ROLUL JOCULUI DIDACTIC IN DEZVOLTAREA GANDIRII SI A CREATIVITATII ELEVILOR DE CLASA I, IN ORELE DE MATEMATICA

rolul jocului didactic in dezvoltarea gandirii si a creativitatii elevilor de clasa i, in orele de matematica

Integrarea copiilor in sistemul cerintelor impuse de scoala se face treptat, evitandu-se acea ruptura care se creeaza intre gradinita si noua activitate, cu multiplele ei forme.

In munca mea la clasa folosesc sistematic jocurile didactice inca din primele zile de scoala deoarece consid 939h73j er ca au o deosebita importanta in dezvoltarea multilaterala a copiilor de clasa I.

Cercetarile demonstreaza ca jocul nu caracterizeaza numai varsta copilariei, ci pe om in general, la toate varstele si ca importanta lui e mare. Jocul il pune pe copil in situatii noi, pe care el cauta sa le rezolve punand in actiune initiativa, multa fantezie, perseverenta si spontaneitate.

Prin joc, copilul isi afirma puterea, priceperea, personalitatea in ansamblul ei; jocul este o reprezentare proprie si directa a vietii umane, poate constitui o baza pentru educatie.

Invatarea care implica jocul, devine placuta si atragatoare. De aceea, in anumite faze ale invatarii si ale dezvoltarii copilului, procesul instruirii e necesar sa se desfasoare prin intermediul jocului.

Prin joc elevii pot ajunge la descoperiri de adevaruri, isi pot antrena capacitatile lor de a actiona creativ, istetimea, inventivitatea, initiativa, rabdarea, indrazneala. Jocurile copiilor devin metoda de instruire in cazul in care ele capata o organizare, intentia principala fiind invatarea.

In jocul didactic, divertismentul nu e un scop in sine, ci numai un mijloc de stimulare a energiilor cognitive.

Alegerea mijloacelor si tehnicilor de lucru, cat si integrarea acestora in cadrul lectiei le-am raportat la continutul cunostintelor, la particularitatile elevilor mici la care predomina gandirea concreta si-n acelasi timp am avut in vedere gama extrem de larga a mijloacelor de invatamant.

La clasa I am folosit tabla magnetica, piese colorate, betisoare, figurine decupate (ciupercute, iepurasi, ursuleti), fise create de mine, stampile, scheme numerice, probleme in versuri, etc.

Atat in cadrul orelor de matematica la clasa I, cat si in activitatile in completare, pentru destinderea elevilor am desfasurat diferite jocuri matematice :

1. Probleme de matematica redate sub forma de ghicitori.

Exemplu :

a)      O tarancuta duce la targ un cos cu doi iepuri, 4 pui si un curcan. Cate
picioare merg la targ? (2)

b)     Stau la masa 5 copii.
Dintre ei, doi au mancat
Si la scoala au plecat
inca unu-a ispravit

Ia raspunde: cati copii

Au ramas la masa, stii ? (2)

c)      Am o gaza buburuza

Sapte puncte are-n spate

Trei sunt sus, dar cate-s jos

Pe spatele ei lucios ?

Prin jocul 'Invatam sa numaram' am urmarit fixarea si deprinderea elevilor cu
ordinea numerelor atat crescatoare, cat si descrescatoare.

Am desenat in spatiul liber din fata bancilor, pe podea, un dreptunghi cu
dimensiunile 2,50 / 0,35 m pe care l-am impartit apoi in zece dreptunghiuri
egale.

2,50 cm - >

35cm

Jocul s-a desfasurat individual. Elevii au pasit atent din casuta in casuta numarand 1, pentru prima, 2 pentru a doua, etc. La ultima casuta au spus 10, dupa care s-au intors si au numarat de data aceasta descrescator : 10, 9, 8, 7, 6, 5, etc.

Elevii care nu au facut nici o greseala au primit doua puncte, iar ceilalti au repetat jocul primind un punct daca s-au corectat si nici un punct daca nu s-au corectat. Pe acestia din urma i-am notat intr-un caiet pentru a lucra cu ei in orele de pregatire suplimentara.

Prin jocul 'Cauta vecinul', am urmarit consolidarea deprinderilor de comparare a unor numere ce reprezinta valori de diferite marimi.

Elevii trebuiau sa recunoasca unele numere mai mari sau mai mici cu 1 -3 unitati decat numarul dat.

Am confectionat jetoane de forme diferite cu figuri numerice de la 0 la 9, formate din buline, triunghiuri, patrate, pentru conducatorul jocului.

Jocul s-a desfasurat individual si a inceput in momentul cand am ridicat un jeton. Copiii au privit atent jetonul, au numarat in gand bulinele, apoi au spus care sunt numerele mai mari si mai mici cu o unitate decat cel reprezentat pe jeton.

Cu ajutorul jocului 'Ce numere lipsesc' am realizat consolidarea si fixarea deprinderilor de numerotat, dezvoltarea spiritului de observatie, a atentiei si a memoriei vizuale.

