de educatie pentru cariera

Ghid teoretico-aplicativ pentru implementarea unui workshop cu tema "Educatia pentru cariera"

Scopul si Scopul:

Obiectivele

[1]

a.       Ilustrarea relatiei dintre valorile, abilitatile, interesele individului si oportunitati.

b.      Oferirea unor instrumente de autoevaluare.

Motivatia De ce este importanta asistenta pentru alegerea carierei?

Educatia pentru cariera este mult mai eficienta, oferind suport elevilor in alegerea unei cariere congruente cu valorile, interesele si abilitatile lor. Alegerea carierei nu poate fi lasata la voia intamplarii sau a cererilor de pe piata muncii. Somajul si exercitarea unor munci sub nivelul de calificare atins de o persoana pot fi reduse prin asistarea elevilor in alegerile legate de viitorul lor profesional.

De ce e necesar un astfel de program in contextul romanesc?

Ø      in cadrul activitatii curiculare, in special prin orele de consiliere si orientare si

Ø      in cadrul extracuricular, in special prin centrele psiho-pedagogice.

Aceeasi lege prevede in art. 19 ca institutiile de invatamant superior care pregatesc profesori vor include in curriculumul oferit studentilor notiunile minimale privitoare la orientarea scolara si profesionala, necesare pentru profesorul diriginte/consilier. Consideram oportuna accentuarea importantei orientarii profesionale prin acest ordin, dar nu putem sa nu sesizam lipsurile privind mijloacele practice de atingere a obiectivelor propuse. "Notiunile minimale" oferite in universitate viitorilor profesori consilieri nu sunt suficiente in procesul complex al educatiei pentru cariera. Aceasta stare de fapt face necesara interventia psihologilor scolari prin programe specifice de instruire a cadrelor didactice si de consiliere a elevilor.

Desi la nivel normativ lucrurile sunt relativ bine stabilite, implementarea acestor prevederi nu raspunde nevoilor elevilor. De aceea se impune interventia expertilor in domeniu, cu programe ce se adreseaza atat elevilor cat si profesorilor.

Cum decide majoritatea elevilor romani in probleme legate de cariera?

Lipsa studiilor romanesti in legatura cu acest subiect ne conduce la a formula ipoteza noastra pe baza observatiei si a experientei noastre. In majoritatea cazurilor, elevii amana luarea unei decizii pana in ultima clipa (cls. XI-XII). Astfel, constransi de rezultatele lor scolare de pana atunci si de iminenta examenelor, ei se indreapta spre domeniile cele mai "accesibile" (concurenta slaba, admitere usoara), chiar daca acestea nu se potrivesc cu abilitatile si interesele lor.

De multe ori, exista un conformism social in randul liceenilor care ii determina sa aleaga acele profesii valorizate la un moment dat de societate, fara a realiza un discernamant personal.

Putem vorbi de educatie pentru cariera intr-o societate in tranzitie?

Dincolo de dificultatile datorate unei lipse in educatie, exista si o problema obiectiva care conditioneaza alegerea carierei si anume contextul socio-economic al unei societati in tranzitie. Intr-un astfel de context elevii nu gandesc pe termen lung si fac alegeri care sa le aduca beneficii economice imediate, ceea ce se justifica in situatia data. Experienta ne arata ca pe termen lung, in majoritatea cazurilor aceste alegeri duc la insatisfactii si frustrari profesionale datorate inadecvarii pe care o percepe individul legat de profesia aleasa. Avand in vedere ca 353f58d nu putem schimba conditiile socio-economice, interventia noastra ar putea sa se focalizeze pe schimbarea mentalitatii: sa le prezentam situatia in termeni de costuri si beneficii oferindu-le suficiente informatii ca sa aleaga in cunostinta de cauza cat si strategii de management al conflictului, de adaptare la conditiile date fara a renunta la idealurile lor.

Autoconstientizarea este procesul care presupune cunoasterea propriilor caracteristici de personalitate, abilitati si limite, deprinderi, interese, valori, convingeri, in vederea luarii unei decizii de cariera.

Unul dintre cele mai cunoscute este Chestionarul de Autoevaluare propus de Holland care identifica 6 tipuri de personalitate: realist, investigativ, artistic, social, intreprinzator, conventional.

