A. Probe pentru sesizarea defectelor de pronuntie si auditie, cu aplicare individuala.
Scop: dezvoltarea capacitatii de analiza senzoriala auditiva si de concentrare asupra unui obiectiv precis.
Material: clopotel, carte, creion, chei, cutie de chibrituri, muzicuta.
Desfasurare: În clasa este liniste perfecta, copiii stau cu capul culcat pe banci ascultând cu atentie marit 22322w2212w a sunetele produse cu ajutorul obiectelor enumerate mai sus (miscarea unei legaturi de chei, batai cu creionul în catedra, zgomotul facut de miscarea unei cutii de chibrituri etc.)
Dupa fiecare zgomot se cere elevului solicitat sa ia pozitia corespunzatoare în banca si sa spuna ce sunet au auzit.
Joc - "Repetam propozitii"
Scop: dezvoltarea capacitatii de memorare si redare a unor propozitii; exersarea auzului fonematic.
Desfasurare: învatatorul enunta propozitiile, iar copilul, în mod individual, va repeta ce a auzit.
Exemple de propozitii:
Liviu merge la joaca.
Floarea creste în gradina.
Ionel creste iepuri.
Lupul flamând fuge dupa o caprioara.
Ursul îsi vâra coada în lacul înghetat.
Mioara pleaca în excursie cu fratiorul ei.
3. Pentru corectarea defectelor de pronuntie am folosit poezii scurte si cunoscute:
" Rica nu stia sa zica "Eu ma joc
Râu, ratusca, ramurica, În cojoc
Dar de când baiatu'nvata Dar deodata aud: poc!
Poezia despre rata Mi s-a rupt cojocul,
Rica a'nvatat sa zica Se vede mijlocul!"
Râu, ratusca, ramurica."
iar cu ajutorul oglinzii si a unor desene schematice care indica pozitia corecta a gurii si a limbii i-am învatat sa exprime corect sunetele în cuvinte.
Evaluare
Se noteaza greselile si se clasifica în:
B. Probe pentru cunoasterea vârstei psihologice a limbajului
Proba proprietatilor contradictorii
Scop: precizarea si activizarea vocabularului privind unele adjective cu sens contrar.
Material: imagini cu obiecte care au proprietati contradictorii.
a) O ciuperca mare si o ciuperca mica.
b) O linie lunga si o linie scurta.
c) O carte groasa si o carte subtire.
d) Un om tânar si un om batrân.
e) Un copil vesel si un copil trist.
f) O rochita curata si o rochita murdara.
g) Un pahar plin si un pahar gol.
h) O floare necolorata si o floare colorata.
i) Un cub si multe cuburi.
j) O fereastra închisa si o fereastra deschisa.
Desfasurare:
Faza I: se prezinta copilului imaginile dupa modelul:" Aceasta este o ciuperca mare" (se arata imaginea), iar aceasta este o ciuperca .....(copilul trebuie sa spuna adjectivul cu sens opus).
Faza II: se reia proba invers: "Aceasta este o ciuperca mica " (se arata imaginea), iar aceasta este o ciuperca ........ (copilul trebuie sa spuna adjectivul cu sens opus).
Evaluare:
La ambele faze se acorda un punct pentru fiecare raspuns corect, iar ulterior se va face media acestora. Având în vedere maturitatea scolara, punctajul minim este de 6 puncte.
Proba denumirii a zece culori
Scop: recunoasterea culorilor.
Material: jetoane colorate diferit.
Desfasurare: se prezinta copilului jetoane cu urmatoarele culori: rosu, verde, negru, roz, alb, violet, gri, maro, galben, albastru.
Sarcina copilului este de a denumi culorile.
Evaluare:
Raspunsurile corecte se noteaza cu câte 1 punct, apoi se însumeaza punctele.
Având în vedere maturitatea scolara, punctajul minim este de 5 puncte.
Proba de autocunoastere:
Scop: dezvoltarea capacitatii de autocunoastere; valorificarea cunostintelor dobândite cu privire la: nume, vârsta, domiciliu, anotimpuri, zilele saptamânii, ocupatiile parintilor, jocuri preferate etc.
