Programul National de dezvoltare a competentelor de evaluare ale cadrelor didactice

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI

National

Cuprins

A Document de analiza a curriculumului national 3

B. Formularea obiectivelor de evaluare 5

C. Instrumentul de evaluare 6

D. Barem de corectare si notare 8

E. Corespondenta dintre itemii probei si- obiective de referinte ,standarde de performante si obiectivele de evaluare, punctaj 9

F. Interpretarea rezultatelor .10

G. Elemente de deontologie a evaluarii in contextul cresterii actului educational 14

Dezvoltarea competentelor de evaluare ale profesorilor din
invatamantul preuniversitar

A. Document de analiza a curriculumului scolar

Programa scolara pentru Matematica clasa a V-a

In Romania, asa cum se intampla in toate tarile civilizate, elaborarea programelor scolare de gimnaziu a fost incredintata unui organism profesionalizat, care are atat competenta, cat si responsabilitatea unei actiuni pozitive, constructive: Consiliul National pentru Curriculum si Evaluare. Elaborarea Curriculum-ului este un proces complex si deschis, care determina cu necesitate prezenta unor grupuri de lucru profesioniste si asta pentru ca reforma curriculara nu poate fi lasata pe seama improvizatiei, subiectivismului si amatorismului.

Proba de evaluare propusa va fi in acord cu obiectivele de referinta, cu activitatile de invatare si continuturile din programa scolara pentru clasa a V-a, care intra in vigoare in anul scolar 2008-2009, insa si cu exemplele de sarcini de lucru/ cerinte care pot aparea in Programa pentru tezele cu subiect unic la disciplina matematica. Astfel, instrumentul de evaluare este o testare scrisa care vizeaza obiectivele de referinta din programa scolara revizuita pentru ca elevii sa fie familiarizati cu tipurile de itemi cu punctajuldar si cu modalitatea de prezentare pe subiecte I si II . Testul docimologic propus urmareste o corespondenta intre itemi: item subiectiv tip intrebare structurata pentru punctele A si B, iar pentru punctul C, un item subiectiv tip rezolvare de probleme.

Testul evalueaza abilitati, deprinderi si elemente de competenta care se refera la capacitatile de aplicare a formulelor in diferiote situatii ,de a opera cu nr zecimale atat in exercitii de aplicare directa cat si in transformari , prevazute prin urmatoarele obiective de referinta: 1-sa efectueze calcule ,continind adunari ,scderi,inmultiri,cu numere naturale,fractionare si zecimale,utilizind proprietatile operatiilor de adunare si inmultire;

2-Sa utilizeze ecuatii de tipul x+a=b; x*a=b;

3-sa recunoasca figure si corpuri geometrice;sa deseneze figure geometrice;

4-sa efectueze transformari intre multiplii si submultiplii principalelor unitati din sistemul international de masuri;sa estimeze masuri ale unor obiecte din mediul inconjurator;

Aprecierea lucrarilor realizate de catre elevi - prin care ei isi exprima nu numai cunostintele intr-un anumit domeniu, dar si viziunea personala asupra aspectului din realitate solicitat sa fie reprezentat, asupra unor atitudini, reactii, conduite, exprimari etc. - reprezinta o componenta a practicii scolare dintre cele mai dificile. Testul docimologic se refera la obiective care trebuie atinse intr-o anumita perioada de timp si, prin intermediul lui, se constata daca aceste obiective au fost realizate. Pe baza analizei rezultatelor, profesorul isi da seama ce elemente au fost retinute si care sunt minusurile caracteristice. Existenta unui barem de corectare ofera sansa unei notari obiective.

B.Criterii de notare la clasa a V-a

Obiective de referinta:

1-sa efectueze calcule ,continind adunari ,scderi,inmultiri,cu numere naturale,fractionare si zecimale,utilizind proprietatile operatiilor de adunare si inmultire;

2-Sa utilizeze ecuatii de tipul x+a=b; x*a=b;

3-sa recunoasca figure si corpuri geometrice;sa deseneze figure geometrice;

4-sa efectueze transformari intre multiplii si submultiplii principalelor unitati din sistemul international de masuri;sa estimeze masuri ale unor obiecte din mediul inconjurator;

Matricea de specificatie pentru Teza la matematica clasa a V-a SII (16 itemi)

C.Lucrare Scrisa la matematica

pe semestrul II

Subiect I (46p)