Evaluarea personalitatii se face in urmatoarele scopuri:

Ø      Cresterea autoconstientizarii

Ø      Identificarea rolurilor profesionale, functiilor si mediilor de munca preferate

Ø      Determinarea surselor de insatisfactie profesionala

Interesele ar putea fi definite ca si predilectii spre aprofundarea anumitor

domenii. Ele provoaca si mentin atentia individului asupra obiectului spre care sunt orientate. Simplu spus, ele se refera la ceea ce iti place sau nu-ti place.

Includerea evaluarii intereselor in programul de educatie pentru cariera are urmatoarele scopuri (Brown & Brooks,1991):

Ø      dezvoltarea autoconstientizarii

Ø      identificarea alternativelor ocupationale

Ø      diferentierea intre preferintele ocupationale si hobby-uri

Ø      identificarea surselor de insatisfactie ocupationala/educationala

Ø      stimularea explorarii educationale.

Distinctia dintre interese si valori nu este intotdeauna evidenta. Unii autori considera ca interesele, valorile si nevoile nu sunt dimensiuni separate (Oispow 1983, apud Brooks & Brown, 1991). Totusi Kratz (1983, apud Brooks & Brown, 1991) insista asupra diferentierii intre aceste concepte. Astfel, valorile se refera la ce doresc oamenii, ce asteptari au de la viitor pe cand interesele se refera la modalitatile practice prin care se poate raspunde la aceste asteptari.

Valorile sunt convingeri bazale ale indivizilor care influenteaza motivatia si implinirea personala. Ele determina de asemenea standardele de performanta individuala.

Evaluarea valorilor se face in urmatoarele scopuri:

Ø      Dezvoltarea autoconstientizarii

Ø      Determinarea surselor de insatisfactie profesionala

Ø      Determinarea surselor de conflict intre roluri (eg. Conflictul munca-familie)

Ø      Identificarea surselor care determina demotivarea individului.

Ø      Construirea liniei vieti - prin aceasta activitate elevii dobandesc o perspectiva asupra starii lor prezente si sunt indemnati sa se orienteze spre viitor.

Ø      Genograma - putem oare vorbi de "profesii mostenite?" Se vor explora interactiunile cu persoanele semnificative care pot influenta alegerea carierei.

Ø      Factori care determina alegerea carierei - se prezinta schematic acesti factori si se accentueaza importanta autocunoasterii prin prezentarea schematica a componentelor ei. (Atitudini, interese, valori, abilitati, stil de viata, stil decizional).

Ø      Chestionare si activitati de autocunoastere si dezvoltare personala - elevii vor avea posibilitatea sa isi constientizeze calitatile personale care sa le serveasca ulterior in identificarea propriului tip de personalitate (Chestionarul de autoevaluare a lui Holland). Insusirile propri vor fi relationate cu valorile si interesele individului identificate prin chestionare si activitati specifice.

Ø      Stilul decizional - ii va ajuta pe elevi sa inteleaga de ce decid intr-un anume fel. Se vor discuta de asemenea moduri eficiente de luare a unei decizii

Ø      Strategii de coping - ii pot ajuta pe elevi sa faca fata stresului asociat cu probleme ce tin de deciziile academice si profesionale pe care le vor avea de luat.

Workshop-ul va fi precedat de un chestionar de evaluarea a cunostintelor si atitudinilor elevilor fata de consilierea pentru alegerea carierei. La incheierea seminarului se va aplica un chestionar de evaluare a workshop-ului.

Construirea liniei vietii

Aceasta este un procedeu care te va ajuta sa privesti lucrurile pe care le-ai facut in trecut si totodata sa te orientezi asupra viitorului.

Deseneaza o reprezentare a experientelor tale care sa includa evenimente importante despre care tu crezi ca te-au format si ceea ce planuiesti sau speri sa ti se intample in viitor. Desenul tau poate fi creativ sau poate fi o simpla linie cu date marcate pe ea.

Linia vietii este un instrument vizual care iti va permite sa-ti privesti dezvoltarea carierei. Te poate ajuta sa inveti din trecut, sa faci planuri pentru viitor, sa identifici anumite decizii care tu crezi ca trebuie luate.

Ce poti include in linia vietii:

evenimente majore din viata ta

educatia primita, slujbe

evenimente care au influentat opinia ta despre cariera pe care vrei sa o urmezi

persoane semnificative in viata ta (familie, prieteni, mentori, supervizori, profesori etc)

Dupa ce ai trasat linia vietii e bine sa adaugi:

* - pentru evenimente care au avut loc ca urmare a unor decizii luate de tine

+ - pentru evenimente rezultate din decizii luate de altii

0 - pentru evenimente care nu au fost rezultatul unor decizii

Incercuieste evenimentele rezultate in urma celor mai bune decizii luate.