Ca material didactic am folosit tabele cu numerele sau in ordine crescatoare sau descrescatoare, tabele confectionate in asa fel incat sa permita acoperirea sau descoperirea numerelor.

Dupa ce am impartit clasa in doua echipe, am format grupe de cate doi elevi, avand aproximativ acelasi nivel de cunostinte.

Primul elev din prima echipa a trebuit sa observe cu atentie tabelul, apoi sa spuna ce numere lipsesc, avand la dispozitie zece secunde. A urmat apoi un elev din a doua echipa, dupa ce tabelul a fost modificat. Pentru toate raspunsurile bune am acordat trei puncte si am scazut cate un punct pentru fiecare greseala. A castigat echipa care a totalizat cel mai mare numar de puncte.

Jocul 'Cine stie sa numere mai departe' l-am organizat pentru a verifica cunostintele despre numarat si pentru a consolida deprinderile de formare corecta a zecilor.

Elevii trebuiau sa numere cu respectarea succesiunii numerelor.

Am stabilit pana la ce numar vom numara, apoi, la semnal, jocul a inceput.

Primul elev din sirul de banci de la fereastra a inceput numaratoarea si a continuat pana ce l-am oprit printr-o bataie din palme.Numaratoarea a fost preluata in continuare de al doilea elev din acelasi sir . Elevul care a gresit a ramas in picioare. A fost declarat castigator sirul care a avut mai putini copii in picioare.

Pentru a forma deprinderi de a numara corect, pentru a dezvolta atentia voluntara, viteza gandirii si viteza de reactie a elevilor am organizat jocul ' Poc ', joc in care elevii trebuiau sa recunoasca ordinea numerelor.

Am precizat ca in timpul desfasurarii jocului este interzisa pronuntarea numerelor 5, 10, 15, 20, 25, 30, etc. si ca, in loc de aceste numere trebuie sa spuna ' Poc '. Dupa ce am asezat elevii in linie, primul a inceput numaratoarea spunand 1, al doilea 2, al treilea 3, s.a.m.d. , al cincilea ' Poc '. S-a continuat cu 6, 7, 8, 9, ' Poc'' 14, 'Poc'. Cei care au gresit au fost scosi din joc avandu- i in vedere pentru orele de pregatire suplimentara. Jocul a fost continuat din ce in ce mai repede pana ce au ramasdoar cativa castigatori, de preferat, chiar unul.

Jocul'' Taie intrusul din flecare grupa ''

Elevii descopera anumite reguli: numaratul din 1 in 1, din 2 in 2, din 3 in 3.

Trecand la cele doua operatii aritmetice, adunarea si scaderea , am tinut foarte mult ca elevii sa vorbeasca , sa precizeze ce fac si sa foloseasca vocabularul matematic cat mai corect ( plus, minus, egal ) , sa inteleaga in mod constient ca prin ' PLUS ' punem , adaugam, marim , iar la scadere,'-' MINUS' luam, dam la o parte un numar de elemente, micsoram.

Astfel, in cadrul adunarii sau scaderii numerelor naturale in concentrul 0 - 10 sau 10-20, sau fara trecere peste ordin, am organizat jocurile. ' Cati soareci a prins pisica? ', 'Cati boboci are gasca?' , ' Cati ani are copacul?'. Aceste jocuri contribuie la consolidarea deprinderilor de calcul mintal, la dezvoltarea atentiei, a perspicacitatii si a capacitatii de analiza si sinteza.

Sarcina elevilor a fost de a efectua unele operatii de adunare cu numere in limitele 1 - 30. Ca material didactic am folosit un desen marit asemanator cu cel de mai jos:

Am cerut elevilor sa observe cu atentie desenul, apoi, prin adunarea numerelor, sa afle cati soareci a prins pisica, sau cati boboci are gasca. Jocul consta in a scrie cat mai multe operatii a caror rezultat sa fie un numar dat.

Exemplu - numarul 8 :

'Coloreaza raspunsul corect':

'' Indicati cu sageti termenii din primul cerc care corespund sumelor din cercul al doilea ! '

Observatiile pe care le-am cules la clasele pe care le-am condus imi permit sa afirm ca jocul didactic este intalnit inca prea putin la lectiile de matematica. Consider ca el poate fi introdus cu discemamant la toate clasele primare, dar in special la clasa I.

Jocul didactic poate fi folosit atat ca metoda de predare - invatare, dar mai ales ca mijloc util de consolidare si aplicare a cunostintelor insusite. El poate avea o valoare instructiv - formativa deosebita. Poate duce la deprinderi trainice si implicit la un progres evident al proceselor psihice, al nivelului intelectual al elevilor.

Poate avea si un efect educativ evident, deoarece cultiva increderea in fortele proprii, precum si spiritul de raspundere , de colaborare si ajutor reciproc.