(C) a)Aflati x din egalitatea x-0,5=0,5....... 5p

(C) b)suma dintre 2,25 si 22,5 este........ 4p

(A) c) Aria unui dreptunghi de L=12 cm si l=6cm este... 5p

(C) a)Diferenta numerelor 2,38 si 1,4 este ...... 5p

(A) b)Media aritmetica a numerelor 2,35 si 7,65 este .. 8p

(C) c) 2,5 dam=.....dm 5p

(A) a)Rezolvati ecuatia 2x=6,48 .......... 5p

(A) b)Efectuati 2,25 dam +18 m+1564 cm =... m 5p

(A) c)Perimetrul unui triunghi cu lungimea laturilor de 15 cm ,2 dm ,0,35 m este de ..cm 4p

Subiect II (44p)

1. b)          . 2 p

   c)          2,5 dam=250 m.. 5p

   
   

   3. a) 3p

   2p

   b) 2,25dam=22,5m 1p

   1564cm=15,64m. 1p

   P=22,5m+18m+15,64m.. 2p

   P=58,2m.. 2p

   Concluzii si recomandari de optimizare:

   
   

   Verificarea aceluiasi continut al invatarii prin aplicarea alternativa a mai multor tipuri de itemi, intr-o etapa premergatoare aplicarii unui test/instrument de evaluare; de exemplu, subitemii din itemul semiobiectiv de tip intrebari structurate poate fi transformat intr-o suita de itemi obiectivi;

   Diversificarea metodelor de evaluare, prin alternarea dintre traditional si complementar;

   Centrarea demersului didactic asupra substantei si coerentei mesajului, prin regandirea principiilor si formelor de evaluare, in primul rand, prin transparenta criteriilor de notare si evaluare, iar in al doilea rand, prin dubla orientare a modalitatilor de evaluare: produsul scrieii si procesul scrierii:

   Pentru o buna receptare a mesajului scris si optimizarea rezultatelor, se impune respectarea stricta, permanenta, a pasilor ce preced si urmeaza activitatea propriu-zisa de formare a conceptelor, concretizati in: exersare si intelegerea notiunilor; scrierea si inlocuirea in formule a valorilor cunoscute; invatarea si aplicarea transformarilor ;operarea cu numere zecimale si in cadrul exercitiilor de aplicare directa cat si in cadrul problemelor compuse in care se aplica aceestea

   Autoevaluarea elevilor prin analiza si discutia baremului de corectare si notare, in paralel cu evaluarea realizata de profesor.

   Recomandari de optimizare;

   - lucrul la clasa pe grupe;

   - temele pentru acasa se vor da diferentiat si se vor discuta in clasa;

   - predarea si explicarea notiunilor care la evaluare au fost insusite in proportie de sub 50 %;

   - meditatii si consultatii in vederea recuperarii materiei, in afara programului clasei;

   
   
   
   
   

   F. ANALIZA MODULUI IN CARE A FOST APLICAT BAREMUL DE CORECTARE SI NOTARE

   
   

   La baza aplicarii instrumentului docimologic a stat principiul notarii analitice care favorizeaza aprecierea obiectiva. Baremul de corectare si de notare este cel specific de la Teza cu subiect unic- 100 puncte.

   Administrarea instrumentului de evaluare a avut drept scop principal evaluarea nivelului de cunostinte al elevilor din clasa a V-a A (27 de elevi, prezenta la testare fiind de 90%). Pentru standardele curriculare corespunzatoare au fost redactate obiective de evaluare cu o acoperire cat mai cuprinzatoare.

   Distributia sarcinilor de lucru pe varianta de test a avut ca scop posibilitatea evaluarii unui numar cat mai mare de obiective de evaluare corespunzatoare Tezei cu subiect unic. Timpul efectiv de lucru fiind doar de 50 de minute, am adaptat modelul de Teza cu subiect unic pentru ca elevii sa aiba timpul necesar rezolvarii tuturor cerintelor.

   in contextul cresterii calitatii actului educational

   Meseria de profesor presupune o preocupare permanenta pe taramul teoriei pedagogice si al practicii scolare indreptate mereu in directia perfectionarii activitatii. Fiecare profesor isi elaboreaza propriul mod de lucru in concordanta cu temperamentul sau, cu inspiratia si aptitudinile sale, dar preocuparea pentru perfectionare trebuie sa ramana mereu vie in sufletul fiecarui slujitor al Educatiei. Evolutia evaluarii intre traditie si modernitate, exigentele elaborarii testelor, identificarea tipurilor de itemi la limba si literatura romana, adecvarea tipologiei itemilor la conditiile concrete ale clasei de elevi si optimizarea proceselor de evaluare privind rezultatele scolare sunt puncte de un real interes pentru fiecare profesor de limba si literatura romana si consider ca sunt pasi ce trebuie analizati, aplicati, pentru asigurarea cresterii calitatii actului educational.

