutul lor nivelului de dezvoltare intelectuala vizand si "proxima dezvoltare";
operatiile, abilitatile sau componentele trebuie sa fie cat mai variate (nu numai de un anumit tip).
Dimensiunea referitoare la forma unui obiectiv este elaborata in functie de urmatoarele norme:
un obiectiv nu descrie activitatea profesorului, ci cea a elevului;
obiectivul trebuie formulat in termeni comportamentali expliciti;
fiecare obiectiv trebuie sa vizeze o operatie singulara si nu mai multe;
un obiectiv trebuie sa fie formulat in cat mai putine cuvinte;
8.3.2. Cunoasterea resurselor si a conditiilor de desfasurare a procesului didactic.
cunoasterea conditiilor didactico-materiale
timpul de instruire-invatare
nivelul de pregatire al elevilor si potentialul lor de invatare.
8.3.3. Organizarea si pregatirea pedagogica a continutului procesului instructiv-educativ:
sistematizarea continutului prin delimitarea si ordonarea unitatilor informationale;
identificarea, pentru fiecare unitate informationala, a unitatilor de continut cu valoare euristica maxima (stabilirea elementelor esentiale);
organizarea continutului pe sisteme de lectii si lectii;
stabilirea ritmului de parcurgere a materiei;
ordonarea logica a continutului.
8.3.4. Stabilirea raporturilor de corespondenta dintre obiective si continuturi.
A indeplini aceste raporturi inseamna a stabili operatiile logice sau mentale care sunt activate prin parcurgerea continuturilor respective. Pentru aceasta se elaboreaza tabele de specificatii. Procedeul concret de stabilire a corespondentelor este urmatorul: intr-un tabel se trec in stanga obiectivul, iar in coloana din dreapta se trece unitatea de continut etc.
8.3.5. Stabilirea strategiilor pedagogice, care reprezinta de fapt aspectul activ, dinamic, prin care cadrul didactic dirijeaza invatarea.
Pentru elaborarea unei strategii didactice, profesorul trebuie sa se raporteze in principal la metodele si mijloacele folosite.
Exista o varietate extrem de mare de combinatii sau strategii pedagogice aplicabile pentru a dirija invatarea.
Aceste combinatii nu se realizeaza intamplator, ci in functie de anumite criterii, intre care:
organizarea elevilor
organizarea continutului
modul de evaluare etc.
In constructia unei strategii didactice se manifesta creativitatea profesorului.
8.3.6. Stabilirea activitatilor de predare-invatare susceptibile sa asigure realizarea obiectivelor propuse (esalonarea in timp a situatiilor instructive)
Modalitatile de evaluare a rezultatelor obtinute de elevi (Intrucat problematica evaluarii a fost tratata intr-un capitol distinct, nu vom dezvolta aceasta problematica).
8.4. Proiectul didactic al activitatii educationale - aplicatii pentru domeniul stiintelor juridice:
8.4.1. Proiectul didactic al unei activitati educationale
Proiectul pedagogic al unei activitati educationale este structurat in trei parti:
1- Date de identificare
2 - Constructia propriu-zisa
3 - Precizarea criteriului de optimalitate.
(Lazar Vlasceanu, op. cit.)
8.4.1.1. Identificarea include urmatorii indicatori
- data
- clasa
- disciplina
- aria curriculara
- tipul lectiei
- scopurile lectiei
- obiectivele operationale
- strategii didactice folosite
- material didactic
- bibliografie.
8.4.1.2. Constructia - include cinci indicatori, asezati in coloane
esalonarea in timp a situatiilor instructive (secventele lectiei), obiectivele operationale;
unitatile de continut;
strategiile didactice;
instrumentele de evaluare a rezultatelor.
Intre continutul acestor cinci indicatori trebuie sa existe relatii de corespondenta. Proiectul trebuie sa aiba coerenta atat pe orizontala cat si pe verticala.
Indicatorii prezentati mai sus se elaboreaza in urmatoarea ordine:
a) se formuleaza obiectivele care trebuie sa aiba un caracter concret,
operational si sa fie in stransa legatura cu unitatile de continut rezultate in urma analizei logice si pedagogice a acestuia;
b) se opteaza pentru strategia pedagogica adaptata la obiectivele si
continutul activat.
c) se stabilesc modalitatile si instrumentele de evaluare;
d) se esaloneaza in timp situatiile de instruire
Etapele mari ale unei activitati educationale sunt in general urmatoarele:
- captarea atentiei
- organizarea activitatii
- verificarea temei
- enuntarea obiectivelor
- predarea noilor cunostinte;
- fixarea acestora
- transferul cunostintelor
- tema pentru acasa
8.4.1.3. Criteriul de optimalitate precizeaza
a) distributia standardelor de continut de la nivel minimal la nivel maximal
b) repartitia asteptata sau dezirabila a performantelor elevilor sau modul de realizare (distributie) a performantelor relative.
