CONŢINUTURI

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

NR.

ORE

RESURSE

EVALUARE

Acceptiile termenului "fantastic"

Evolutia prozei fantastice romanesti

1. Acceptiile termenului "fantastic";

" Textul fantastic trebuie sa-l oblige pe cititor a considera lumea personajelor drept o lume a fiintelor vii, astfel încât el sa ezite între o explicatie naturala si una supranaturala a evenimentelor evocate. Apoi, aceasta ezitare poate fi de asemenea împartasita de unul dintre personaje(.). In fine, cititorului i se cere sa adopte o anumita atitudine fata de text: sa refuze atât 22422j919w interpretarea alegorica, cat si pe cea poetica." (Tzvetan Todorov - Introducere în literatura fantastica);

2. Primele încercari de constituire a literaturii fantastice la noi:

D. Cantemir - Istoria ieroglifica ;

I.H. Radulescu - Zburatorul ;

V. Alecsandri - Sânziana si Pepelea;

Activitatea în grup

Activitate

frontala

Activitate independenta

Dictionar de termeni literari

3. Evolutia prozei fantastice romanesti:

M. Eminescu si formula fantasticului doctrinar - Sarmanul Dionis ,   

Avatarii faraonului Tla , Geniu pustiu , Cezara;

I. Creanga si fabulosul fantastic - Povestea lui Arap-Alb ;

I.L.Caragiale si fntasticul demonic - Abu-Hassan , Kir Ianulea , La

hanul lui Manjoala , La conac;

L. Rebreanu - fantasticul ca experiment literar si ca experienta

existentiala - Adam si Eva ;

V. Voiculescu - fantasticul mistic - Lostita , Pescarul Amin , Ultimul

Berevoi , In mijlocul lupilor ;

M. Eliade - fantasticul mitologic si simbolic - La tiganci , Pe strada   

Mantuleasa , In curte la Dyonis , Les Trois Graces ;

L. Dimov - fantasticul oniric - Pe malul Styxului , Carte de vise,

Vesnica reîntoarcere.

Activitate

frontala

Activitate independenta

Dictionar de termeni literari

Locul lui Caragiale în proza fantastica romaneasca

La conac

Observarea seductiei maleficului..

Descoperirea imixtiunii spiritului malefic în viata de zi cu zi oamenilor; schita La conac - motive predilecte: drumul, strainul, hanul, pactul; Demonstrarea jocul tentatiilor : tentatia bahica, tentatia erotica, tentatia îmbogatirii miraculoase, tentatia pactului;

Întelegerea crestina a ordinii lumii si motivul invocatiei divine; finalul moralizator;

Activitatea în grup

Activitate

frontala

Activitate independenta

Locul lui

V. Voiculescu

în proza fantastica romaneasca

Dezbaterea semnificatiilor conceptului fantastic" prin raportare la texte literare cunoscute

Specificarea primelor încercari de constituire a literaturii fantastice la noi: reprezentanti, evolutie.

Numirea tipurilor de fantastic: formula fantasticului doctrinar, fabulosul fantastic, fantasticul demonic, fantasticul ca experiment literar, fantasticul mistic, fantasticul mitologic si simbolic, fantasticul oniric

Text-suport

Activitatea în grup

Activitate

Frontala

Activitate independenta

Observare sistematica

Lostrita

Povestirile voiculesciene se grupeaza pe doua registre:

- povestiri anecdotice ( având anecdota simpla sau ilustrativ-ideologica), care au ca punct nodal o farsa, o situatie neasteptata, inedita, care genereaza confuzie, având substrat umoristic ( Fata din Java, Proba, Ispitirile calugarului Evtichie, Chef la manastire);

- povestirile cu substrat fantastic, în care e creata o lume fabuloasa, arhetipala si virginala, unde omul conserva existenta arhetipala ( Iubire magica, În mijlocul lupilor, Sezon mort, Pescarul Amin, Lostrita, Lacul rau, Ultimul Berevoi etc.).