   In contextul educational actual, problematica evaluarii capata o importanta din ce mai mare in activitatea specialistilor si, mai ales a practicienilor. Influenta evaluarii, in special prin intermediul examenelor, se face tot mai mult resimtita atat asupra activitatii de predare, cat si asupra celei de invatare. Astfel, exigentele vietii cotidiene reclama din partea tuturor domeniilor de activitate o preocupare constanta pentru eficientizarea modului de desfasurare. In demersul didactic profesorul si elevul sunt cei dintai interesati in realizarea unei evaluari obiective, bazata pe criterii unitare cunoscute si aplicate in practica scolara curenta. Aprecierea cat mai obiectiva a rezultatelor presupune raportarea acestora la anumite criterii: criteriul raportarii la obiectivele generale si operationale; criteriul raportarii la nivelul atins de populatie scolara evaluata; criteriul raportarii la capacitatile fiecarui elev si la nivelul lui de cunostinte inainte de inceperea programului de instruire.

   In functie de aceste criterii, evaluarea se poate defini drept un proces de masurare si apreciere a calitatii rezultatelor la invatatura si a progreselor obtinute de elevi. Din perspectiva intelegerii naturii acestui proces si a modului de realizare, exista o diversitate a punctelor de vedere in teoria evaluarii. Astfel, B. Bloom intelege evaluarea ca "formulare, intr-un scop determinat , a unor judecati a supravalorilor anumitor idei, lucrari, situatii, metode, materiale etc". Luand ca exemplu evaluarea in invatamant, I. Nicola identifica doua componente ale sale aflate in interdependenta: una economica (ce vizeaza eficienta invatamantului prin prisma raportului intre investitii si beneficii) si una pedagogica (avand in vedere raportul dintre obiectivele proiectate si rezultatele obtinute de elevi in activitatea de invatare. Conform lui M. Ionescu (2000,p.306) evaluarea "surprinde descrierea calitativa si cantitativa a comportamentului, precum si emiterea unei judecati de valoare referitoare la dezirabilitatea acestor comportamente, respectiv la concordanta dintre comportamente si obiective".

   Evaluarea didactica cuprinde 3 momente:

   1. masurarea consecintelor instruirii ce consta in atribuirea unor simboluri menite sa cuantifice achizitionarea unor comportamente de catre elevi;

   2. aprecierea semnifica emiterea unei judecati de valoare privitor la un comportament observabil raportat la un cadru de referinta;

   3. decizia ce prelungeste actul aprecierii intr-o nota, caracterizare, etc si recomanda masuri de ameliorare a activitatii didactice ulteriore.

   Evaluarea la matematica are deci rolul de:

   a) a masura progresul scolar al elevilor;

   b) a intari motivatia invatarii;

   c) a obisnui elevul cu autoapreciere;

   d) a regla activitatea profesorului si a elevilor;

   e) a masura felul in care este receptata informatia de catre elevi

   Pentru fiecare profesor examinator trebuie sa fie clare obiectivele de evaluare a caror formulare va usura alegerea celei mai potrivite forme de examinare, precum si desfasurarea propriu-zisa a acestora. Aceste obiective vor fi formulate corect daca ele indica:

   Comportamentul pe care elevii trebuie sa-l demonstreze ↔ ce ?

   In ce conditii se produce acest comportament ↔ cum ?

   Nivelul de performanta ↔ cat ?

   Procesul de invatamant este activitatea fundamentala care confera sens si identitate oricarei institutii scolare. Acest proces afirma relatia dintre educat si educator, iar evaluarea, in mod inerent, il vizeaza pe fiecare dintre agentii umani aratati. Demersurile evaluative se efectueaza pentru nivelul procesului de invatamant, ceea ce implica faptul ca se realizeaza evaluarea predarii/invatarii, ca actiune de apreciere a cadrului didactic si se produce evaluarea invatarii si a rezultatelor ei, ca activitate apreciativa asupra elevului. In sens larg, evaluarea se refera la acea activitate prin care sunt colectate, prelucrate si interpretate informatiile privind starea si functionarea unui sistem, a rezultatelor pe care le obtine, activitate ce conduce la aprecierea acestora pe baza unor criterii si prin care este influentata evolutia sistemului. Evaluarea efectuata de catre profesor asupra rezultatelor elevilor constituie o activitate deosebit de complexa care exercita un impact profund la nivelul beneficiarilor atat din punct de vedere pedagogic, cat si din perspectiva psihologica si sociomorala. Evaluarea rezultatelor scolare furnizeaza datele necesare in vederea adoptarii celor mai bune decizii educationale, apreciaza masura in care rezultatele invatarii sunt in concordanta cu obiectivele educationale propuse, vizeaza totalitatea proceselor si a produselor care masoara natura si nivelul performantelor atinse de elevi. Profesorul de are in vedere faptul ca obiectivele operationale sustin si determina structura si felul rezultatelor care, la randul lor, converg spre diferite tipuri de achizitii obtinute, exprimate prin cunostinte achizitionate, capacitate de aplicare a acestora in actul de formare de priceperi si deprinderi, trasaturi de personalitate, conduite si capacitati intelectuale, redate in rationamente, argumente si interpretari ale faptelor din natura si societate.

