Procesul de invatamant
Componente si variante ale instruirii si invatarii
2. Procesul de invatamant ca relatie intre predare-invatare-evaluare
3. Caracterul formativ-educativ al procesului de invatamant
4.Activitatea scolara formativa in vederea achizitionarii si consolidarii abilitatilor si deprinderilor pentru citit-scris la diferite categorii de deficiente. Abilitatea manuala, pregrafia si grafia-etape ale insusirii scrisului. Etapele insusirii cititului la copilul cu deficiente . Citit-scrisul in Braille. Particularitati ale citit-scrisului in cazul copiilor cu surdo-cecitate.
5. Specificul formarii competentei de calcul aritmetic la copilul cu numere naturale. Specificul rezolvarii problemelor la diferite tipuri de deficiente .
1.Componentele si variante ale instruirii si invatarii
Procesul de invatamant = ansamblul de actiuni exercitate in mod constient si sistematic de catre educator asupra elevilor intr-un cadru institutional organizat in vederea formarii Personalitatii acestora in concordanta cu cerintele idealului educational.
In perspectiva sistemica, procesul de invatamant este definit ca :
ansamblul complex , ce rezulta din multimea componentelor, multitudinea
interconditionarilor.
ansamblul actional si dinamic ( proiectat si structurat in mod deliberat) ale carui componente si interactiuni functioneaza integrat in raport cu obiectivele instructiv-educative de atins.
Definirea componentelor procesului de invatamant trebuie facuta sub urmatoarele aspecte :
In plan functional :procesul de invatamant urmareste realizarea unor scopuri precise, are la baza o anumita intentionalitate si este orientat de obiective ce trebuiesc indeplinite. OBIECTIVELE
Obiectivele isi gasesc finalizare in rezultate.
Ø Obiectivele dau sens activitatii didactice reprezentand inceputul si sfarsitul oricarei actiuni
( intentionalitate si finalitatea procesului).
Ø Se refera la schimbarile dorite ( care se manifesta in comportamente : cognitiv, afectiv , atitudinal al elevilor).
Ø Influenteaza adoptarea deciziei cu privire la :
sarcinile instructiv cognitive si educativ-formative urmarite ;
sarcinile practic- aplicative ;
sarcinile terapeutic-compensatorii , corectiv-formative.
In plan structural : functionarea procesului de invatamant are la baza resurse umane-elevi , educatori , partinti si resurese materiale si financiare, continuturi, forme de organizare a activitatii, sisteme de relatii, echipamente, timp, spatiu.
In plan operational : urmarim procesul , desfasurarea activitatii,metodele, strategiile.
Componentele procesului de invatamant:
-obiective ( directia)
-agenti ( elevi , cadre didactice
-continut
-strategii
-metode
-tehnici
forme de organizare
-resurse materiale
-mediu de instruire
-produsele activitatii.
1. Obiective
-ca activitate constienta , procesul de invatamant presupune intentionalitate.
-modelele teoretice ale obiectivelor educationale, taxonomiile lor au functie orientativa pentru elaborarea obiectivelor concrete, operationale, proprii unor continuturi determinate.
2. Agenti
-activitatea instructiv-educativa se desfasoara cu participarea a 2 agenti principali : profesori si elevii.
-profesorul realizeaza predarea, iar elevul invatarea.
-calitatea relatiei depinde de :- personalitatea profesorului, competenta lui;
- relatia profesor-elev, elev-elev.
3. Continutul
-se vehiculeaza un continut informational care dezvolta structurile cognitive , un anumit mod de a gandi , aptitudini , atitudini.
4. Strategii-instrumente de lucru
-presupune un anumit mod de organizare si combinare a metodelor , procedelor, mijloacelor si formelor de organizare.
-metode, mijloace tehnico-materiale.
5. Forme de organizare
-se face in raport de obiective , continut, strategii
-folosirea mai frecventa a lectiei, vizite, excursii lucrari practice.
6. Modalitati de grupare a elevilor
-frontale ( nu se pot activiza elevii, individualiza , feed-back).
-in grup - stimuleaza sipitul de echipa
- nu se poate individualiza invatarea
-individuale - participare activa , la nivelul capacitatii si in ritm propriu.
7. Produse
-pe baza lor la diferite niveluri se face analiza eficientei intregului sistem.
Eficienta procesului de invatamant este dependenta de calitatea si functionalitatea fiecaruia din acesti factori.
Relatia dinamica dintre componentele procesului de invatamant a determinat adoptarea unor forme variate de organizare.