Povestirile voiculesciene sunt grupate în doua volume, publicate postum, în 1966: Capul de zimbru, Ultimul Berevoi

Dezbaterea categoriei estetice a fantasticului pornind de la urmatoarele consideratii:

Încadrarea povestirii Lostrita în ciclul povestirilor fantastice voiculesciene, specificarea

originalitatii viziunii fantastice, precizarea genezei povestirii, a temei acesteia, a motivelor, precizarea particularitatilor structurale si compozitionale (coroborarea specificului românesc cu fantasticul si fabulosul), caracterizarea personajelor, specificarea originalitatii acestora, identificarea mitului de sorginte pagâna a animalului totemic, mentionarea elementelor specifice de arta narativa si a limbajului specific muntenesc, relevarea importantei prozei voiculesciene în contextul literaturii române.

povestirea Lostrita apartine compartimentului fantastic al prozei scurte voiculesciene, fiind publicata în Iubire magica.

Geneza povestirii poate fi fixata într-o perioada anterioara, de la începutul creatiei, în care se manifesta preferinta pentru elementul ancestral pagân , fiind prelucrat în maniera traditionala mitul Sirenei sau al Ondinei, întâlnit anterior la Eminescu.

Tema povestirii: mitul animalului totemic.

Motivele pastreaza dimensiunea arhetipala a spatiului si timpului proiectate: motivul apei primordiale (aici spatiu al manifestarilor neobisnuite) motivul tentatiei, motivul visului revelator, motivul solomonarului, motivul faustic, motivul calatoriei, motivul dublului etc. Bistrita). Relatarea se vrea una revelatorie, pentru a se sugera existenta în continuare în spatiul realului a unor forme totemice stihiale, primitive, care se întorc pentru a-si recupera esentele.

Activitatea în grup cu raportare frontala,

Activitate independenta

Activitatea în grup

Activitate frontala

Activitate independenta

Tema pentru acasa

Structura povestirii consta în relationarea fabulosului tipic traditional, specific basmului românesc, cu fantasticul care conserva arhetipalul (se poate realiza o localizare, care capata însa dimensiuni relative:

Specificarea doctrinei fantasticului de tip oniric, "care nu ignora nici    baladescul" (E. Simion);

Timpul are dimensiuni mitice, pierzându-si limitarea fireasca, specifica civilizatiei; e surprinsa imaginea unei lumi atemporale, iar spatiul e si el relativ fixat :pe apa Bistritei, apa de munte (pura, nealterata), caci lostritele traiesc în acest tip de ape.

Descoperirea cheii interpretarii alegorice a incompatibilitatii dintre lumile diferite;

Locul lui Leonid Dimov în literatura fantastica romaneasca

Leonid Dimov:

Vârcolacul si Clotilda

Analiza temei erotice si a temei viziunii asupra esteticului: "Frumos înseamna întâlnirea întâmplatoare dintre o umbrela si o masina de cusut pe o masa de operatie." (Lautreamont);

Dezbaterea fuziunii dintre fantastic si cotidianul banal.

Observarea alternantei timpurilor verbale, a simbolisticii succesiunii spatiilor evocate, a coerentei "schemei epice" a poemului.

Dezvoltarea simbolurilor propuse de poet: terenul de tenis, jocul, lacul,    vârcolacul albastru, fiara, localul (han), iola (barca), înserarea si noaptea, apa.

Exploatarea miturilor: al strigoiului si al androginului.

Activitatea în grup

Activitate frontala

Activitate independenta

Tema pentru acasa

Fantasticul înteles ca ezitare între explicabil si inexplicabil, ca model al dilemei cunoasterii:

Evaluare

Dezbaterea categoriei estetice a fantasticului pornind de la urmatoarele consideratii:

"Intr-o lume care este evident a noastra, cea pe care o cunoastem, fara demoni si silfide si fara vampiri, are loc un eveniment care nu poate fi explicat prin legile acestei lumi familiare. Cel care percepe evenimentul trebuie sa opteze pentru una dintre cele doua solutii posibile: ori este vorba de o înselaciune a simturilor, de un produs al imaginatiei, si atunci legile lumii ramân ceea ce sunt, ori evenimentul s-a petrecut într-adevar, face parte integranta din realitate, dar atunci realitatea este condusa de legi care ne sunt necunoscute.

Fantasticul ocupa intervalul acestei incertitudini. ." (T.Todorov )

Observare sistematica

Activitate independenta

Activitatea independenta

Stabilirea planului eseului structurat

Dictionar de termeni literari

Tema pentru acasa Redactarea unui eseu pe baza textelor studiate în cadrul temei LUMI FANTASTICE