Desfasurare: se pun urmatoarele întrebari fiecarui elev în parte:
"Cum te numesti?"
"Câti ani ai?"
"Unde locuiesti?"
"În ce anotimp suntem?"
"Ce zi este astazi?"
"Ce ocupatie are mama ta/tatal tau?"
"Cu ce îti place sa te joci?"
Evaluare:
Copiii care au numai cunostinte sumare, empirice, insuficiente (de exemplu: nu cunosc denumirea strazii, numarul casei, numele anotimpului, a zilei, iar despre ocupatiile parintilor formuleaza propozitii de tipul: "Lucreaza mult... "Se întâlneste cu oameni...", "E patroana...", "Lucreaza într-o cladire mare..." etc.) nu au ajuns la nivelul maturitatii scolare sau nu au dobândit cunostintele necesare unui elev la intrarea în scoala.
C. Probe pentru investigarea memoriei
Investigarea memoriei de scurta durata
Scop: dezvoltarea capacitatii de memorare si a rapiditatii în gândire, precum si redarea verbala a ceea ce au memorat.
Material: cartonase cu imagini clasificate pe diverse categorii.
Desfasurare: se prezinta copilului 16 cartonase cu imagini a urmatoarelor obiecte:
3 imagini cu obiecte de încaltaminte (ghete, pantofi, sandale);
5 imagini cu obiecte de îmbracaminte (fusta, fular, bluza, rochita, sapca);
3 imagini cu obiecte de igiena corporala (periuta de dinti, sapun, sampon);
5 obiecte folosite la masa (farfurie, lingura, furculita, pahar, servetel);
Se prezinta copilului imaginile, pe care le denumeste.
Se aduna cartonasele, apoi i se cere sa denumeasca ce a vazut.
Evaluare: Copiii care au retinut sub 50 % (mai putin de 8 imagini) au o memorie de nivel submediu.
Copiii care au retinut între 50-75% (8-12 imagini) au o memorie de nivel mediu.
Copiii care au retinut mai mult de 75% (13-16 imagini) au o memorie de nivel supramediu.
Investigarea memoriei de lunga durata
Se foloseste suportul vizual de la proba anterioara. La 8-10 minute de la terminarea primei testari, se prezinta din nou imaginile si se denumesc.
Copiii sunt atentionati sa retina denumirile obiectelor.
A doua zi, copiii sunt întrebati individual daca pot numi obiectele vazute cu o zi înainte.
Evaluare: se noteaza rezultatele ca la proba anterioara.
Proba pentru investigarea memoriei auditive
Se administraza aceeasi proba ca la investigarea memoriei vizuale, fara suport vizual, numai prin enumerare orala.
Evaluare:
Se noteaza rezultatele ca la proba anterioara.
D. Proba pentru investigarea spiritului critic
Scop: dezvoltarea capacitatii de diferentiere a faptelor reale de cele ireale; dezvoltarea operatiilor gândirii.
Material: cartonase cu diverse enunturi, care contin elemente ireale.
Desfasurare: se spun copilului 2 enunturi, care contin elemente ireale.
Exemple:
"Un om a plecat de acasa si a
lasat bastonul la
Când cineva s-a apropiat de casa, bastonul a început sa latre."
"Ionel si-a parcat vaporul în fata casei.
A doua zi nu a putut sa plece deoarece avea pana la cârma."
"Prima mea masina era un cal cu aripi.
L-am lasat sa pasca si i s-a stricat motorul."
Evaluare:
Se urmareste mimica si reactiile copilului , se întreaba ce parere are despre cele auzite. La aceasta vârsta copiii remarca cu usurinta elementele ireale, fapt care demonstreaza formarea atitudinii critice. În cazul în care, în jurul vârstei de 6 ani, copilul accepta irealul fara nici un fel de opozitie, poate însemna tardivitate în dezvoltarea operatiilor gândirii.
|