Organizarea procesului de invatamant pe clase si lectii.
Caracteristici :
a. activitatea de instructie si educatie se realizeaza cu colective de elevi.
b. elevii sunt grupati pe clase in raport de varsta, nivel de dezvoltare si de pregatire
c. elevii trec dintr-un an de studiu in altul superior-promovare
d. continutul instruirii este organizat pe discipline, pe ani de studii-prin planul de invatamant.
e. continutul fiecarei discipline este stabilit printr-o programa proprie pentru fiecare an de studiu si structurat in capitole si subcapitole.
f. programa scolara-semestre-orar
g. procesul de instruire si educatie se realizeaza prin lectii si alte tipuri de activitati.
2.Procesul de invatamant ca relatie intre predare-invatare-evaluare
Menirea procesului de invatamant este sa angajeze elevii in trairea de noi si noi experiente, organizate pedagogic, incat acestea sa realizeze invatarea.
Predarea :
-caracterizeaza munca invatatorului
-inseamna :-a planifica ,a proiecta producerea schimbarilor dorite ;
-a preciza natura schimbarilor a obiectivelor urmarite).
-a determina continutul acestor schimbari
-a organiza si dirija producerea schimbarilor
-a organiza conditiile care favorizeaza schimbarile
-a aprecia nivelul la care se realizeaza schimbarile asteptate- rezultate la invatatura.
Invatatorul :
-face cunoscut elevilor obiectivele invatarii;
pune elevii in relatie cu materia noua de invatat;
-organizeaza invatarea, creeaza conditii;
-impune succesiunea evenimentelor invatarii ( gradarea sarcinilor, dozarea eforturilor).
-asigura aplicarea cunostintelor
-corecteaza greselile
Predarea include si actiuni legate de planificare, proiectare, reelaborare a continuturilor, confectionare a materiei didactice.
Invatatorul poate adopta moduri diferite de prezentare a materiei noi de invatat:
Se poate baza pe :
intuitia senzoriala-aduce obiectele cunoasterii in fata elevilor ( invatare senzoriala inductiva).
reprezentare iconica-aduce substitute ale obiectelor si fenomenelor( imagini,grafice,diapozitive,filme).
reprezentare simbolica,verbalizata
moduri cimbinate
Invatarea =ansamblul de rezultate exprimate in termeni de noi cunostinte, notiuni,idei,priceperi,deprinderi,modalitati de gandire , de expresie, atitudini, comportamente.
Invatarea poate fi perturbata de diversi factori (conditii) :
Conditii interne :
Factori biologici :-ereditare,varsta,sex,dezvoltare fizica,stare de sanatate
Factori psihologici :-nivelul intelectual, gandirea , limbajul, memoria, imaginatia , vointa, personalitatea.
Conditii externe :
-obiectivele scolare
-continuturi
-metode, procedee,strategii
-personalitatea profesorului, mediul scolar. Timpul scolar
-familia.
Evaluarea :
In didactica moderna , procesul de invatamant are si o a treia finctie.
Evaluare :
-completeaza ciclul de interventie al invatamantului asupra elevului ;
-ajuta la luarea deciziilor pentru imbunatatirea desfasurarii procesului de invatamant ;
-introduce imbunatatiri, ajustari cerute de mersul predarii si invatatrii.
Eficienta invatamantului special este cu atat mai mare cu cat se urmareste ca invatarea sa nu se limiteze numai la asimilarea de cunostinte , ci sa se puna accent pe formarea de COMPORTAMENTE,ATITUDINI, STARI EMOTIONALE, REACTII MOTIVATIONAL-VOLITIONAL.
3.Caracterul formativ-educativ al procesului de invatamant
Procesul de invatamant nu este centrat numai pe distribuirea cunostintelor , a simplei transmiteri si asimilari de cunostinte.
Exemplu : Astfel incat fiecare disciplina care se preda in invatamantul primar urmeaza sa dezvolte anumite capacitati sau procese psihice.
-matematica-gandirea
-limba romana-capacitatea de exprimare
-disciplina artistica-imaginatia
-educatie fizica- capacitati fizice
-lucrul manual-motivatia muncii
= stimularea curiozitatii, a spiritului de observatie, a inteligentei , creativitatii, limbajului, motivatiei.
Momentele afective , care insotesc predarea , vin sa influenteaze dezvoltarea -atitudinilor
-convingeri
-conduite
Procesul de invatamant constituie principalul mijloc de educatie , de pregatire pentru munca si viata.