Calitatile unui proiect didactic
- sa ofere o perspectiva globala si completa asupra lectiei;
- sa aiba un caracter realist;
- sa fie simplu si operational;
- sa fie flexibil;
- sa faciliteze realizarea obiectivelor specifice.
Deoarece, pregatirea activitatilor educationale in predarea stiintelor sociale reprezinta un demers de maxima importanta pentru reusita activitatilor didactice, venim in sprijinul studentilor la specializarea stiinte juridice cu o serie de exemple de proiecte didactice, (fie de curs, fie de seminar), la diverse discipline incluse in planul de invatamant.
Structura respectivelor proiecte, avand in vedere si postulatul enuntat in preambulul temei despre proiectare, este prea putin standardizata, lasand libertatea fiecarui propunator in a-si stabili acea structura a proiectelor care vine cel mai bine in intampinarea propriilor interese, credinte si trasaturi de personalitate.
8.4.2. Proiecte didactice aplicate domeniului stiintelor juridice
PROIECT DE CURS
DISCIPLINA: DREPT CIVIL
TEMA: REVOCAREA LEGATELOR
DATA:
LOCUL DE DESFASURARE:
DURATA:
OBIECTIVE:
Cognitive:
STRATEGII DIDACTICE:
DESFASURAREA ACTIVITATII:
-pentru ingratitudinea legatarului (daca legatarul a atentat la viata dispunatorului sau s-a facut vinovat de delicte, cruzimi sau injurii grave);
- cu ajutorul unor pasaje reproduse din Codul civil, se vor trage concluzii asupra importantei institutiei revocarii legatelor asupra modalitatilor in care se realizeaza revocarea;
- se fac propuneri de lege ferenda pentru o reglementare unitara a revocarii in materia actelor juridice cu titlu gratuit (liberalitatile);
- se trec in revista principalele notiuni introduse;
- se fac recomandari pentru dezbaterea unor probleme de seminar;
- se fac eventuale aprecieri asupra activitatii studentilor.
DISCIPLINA: DREPT CIVIL - TEORIA GENERALA A OBLIGATIILOR
TEMA: EXECUTAREA INDIRECTA A OBLIGATIILOR
DATA:
LOCUL DE DESFASURARE:
DURATA:
OBIECTIVE:
Cognitive:
STRATEGII DIDACTICE:
DESFASURAREA ACTIVITATII:
1. MOMENT ORGANIZATORIC:
- pregatirea materialului: notite, legislatie, culegeri de practica judiciara;
- pregatirea spatiului de instruire;
2. REACTUALIZAREA CUNOSTINTELOR:
- reactualizarea notiunilor de 'efecte ale obligatiilor', 'plata', 'executarea in natura', executarea silita in natura': incadrarea executarii indirecte a obligatiilor intre efectele obligatiilor;
3. ANUNTAREA TEMEI:
- se prezinta, in urma unei determinari logice, tema noua, 'Executarea indirecta a obligatiilor';
- se scrie titlul cursului pe tabla;
4. PREDAREA INVATAREA NOILOR INFORMATII:
- reliefarea naturii juridice a institutiei executarii indirecte a obligatiilor; diferentierea intre raspunderea civila delictuala si raspunderea civila contractuala; dreptul la despagubiri;
- conditiile acordarii de despagubiri: prejudiciul, vinovatia (prezumtia de culpa, punerea in intarziere a debitorului, conventiile cu privire la raspundere;
- evaluarea despagubirilor: tipurile de evaluare (judiciara, legala, conventionala), caracterele specifice fiecarui tip de evaluare; evaluarea conventionala anterioara producerii (clauza penala);
5. CONSOLIDAREA NOILOR INFORMATII:
- rezumarea informatiilor expuse;
- evidentierea unor propuneri de lege ferenda;
- recapitularea principalelor idei ale insitutiei executarii indirecte a obligatiilor;
- stabilirea unor referinte bibliografice suplimentare.
|