Incercuieste de doua ori deciziile importante pe care le vezi in viitor

Chestionar de autoanaliza

Urmatoarea lista a fost construita cu scopul de a te ajuta sa iti evaluezi calitati personale care ar putea fi vizate de o persoana care doreste sa te angajeze. Aceste calitati au fost alese pe baza atributelor considerate importante de catre angajatorii din diverse domenii. Citeste intrebarile si alege una din variantele: slab, mediu sau bun.

Fisa de evaluare

Analizeaza raspunsurile tale la chestionar si ierarhizeaza calitatile cu care te simti confortabil si pe cele la care simti ca ar trebui sa te mai dezvolti.

Sunt confortabil cu: Trebuie sa-mi dezvolt:

Chestionarul de autoevaluare (Holland[3])

Mai jos aveti un tabel cu cele sase tipuri de personalitate identificate de Holland si caracteristicile lor. Incercuiti acele adjective care va caracterizeaza, fara a tine seama de incadrarea lor in tipurile respective. Calculati totalul pe fiecare coloana (numarul de cuvinte incercuite) si notati initialele tipurilor pentru care ati obtinut cele mai mari trei scoruri. Astfel veti obtine un cod pe baza caruia puteti afla ce profesii vi se potrivesc.

Sursa: Brown, D. & Brooks, L. ,1991, Career Conseling Technique, Allyn and Bacon ( a division fo Simon & Schuster, Inc.)

Cele sase tipuri de personalitate ale lui Holland descriu preferinte in ceea priveste educatia, cariera si mediile de munca. Urmatorul tabel ofera exemple de interese, abilitati, activitati si valori caracteristice pentru fiecare din cele sase tipuri.

Tipuri

Interese

Activitati de munca

Abilitati potentiale

Valori

Realist

(R)

Instrumente, utilaje, activitati in aer liber

Opereaza cu echipamente, foloseste unelte, construieste, repara

Ingeniozitate tehnica, dexteritate, coordonare fizica

Traditie, simt practic, bun simt

Investigativ (I)

Stiinta, teorii, idei, date

Munca de laborator, rezolvare de probleme abstracte, cercetare.

Matematica, scris, analiza

Independenta, curiozitate, invatare

Artistic

(A)

Autoexprimare, aprecierea artei,

Compozitii muzicale si scrise, arte vizuale

Creativitate, talent muzical, capacitate de exprimare artistica

Frumusete, originalitate, independenta, imaginatie

Social

(S)

Oameni, munca in echipa, bunastare umana, servicii in favoarea comunitatii

Predare, explicatii, ajutorare

Abilitati de comunicare, verbale, de ascultare, intelegere, ghidare

Cooperare, generozitate, servicii in favoarea celorlalti

Intreprinzator

(I)

Afaceri, politica, conducere, influenta

Vanzari, management, persuasiune,

Abilitati verbale, de motivare si directionare a celorlalti

Asumarea riscurilor, status, competitie

Conventional

(C)

Organizare, date, finante,

Stabilirea de proceduri, organizare, operare PC

Matematica, analiza datelor, inregistrare, atentie la detalii

Acuratete, stabilitate, eficienta

Sursa: Adaptat din "Understanding Your Results on the STRONG", p.2, Counsalting University Press Inc., 1994., apud Career Assessment Package

Nevoi referitoare la munca

Nevoile referitoare la munca pot fi relationate cu activitati si medii de munca specifice care satisfac aceste cerinte si ofera un cadru adecvat de realizare a acestora. Cunoasterea relatiei dintre nevoi si modalitatile de satisfacere a lor ajuta persoana in procesul de decizie.

Nevoile referitoare la munca reflecta si valorile personale. Aceste valori influenteaza alegerea mediului de lucru si satisfactia pe care le poti avea in conditiile respective. Nevoile prezentate mai sus pot fi grupate in 6 valori ce pot caracteriza mediul de munca:

realizare - un mediu care incurajeaza realizarea

confort - un mediu confortabil si lipsit de stres

statut - un mediu care ofera recunoastere si prestigiu

altruism - un mediu in care e valorizata armonia si ajutorul dat celorlalti

siguranta - un mediu stabil si predictibil

autonomie - un mediu care stimuleaza initiativa

Inventarul valorilor

Marcheaza cu "+" valorile importante si cu "-" pe cele neimportante:[4]

Sursa: Brown, D. & Brooks, L. ,1991, Career Conseling Technique, Allyn and Bacon ( a division fo Simon & Schuster, Inc.)