Instruirea si educatia ( mediate scolar) reprezinta un efort de ajutorare si modelare a dezvoltarii individului.
Procesul de invatamant nu-si dezvaluie de la sine valoarea lui formativa si educativa.
Invatatorul trebuie sa creeze situatii de invatare.
-sa puna in valoare intreaga incarcatura etica, sociala, estetica a continutului literar-artistice.
-sa acorde atentie calitatii continuturilor predate( selectie,esentializare,actualizare,concret).
-sa aleaga metode adecvate
-sa asigure o intensa participare a elevului.
-sa asigure o mai buna personalizare a invatarii si a predarii, adapatare la particularitatile elevilor.
.Activitatea scolara formativa in vederea achizitionarii si consolidarii abilitatilor si deprinderilor pentru citit-scris la diferite categorii de deficiente. Abilitatea manuala , pregrafia si grafia-etape ale insusirii scrisului. Etapele insusirii cititului la copilul cu deficiente. Citit-scrisul in Braille. Particularitati ale citit-scrisului in cazul copiilor cu surdo-cecitate.
In insusirea citit-scrisului o importanta deosebita o are relatia fonem-lexem-grafem.
Scrisul se dobandeste prin transformarea fonemului in grafem, iar lexemul dobandeste valoarea atunci cand citirea il transforma in fonem.
Citit -scrisul este un rezultat al coordonarii corticale superioare , o sinteza la nivel perceptiv motor.
Citit = reprezinta actiunea de parcurgere a unui text pentru a lua cunoastere de continutul acesteia. Face apel la un proces de analiza si sinteza ,de aceea invatarea citirii presupune o maturizare perceptiva ( 6 ani0 ; la d.m. este afectata in cea mai mare masura cursivitatea datorita particularitatii perceptiilor fragmentare si a inteligentei deformate.
Citirea =presupune urmatoarele etape :
identificarea indicilor vizuali ai cuvintelor
decodarea lexemelor
recunoasterea gruparii cuvintelor intr-o propozitie
intelegerea mesajului scris ca un totunitar.
conceperea scrisului
apare elementul motor
perceperea vizuala in faza finala
Deprinderea pentru citit-scris la copilul d.m.
Citit-scrisul implica atat deprinderi simple ( elemente grafice) cat si cele complexe ( activitatea de scriere) sunt importante exercitiile sistematice de scriere, de memorare a unor miscari.
Importanta abilitatii manuale - pentru pregrafie
1. Exersarea gesturilor fundamentale.
a) Gestul rectiliniu
-activitatea trebuie sa debuteze cu exercitii de imitare a gesturilor executate de profesor, acesta trebuie sa conduca bratul copiilor care nu sunt capabili sa imite.
-activitatea trebuie sa inceapa cu gesturi ample pana se ajunge la cele implicate in actul grafic
-executarea gesturilor trebuie verbalizata.
Exemplu :
Pentru gestul orizontal : se deseneaza de profesor o casa in stanga si scoala in dreapta. Copilul intai cu degetul , apoi cu creionul marcheaza drumul de acasa la scoala.
Pentru gestul vertical : profesorul puncteaza pe hartie trasee verticale de lungimi diferite , iar elevii unesc punctele cu creioane colorate.
Pentru gestul rotativ : exercitii de insurubare-desurubare
Exercitii dupa sabloane, cercuri.
2. Exersarea dezvoltarii coordonarii motrice
-introducerea atei in ac
-insirarea de margele, joc cu bile
-contur de sablon
-colorare,puzzles
-desen
-trasarea unor grafeme in aer, apoi pe hartie.
La lectiile de citit-scris ( cls I-II ) la d.m. se folosesc procedee ale metodei globale ( exemplu : procedeul recunoasterii globale a unor cuvinte intregi, scrise cu litere de tipar -pentru copiii aflati in stadiul preoperational al gandirii). Asociate cu obiectele denumite, pentru ca apoi sa se treaca la analiza elementelor din care se compuneau cuvintele respective.Ca avantaje sunt :
-evitarea esecului
-caracterul individual al exercitiului
-afectivizare
In analiza dezvoltarii abilitatii de a citi si a scrie se disting 3 etape importante :
Etapa preabecedara
sunt solicitate operatiile de analiza si sinteza, copilul este solicitat sa desparta cuvinte in silabe, sunete - iar pe de alta parte sa ajunga la unirea silabelor- la cuvinte.