   In vederea examinarii cat mai complexe a sarcinilor de invatare este necesar sa se elaboreze toate temele continutului respectiv, oricat de multe ar fi. Este necesar sa se determine, pentru fiecare test, temele minimale a caror rezolvare integrala asigura promovarea ( 50 de puncte- nota 5).

   Intre evaluare si activitatea de predare invatare se poate identifica o relatie complexa, care explica si orienteaza procesul educational, reclamand ca : procesele evaluative sa sustina si sa stimuleze activitatea de predare - invatare, indiferent de obiectivele evaluarii; reglarea activitatii de predare-invatare pe baza rezultatelor scolare sa se realizeze continuu si permanent; cunoasterea rezultatelor si explicarea acestora, predictia rezultatelor probabile in secventele urmatoare au rolul de a regla procesul didactic prin actiunile evaluative.

   Rezulta de aici, ca actiunile evaluative sunt prezente in toate activitatile didactice, independent de complexitatea si dimensiunile ei. Actiunile evaluative nu se suprapun actului didactic, dar se afla intr-un raport de interactiune functionala (I.T.Radu, 2005).

   Profesorul proiecteaza activitatea de evaluare concomitent cu proiectarea demersului de predare - invatare si in deplina concordanta cu acestea. Finalul fiecarei unitati de invatare presupune evaluarea sumativa . In proiectarea probelor de evaluare apar urmatoarele intrebari :

   .Care sunt obiectivele de referinta, competentele si continuturile pe care trebuie sa le rezolve elevii?

   . Care sunt performantele minime, medii si superioare pe care le pot realiza elevii ?

   . Pentru ce tip de evaluare optez ? Cu ce instrumente voi realiza evaluarea ?

   . Cum voi folosi datele oferite de instrumentele de evaluare administrate pentru a elimina blocajele ivite in formarea elevilor si pentru a asigura progresul scolar?

   Stabilirea criteriilor de apreciere reprezinta o problema specifica evaluarii si se pune problema trecerii de la prioritatea acordata criteriului subiectiv( profesorul este suveran in acordarea notei, adica fiecare profesor apreciaza in functie de ceea ce se considera ca trebuie sa stie elevii) la criterii obiective, cat mai detasate de evaluator. In acest context s-a introdus distinctia intre aprecierea raportata la norma si la criteriu. Astfel, raportarea la nivelul general al clasei(evaluarea criteriala) se coreleaza cu obiectivele operationale propuse, care evidentiaza distinctia dintre norma si criteriu. De regula, rezultatele scolare constatate pun in evidenta valoarea efectelor activitatii de invatare.

   Raspunsurile la aceste intrebari se dau in urma interpretarii rezultatelor care se axeaza pe diferite criterii valorice, conditia este ca aprecierea rezultatelor sa fie realizarea unei evaluari obiective. Urmeaza luarea unor decizii si masuri de ameliorare a activitatii de predare - invatare, cu respectarea calitatii evaluarii.

   In contextul actualei reforme a invatamantului romanesc, evaluarea elevilor este o parte integranta importanta a demersurilor initiale in sensul schimbarilor atat la nivel teoretic cat si la nivel practic. Este bine cunoscut faptul ca functia de predare-invatare include si necesitatea de a formula judecati de evaluare, de a lua decizii, de a cuantifica performanta scolara, deci, de a evalua. Evaluarea este o operatiune ce vizeaza sa determine modul sistematic si obiectiv al impactului, eficacitatii, eficientei si pertinentei activitatilor fata de obiectivele lor, in vederea ameliorarii, pe de o parte a activitatilor de curs si, pe de alta parte a programarii si a luarii deciziilor viitoare.

   Evaluarea indeplineste mai multe functii: motivationala -care urmareste stimularea obtinerii de performante superioare; selectiva - evaluare de competente care asigura ierarhizarea si clasificarea elevilor sub raport valoric si al performantelor; diagnostica si prognostica - care evidentiaza valoarea, nivelul si performantele pregatirii elevului la un moment dat si pe cele probabile; de feedback- de reglaj si autoreglaj; de orientare scolara.