Interese

Sortarea fiselor ocupationale

Se confectioneaza niste cartonase pe care se vor scrie numele diferitelor ocupatii insotite de o descriere sumara. Elevii vor sorta fisele in 3 categorii:

as alege

poate

nu as alege

Dupa aceea va avea loc o discutie in care elevii vor motiva alegerea facuta.

Evaluarea intereselor prin modele de viata

Elevii vor alcatui o lista cu modelele pe care le au in viata (personaje reale, imaginare, personalitati mass-media). Dupa intocmirea listei urmeaza o discutie colectiva al carei obiectiv principal este evidentierea legaturii dintre model si interesul persoanei si a modului in care poate fi identificat interesul cunoscute fiind modelele unei persoane .

Genograma[5]

Genograma este o reprezentare grafica a carierelor membrilor familiei (bunici, parinti, unchi, matusi). Vizualizand genograma va puteti da seama in ce masura sunteti influentati sau exista vreo legatura intre optiunile voastre si optiunile membrilor familiei.

Cum se realizeaza genograma?

Treceti initialele fiecarui membru al familiei in rubrici si identificati cariera actuala a fiecarei persoane. Dupa ce ati identificat numele profesiei marcati cu "N" persoanele care nu au avut succes si cu "S" persoanele care au avut succes in cariera, in functie de perceptiile voastre subiective.

• Traseaza linii continue de la tine la persoanele pe care le placi
• Traseaza linii punctate de la tine la persoanele pe care nu le placi.

Stilul decizional

Fiecare dintre noi foloseste mai multe stiluri in a lua o decizie. Cercetatorii din domeniul stiintelor sociale au identificat si descris opt stiluri diferite.

Organizat Sunt organizat si imi fac planuri.

O abordare rationala a deciziei un echilibru intre sfera cognitiva si cea emotionala.

Agonizant Nu ma pot hotari.

Investeste mult timp si energie in adunarea informatiilor si analizarea alternativelor astfel incat este supraincarcat de informatie si nu ajunge niciodata sa ia decizia.

Impulsiv Decid acum si ma gandesc mai tarziu.

Imbratiseaza prima alternativa fara sa le considere si pe celelalte sau sa adune informatii.

Intuitiv Asa simt eu ca e bine.

Isi bazeaza decizia pe sentimente neverbalizate.

Delasator O sa ma gandesc maine.

Amana sa se gandeasca si sa actioneze in privinta unei probleme.

Fatalist Ce va fi. va fi.

Lasa decizia pe seama mediului sau a sortii.

Compliant Daca tu zici.

Prefera decizia altuia mai degraba decat sa ia o decizie independenta.

Paralitic Stiu ca trebuie, dar pur si simplu nu pot sa o fac.

Accepta faptul ca trebuie sa ia o hotarare, dar nu reuseste sa initieze procesul.

Strategii de coping

Mai jos veti gasi o lista a celor mai uzuale strategii de coping. Acestea sunt tehnici pe care le folosim cu totii in diverse momente din viata pentru a face fata stresului. Citeste-le si tinand cont de experientele de viata da-le o nota intre 0 si 3 ( 0 - deloc, 1 - rar, 2 - des, 3 - foarte des), in functie de cat de des le-ai folosit in momentele tale dificile. Mai citeste-le o data si bifeaza-le pe cele pe care le-ai putea folosi in situatia ta curenta. Gandeste-te cum ai putea include strategiile mai putin folosite in viitor, cand vei intalni situatii stresante.

Derogarea responsabilitatii / blamului

Aruncarea responsabilitatii pentru problemele tale asupra altor persoane.

Expresivitatea emotionala

Exprimarea unor emotii (furie, anxietate, deznadejde).

Retinerea emotionala

Retinerea sau ascunderea sentimentelor fata de ceilalti (de obicei furie, deprimare, anxietate).

Suport social

Cautarea sprijinului din parte prietenilor, rudelor.

Suport spiritual / religios

Cautarea ajutorului la diverse institutii religioase. Refugiul in credinta, scrieri religioase.

Restructurare cognitiva / filosofica

A te gandi la propriile probleme intr-un fel care le face mai acceptabile sau mai putin amenintatoare.

Activism

Practicarea unor activitati fizice sau intelectuale care nu au legatura cu problemele tale, astfel incat nici nu incerci sa le rezolvi si nici sa le eviti.