Scolarul realizeaza ca fiecare cuvant are o anumita semnificatie - desemneaza un obiect, un fenomen.
Etapa abecedara
scolarul poseda capacitatea de a stabili raporturi intre foneme si grafeme.
Etapa postabecedara
-se realizeaza fluent citit-scrisul.
La d.m. este dificil datorita ca:
-presupune efort fizic si intelectual
-atentie distributiva ( prelucrare fonetica a cuvintelor asociere fonem-grafem).
-pentru a forma deprinderi la d.m. sunt foarte importanteexercitiile sistematice de scriere , de memorare a miscarilor efectuate.
La predarea diferitelor obiecte de invatamant este necesar sa se asigure insusirea temeinica a unor notiuni de baza.
Mariana Rosca -de exemplu :
Insusirea citirii :
-uneori,d.m. intampina dificultati pentru ca notiunile 'inceput' , 'sfarsit' nu sunt suficient de clare.
Astfel copilul indica la intamplare pozitia unui sunet in cuvant.
Exemplu : in prima etapa : exercitii pe material static( indica cu un creion )
In a doua etapa folosirea unor stimuli succesivi ( batut din palme).
La copilul d.m. :
La citit- intampina dificultati in recunoasterea literei si realizarea legaturii dintre litera si sunetul corespunzator.
In scris-dificultatea apare in reproducerea oricarui act motor.
Dificultati:
-omiterea cuvintelor de legatura
-adaugiri de grafeme( datorita inertiei proceselor nervoase)
-repetitii de cuvinte ( apare fenomenul de perseverare)
-exprimare lacunara, superficiala.
Cifrele se invata mai usor, dar apar dificultati la orientarea in spatiu.
Metoda fonetica analitico-sintetica
Etape :
separarea propozitiei
impartirea propozitiei in cuvinte si separarea cuvantului care contine sunetul nou
impartirea in silabe a cuvantului
descompunerea silabei in sunete si studierea sunetului nou ( fonem)
prezentarea si studierea literei de tipar ( grafem) corespunzatoare sunetului nou.
compunerea silabei care contine litera noua ( din alfabetul decupat0 , apoi compunerea cuvintelor si a propozitiei.
citirea silabelor, cuvintelor si a propozitiei.
citirea coloanelor de cuvinte din abecedar
prezentarea literei si scrierea grafemului , scrierea literei in intregime , a cuvintelor care contin aceasta litera.
In activitatea cu copiii orbi-surdo-muti , exporarea mediului inconjurator, prin plimbari si excursii, permite cunoasterea reala a obiectelor, concomitent cu invatarea numelui acestora-educatorul scrie cuvintele in palma copilului.
Este fundamental contactul cu lumea , stabilit cu ajutorul analizatorului tactil.
Copilul trebuie sa inteleaga ca fiecare lucru are un nume , iar folosirea limbajului presupune si intelegerea acestuia.
Este importanta constientizarea faptului ca fiecare obiect sau actiune sunt reprezentate prin cuvinte, litere sau grafeme.
Dupa ce sunt insusite bazele limbajului, se trece la lectura, scris si calcul. Este de inteles folosirea limbajului Braille si a unor proteze auditive, acolo unde este cazul.
Mana joaca un rol fundamental in receptia stimulilor din mediu si indeplineste functia de organ de transmisie cu ajutorul gestului si dactilologiei.
Metodologia educationala in surdocecitate :
cunoasterea nemijlocita a lumii inconjuratoare
insusirea gesticulatiei
formarea capacitatii de folosire a semnului dactil
formarea deprinderilor de citire si scriere
Alfabetul punctiform in relief cu 64 semne. Grupul fundamental, este format din 6 puncte. Alfabetul este alcatuit pe principiul decadelor ( 4 decade).
La insusirea citi-scris in Braille participa 4 analizatori.
Prin intermediul analizatorului auditiv se realizeaza discriminarea fonetica , iar prin cel verbal-kinetic se ajunge la descompunerea cuvintelor in foneme si comprehensiunea lui ca unitate semantica, ceea ce permite transpunerea in scris sub forma de grafeme cu ajutorul analizatorului tactil si kinestezic.
Citirea tactila se realizeaza cu ajutorul unor receptori tactili situati in extremitatile degetelor-fovee tactila.
Grafemele sunt reproduse ( prin intepare) pe partea opusa a foii ;directia de scriere este de la dreapta la stanga, iar a citirii este de la stanga ca urmare a intoarcerii foii.