   In functie de diverse criterii exista numeroase forme de evaluare. Teoria si practica evaluarii discrimineaza intre metodele traditionale de evaluare si cele complementare. Pentru ca evaluarea sa fie resimtita da catre elev ca avand efect formativ, raportandu-se la diferite capacitati ale sale in functie de progresul realizat si de dificultatile pe care le are de depasit este foarte utila formarea si exersarea la elevi a capacitatii de autoevaluare.

   Metodele complementare de evaluare asigura o alternativa la formulele traditionale, a caror prezenta este preponderenta, oferind alte optiuni metodologice si instrumentale care imbogatesc practica evaluativa. Investigatia, proiectul si portofoliul in afara faptului ca reprezinta importante instrumente de evaluare, constituie in primul rand sarcini de lucru, a caror rezolvare stimuleaza invatarea de tip euristic.

   In termeni generali, metoda este cea care contureaza intregul demers de proiectare si de realizare a actiunii evaluative, de la stabilirea obiectivelor de evaluare si pana la construirea si aplicarea instrumentului de evaluare, prin care dorim sa obtinem informatiile necesare si relevante pentru scopurile propuse.

   Instrumentul de evaluare este parte integranta a metodei , fiind cel care concretizeaza la nivel de produs optiunea metodologica a profesorului pentru masurarea si aprecierea cunostintelor si competentelor elevului.

   Utilizarea testelor ca principal instrument de evaluare in practica scolara curenta sau in situatie de examen poate include un potential risc in momentul in care in proiectarea acestora nu se tine cont de calitatile acestuia. Principalele calitati ale unui instrument de evaluare sunt: validitatea, fidelitatea obiectivitatea si aplicabilitatea.

   In continuare nu voi detalia aceste calitati ale instrumentelor de evaluare deoarece consider ca sunt bine cunoscute de catre toate cadrele didactice, ci voi incerca sa ma refer la conditiile eficiente ale unei evaluari scolare facand referire la conditiile unui sistem de evaluare eficient. Cunoasterea rezultatelor, a criteriilor de evaluare ii face pe indivizi mai constienti si ii motiveaza sa se implice in sarcina. Evaluarea eficienta este urmata de dezvoltare.

   Profesorul de matematica presupune o personalitate definita prin: competenta stiintifica, competenta manageriala, competenta sociala, competenta psihopedagogica. Un bun profesor ar trebui sa fie capabil de o mare varietate de stiluri didactice, sa-si regleze stilul prin adaptare, in functie de situatiile ivite, asigurand flexibilitate si eficienta. Profesorul de limba si literatura romana este creativ in conceperea si conducerea lectiilor numai daca are o consistenta pregatire pedagogica, metodica si de specialitate, precum si o deschidere suficient de larga pentru a proiecta corect actul didactic.

   Atingerea unui randament superior in activitatea didactica nu este posibila fara cunoasterea si aplicarea corecta a strategiilor didactice. Strategiile euristice si alogoritmice sunt consolidate de strategiile evaluativ-stimulative. In conditiile unui stil didactic elevat, riguros si performant, o conditie esentiala este raportarea evaluarii la componentele actului didactic. In acest fel instrumentele de evaluare, metodele si tehnicile adecvate trebuie sa fie cat mai flexibile, sa asigure validitatea si fidelitatea, pentru ca masurarea rezultatelor invatarii sa fie reala, obiectiva si exacta.

   Profesorul matematica trebuie sa fie in permanenta preocupat de succesul scolar, care reprezinta o stare de concordanta a capacitatii de invatare a elevului si a exigentelor scolare, de aceea este necesara punerea de acord a solicitarilor a profesorului cu capacitatile de invatare ale elevilor si de adaptare a acestora la activitatea scolara, trebuie sa se axeze pe alternanta dintre metodele traditionale de evaluare si cele complementare.

   Obiectivitatea in evaluare este data de situatia in care aprecierea performantei celui care invata reflecta nedistorsionat obiectul si independenta in raport cu opiniile, parerile personale sau dispozitiile de moment ale subiectilor implicati in rezolvarea ei.

   De asemenea, se impune reconsiderarea si reconstructia sistemului de referinta la nivelul mentalitatii, atitudinal si relational atat al profesorilor cat si a elevilor in vederea dezvoltarii la elevi a capacitatii de a evalua si a se evalua in contexte diferite atat pe parcurs cat si la finalul perioadei de studiu, permitand astfel dezvoltarea unei personalitati autonome, armonioase, capabile de performanta si succes.