Evitare / Negare

A evita sa te gandesti la propriile probleme sau sa faci ceva care sa iti aminteasca de ele.

Rezolvarea problemei

Strangerea de informatii despre problema, gasirea unor solutii, alegerea unui curs de actiune si punerea sa in practica.

Pasivitate

Te gandesti la problema, nu incerci sa o rezolvi sau sa o eviti, ci mai degraba sa o accepti.

Chestionar pre - workshop[6]

Ai participat pana acum la vreo activitate de consiliere pentru alegerea carierei?

Ai vreo idee despre cariera spre care vrei sa te indrepti?

Stii de ce calificare ai nevoie pentru cariera pe care ti-ai ales-o?

Stii ce universitati ofera calificare in cariera aleasa de tine?

Ai informatii specifice despre aceste universitati?

Ai nevoie de asistenta pentru:

a)      A-ti explora interesele, abilitatile si alte caracteristici personale legate de cariere specifice?

b)      A te informa despre cariere specifice

c)      A te informa despre universitati specifice

Chestionar de evaluare a workshop-ului[7]

Cum ati evalua workshop-ul per ansamblu?

Cum ati evalua consilierul ( trainer-ul)?

Cum vi s-a parut munca in grup?

Ati fi preferat un alt stil de lucru?

V-a fost de ajutor sa vorbiti despre interesele si abilitatile implicate in alegerea unei cariere?

V-a fost de ajutor sa discutati despre valorile voastre implicate in alegerea unei carierei?

V-a fost de ajutor sa va descoperiti tipul de personalitate?

Ce efect a avut workshop-ul asupra dumneavoastra?

Concluzii

Materialul e fata a fost conceput ca un ghid orientativ pentru realizarea unui workshop pe tema autocunoasterii, ca parte integranta a educatiei pentru cariera. Am incercat sa prezentam un cadru teoretic care sa contina notiunile de baza referitoare la tema tratata aici. De asemenea am oferit instrumentarul necesar realizarii autoevaluarii.

Instrumentele nu au pretentia de exhaustivitate. Ele sunt concepute astfel incat sa ofere un punct de plecare pentru discutii si analize mai aprofundate in cadrul workshop-ului. Trainer-ul are libertatea sa aleaga modul in care foloseste aceste instrumente, cat si sa adauge sau sa omita unele aspecte in functie de cerintele situatiei.

Sugeram ca inainte de realizarea unui workshop cu elevii acest material sa fie folosit pentru pregatirea trainer-ilor.

Limite

Ø      Instrumentele propuse aici nu se pot utiliza pentru un diagnostic precis, ci mai ales ca punct de plecare pentru discutii care pot avea un caracter mult mai specific

Ø      Unele parti ale materialului necesita imbunatatiri ( eg. evaluarea nevoilor legate de munca, corelarea rezultatelor autoanalizei cu activitati ocupationale si profesii specifice). Materialul de fata este un punct de plecare si dorim ca il dezvoltam pe viitor.

Ø      Nu am reusit sa corelam profilul de personalitate rezultatul in urma Chestionarului de autoanaliza a lui Holland cu profesii specifice din COR. Si acest lucru ramane ca un proiect de viitor.

Sugestii

Ø      Un workshop pe tema autoconstientizarii trebuie sa fie urmat de unul pe tema constientizarii oportunitatilor. Putem considera incheiat procesul doar atunci cand elevii au reusit sa conecteze informatiile despre sine cu cele legate de ocupatii.

Bibliografie:

Brown, D. & Brooks, L. (1991). Career Conseling Technique, Allyn and Bacon ( a division fo Simon & Schuster, Inc.)

*** Career Assesment Package - University of Minnesota, Career Center

Honore, M. H., (1990) TOWARD TOMORROW: CAREER EDUCATION FOR THE SECONDARY SCHOOL. Guidance & Counselling, 6 (1)

Nilsson P. & Akerblom P. (1999). Practical Career Counseling. Educational & Vocational Ghidance, 63.

Ordinul nr. 3064/18,01,200 privind orientarea scolara si profesionala in invatamantul din Romania, se poate gasi la www.edu.ro/bul003.htm

Oweini A. & Abdo, R. (1999). An experimental career counseling workshop for lebanese secondary school students. Educational & Vocational Ghidance, 63.

Panta, D. (1999). Career Guidance in the Greek Secondary Schools. Educational & Vocational Ghidance, 63.