La deficientii de vedere -etape ale insusirii citi-scrisului in Braille
Etapa pregatitoare
-dezvoltarea perceptiv-motrica generala
exemplu de exercitii :
-ex.pentru echilibru static
-ex.de orientare in spatiu
-ex.de dezvoltare a miscarii mainii si a motricitatii fine
-ex.de explorare tactila a obiectelor , de formare a notiuni specifice
2. Etapa preabecedara
-centrata pe cunoasterea ,analiza, diferentierea, familiarizarea si operarea cu elemente pregrafice ale semnului Braille, precum si a instrumentelor de scris
-punctul ca forma
-numarul de puncte
-pozitia punctelor
-foaia de scris-forma , dimensiunea ei
-placuta B
-pozitia in care trebuie tinut pentru a facilita scrierea
-exercitii pentru educarea tactil-kinestezica
-exercitii de formare si exersare a capacitatii de organizare a spatiului mic.
3. Etapa abecedara
-se trece trptat la invatarea scrierii si citirii
-la noi in scoala speciala ordinea in care se invata alfabetul Braille este urmatoarea : criteriul accesibilitatii si a legaturii logice :
a , c , b , p , m , v , u .
-alfabetul Braille
4. Etapa postabecedara
-fixarea,consolidarea si automatizarea alfabetului Braille.
La deficientii de auz-etape ale insusirii citit-scrisului
-se recomanda folosirea analizei si sintezei cuvantului dupa imaginea labiovizuala si kinesteziilor articulatiilor corespunzatoare.
-in cazul copiilor cu resturi de auz este bine saa ne folosim de resturile auditive ale acestora ( proteze auditive).
-in conditiile deficientei de auz, abecedarul trebuie sa fie alcatuit astfel incat sa contribuie la :
1. insusirea articularii
2. insusirea labiolecturii
3. dezvoltarea auzului
4. dezvoltarea constructiei gramaticale a limbajului in vederea facilizarii comunicarii verbale intre surzi si auzitori.
.Specificul formarii competentei de calcul aritmetic la copilul cu deficiente. Formarea conceptului de numar natural. Numeratia. Operatia cu numere naturale. Specificul rezolvarii problemelor la diferite tipuri de deficiente.
Locul , scopul si importanta predarii aritmeticii in scoala ajutatoare
Scopul predarii acestui obiect in scoala ajutatoare este in primul rand de a asigura insusirea constienta si temeinica de catre elevii intarziati mintali a unui volum de cunostinte si de deprinderi aritmetice echivalent in linii generale volumului insusit de elevii scolii generale in decurs de 4-5ani .
In al doilea rand , aritmetica urmareste sa constituie la dezvoltarea psihica generala a copilului intarziat mintal , precum si la corectarea deficientelor lui psihice , in special la corectarea deficientelor proceselor si gandire .
Totodata , aritmetica urmareste sa contribuie si la educarea elevilor precum si la familiarizarea lor cu diferitele aspecte ale vietii cotidiene .
Din punct de vedere instructiv , importanta predarii aritmeticii consta in faptul ca prin acest obiect de invatamant elevii isi insusesc un sir de cunostinte si-si formeaza priceperi si deprinderi cu caracter aritmetic foarte necesar in viata lor de toate zilele.
Din punct de vedere educativ-corectiv , importanta aritmeticii consta in faptul ca ea e un mijloc deosebit de bun pentru dezvoltarea psihica generala a intarziatilor mintal pentru corectarea deficientelor lui psihice si pentru educarea acestor elevi. Astfel , contribuie la dezvoltarea gandirii , a limbajului , a atentiei , a memoriei , a spiritului de observatie , la precizarea si largirea reprezentarilor elevilor .
Din punct de vedere practic , la aritmetica , elevii primesc cunoastinte ce-si gasesc aplicarea in viata cotidiana si isi formeaza deprinderi absolut necesare pentru munca din atelierele scolii si pentru munca lor ulterioara din productie . In acest scop, sunt deosebit de utile mai ales urmatoarele forme de activitate : calculul oral , rezolvarea problemelor , studiul unitatilor de masura , materialul de geometrie intuitiva , exercitiile practice de cumparaturi , vanzari , masurari , cantariri, orientari in spatiu si in timp, exercitiile de cunoastere a preturilor cuventite .
Dificultatile intampinate de deficientul mintal in insusirea cunostintelor aritmetice pot fi grupate in doua categorii:
1. Deficientele de ordin general sunt urmatoarele:
a) Dificultati determinate de nedezvoltarea si tuylburarea proceselor de gandire :slaba dezvoltare a gandirii logice, capacitatea scazuta de abstractizare si generalizare , posibilitatile reduse ale acestor elevi de a realiza comparari, analize si sinteze, diferentieri. Datorita deficientelor amintite elevii intarziat mintali inteleg cu greu numeratia , continutul si componenta numerelor si despre raporturile intre marimi ,isi insusesc cu greu operatiile aritmetice , procedeele de calcul si diferitele notiuni aritmetice . Cele mai mari greutati intampina in intelegerea si rezolvarea problemelor si in insusirea diferitelor reguli, concluzii definitii sau formule , acestea implicand in mai mare masura procesele de generalizare si abstractizare.
b) Dificultati determinate de slaba dezvoltarea a vorbirii , care se manifesta la aritmetica prin capacitatea scazuta a elevilor de a intelege continutul problemelor , prin capacitatea lor scazuta de a se exprima , prin saracia vocabularului , prin lipsa de claritate , corectitudine si coerenta in exprimare.
c) Dificultati determinate de nedezvoltarea si deficientele mai mult sau mai putin accentuate a celorlalte procese psihice a memoriei , a atentiei voluntare, a posibilitatilor de percepere , a posibilitatilor elevilor de a-si forma reprezentari.
Deficientii mintal memoreza si retin cu greu si numai dupa multe repetari, materialul de aritmetica , manifesta posibilitati scazute de a se concentra in mod voluntar si pe o anumita durata in directia ceruta , au capacitate redusa de a percepe corect si de a-si forma reprezentari clare si precise .
De exemplu: datorita slabelor posibilitati de a-si forma reprezentari spatiale corecte, se rtemarca greutati serioase in insusirea cunostintelor de geometrie.
2. Dificultati determinate de particularitatile dezvoltarii elevilor din punct de vedere afectiv-voluntar , precum si datorita altor trasaturi ale personalitatii lor.
Unii elevi intarziati mintal intampina greutati in invatarea aritmeticii si datorita unor deficiente individuale: defecte de vorbire , tulburari de motricitate, hipoacuzie , tulburari de conduita , instabilitate psihica si motrica.
Printre greutatile intampinate la aritmetica de catre D.M. se semnaleaza uneori si asa numitele cazuri de acalculie . Aici se incadreaza elevii care obtin rezultate relativ bune in insusirea cunostintelor celorlalte obiecte de invatamant, precum si in activitatile practice , dar care manifesta o imposibilitate de insusire a cunostintelor de aritmetica . Aceste fenomene apar insa in cazuri rare.
Particularitati specifice ale predarii aritmeticii la deficientul mintal
1 Profesorul trebuie sa cunoasca particularitatile elevilor
2. sa acorde o deosebita atentie municii individuale
3. sa foloseasca pe scara larga pricipiul intuitiei
In folosirea materialului didactic la aritmetica trebuie sa se respecte urmatpoarele criterii:
abilitatea de a tria , selecta , formarea grupurilor de obiecte , a multimilor dupa anumite criterii ( culoare , forma ,l dimensiune).
abilitatea de identificare a obiectelor , multimilor
abilitatea de apreciere globala , cantiotativa, calitativa
activitatea de grupare , asociere a obiectelor in perechi , ordonarea, clasare , seriere.
Abilitatea de triere , selectare si formarea multimilor este preniara.
Nu se poate incepe achizitia numarului fara a prezenta aceasta abilitate de triere, selectare , separat dintr-o multime a unor obiecte dupa anumite criterii.
Traseul obiect- multime -numar este obligatoriu in masura in care numarul este conceput ca o proprietate a multimii. Manipularea obiectelor nu este suficienta pentru formarea conceptului de numar.
Fiecare numar se obtine pe baza aceleasi legi si anume adaugarea unei unitati la numarul precedent.
Schemele ne sunt de folos la numarare- concept de numar
Pe baza schemei copilul poate invata usor "geografia numarului" , folosin inloc de cercuri , jetoane de diverse culori.
Conceptul de numar esten o constructie mintala rezultat dintr-un act de cunoastere complexa. Def. mintala parcurge un traseu pana sa ajunga sa determine sinteza , care este numarul.
Etape: gruparea obiectelor , formarea perechilor , relatia de ordine , clasarea , serierea.
Notiunea de pereche ne sugereaza numarul 2 , dar mai important ne conduce la descoperirea binterdependentei care exista intre doua multimi.
|
