UNIVERSITATEA
DIN
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ
sTINISM sI ISLAM
COORDONATOR sTIINŢIFIC:
PR. PROF. DR. sTEFAN RESCEANU
PROFESOR:
GRECU FLORICA
CAPITOLUL I:
IMPORTANŢA TEMEI IN ACTUALITATE
1.1.Introducere.......... ..... ...... ..pag.3
1.2.Motivatia alegerii temei ..........................pag.4
1.3.Tema abordata in noua programa scolara si arie curriculara.........pag.6
CAPITOLUL II
IPOTEZA DE LUCRU, SCOPUL sI OBIECTIVELE CERCETARII
2.1.Definirea ipotezei.......... ..... ...... pag.11.
2.2.Scopul si obiective cercetarii.......................pag.12
CAPITOLUL III :
DESFĂsURAREA CERCETĂRII
3.1.Metodede cercetare , mijloace si strategii ddactice..............pag.15
3.2.Modalitati de evaluare a rezultatelor cercetarii.................pag.26
CAPITOLUL IV :
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A PROBLEMEI
4.1.Femeia în Coran si Sunah.........................pag.38
4.1.1.Drepturile femeii.............................pag.42
4.1.2.Dreptul la viata.......... ..... ...... pag.43
4.1.3.Dreptul la respect...........................pag.43
4.1.4.Dreptul la justitie............................pag.44
4.1.5.Dreptul la libertate..............................pag.45
4.1.6.Dreptul de a acumula cunostiinte.......................pag.46
4.1.7.Dreptul la sustinere sau sprijin.....................pag.47
4.1.8.Dreptul la munca..............................pag.47
4.1.9.Dreptul la intimitate..........................pag.47
4.1.10.Drepturi civile .............................pag.47
4.1.11.Dreptul la educatie............................pag.49
4.1.12.Drepturi politice.............................pag.53
4.1.13.Drepturi economice..........................pag.54
4.2.Fmeia în cadrul familiei islamice.......................pag.57
4.2.1.Sotia.......... ..... ...... ...pag.58
4.2.2.Datoriile si rolul sotiei..........................pag.59
4.2.3.Celibatul si monahismul..........................pag.63
4.2.4.Divortul.......... ..... ...... ...pag.67
4.2.5.Mama.......... ..... ...... ...pag.68
4.2.6.Sora.......... ..... ...... ...pag.69
4.3.Pelerinajul.......... ..... ...... .pag.73
4.3.1.Rugaciunea în viata femeii........................pag.73
4.3.3.Dania.......... ..... ...... ...pag.78
4.3.4.Învatatura despre femeie si rolul ei în crestinism si islam...........pag.81
CAPITOLUL V:
CONCLUZII sI PROPUNERI
5.1.Pareri si propuneri ale elevilor , parintilor , colegilor profesori.........pag.99
5.2.Concluzii si pareri personale.......................pag.100
ANEXE.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ....................pag.101
BIBLIOGRAFIE............................ pag.123
CAPITOLUL I
Statutul femeii în societate nu este o chestiune noua si nici nu este pe deplin clarificata. De-a lungul timpului ea a fost dezbatuta de numerosi oameni mai mult sau mai putin avizati. Ceea ce vreau sa subliniez este ca aceasta problema nu este una statica decât în prima faza, din punct de vedere al învataturilor. Însa în momentul aplicarii ei, aceasta capata diferite forme în functie de numerosi factori externi. Prin comunitatea musulmana nu întelegem doar populatia araba desi multi sunt tentati sa asoci 212m1221c eze cuvântul musulman cu arab, nu toti musulmanii sunt arabi asa cum nici arabii nu sunt toti musulmani. Comunitatea islamica are membrii pe toate continentele, în tari diferite, cu clima si aspecte sociale total diferite. Acest lucru nu permite o aplicare statica a învataturilor în privinta conditiei femeii ci una dinamica ce tine cont de factorii externi în care traieste fiecare subiect în parte. Ceea ce trebuie sa recunoastem este ca în ciuda acestor aspecte externe, comunitatea musulmana a reusit destul de bine sa se adapteze dar si sa-si pastreze cât mai exact identitatea si învataturile ei proprii.
Desi s-a scris foarte mult pe aceasta tema, pozitia islamului în aceasta chestiune a fost printre subiectele prezentate cititorului occidental cu minimum de obiectivitate. Însa este greu de reprosat ceva caci acest subiect nu este de loc simplu si este aproape imposibil sa nu fii partinitor. Fiecare autor de astfel de lucrari a fost în primul rând tributar societatii în care se formase, astfel neputând prezenta obiectiv situatia. Nici aceasta lucrare nu poate face exceptie de la aceasta regula, dar fiind constienta de existenta ei, voi încerca sa abordez mai mult esenta învataturii islamice, despre rolul femeii, cu precadere în partea teoretica iar pe cea a învataturii crestine accentuata în partea practica ,evitând pe cât posibil distorsionarile, interpretarile subiective sau rautacioase .
Aceasta lucrare se doreste a fi o expunere cât mai nepartinitoare a ceea ce sustine islamul alaturi de crestinism în privinta conditiei si rolului femeii. Învataturile islamului sunt bazate în mod esential pe Coran si Hadith iar învataturile crestine pe Vechiul Testament, Noul Testament si Sfânta Traditie . Acestea, întelese corect si nepartinitor, furnizeaza sursa de baza a autentificarii pentru orice pozitie sau punct de vedere, care este atribuit crestinismului sau islamului .
1.2.MOTIVAREA ALEGERII TEMEI:
"Prin acceptarea simbolurilor religioase, unitatile publice de invatamânt isi asuma transmiterea mesajelor de inferiorizare a femeilor practicate de religia crestina
Iata ce m-a motivat pe mine sa
aleg aceasta lucrare: "Petitia privind retragerea
simbolurilor religioase din scolile publice " , depusa de domnul Emil Moise
Desi in viata de zi cu zi se pot observa tendinte de discriminare sau inferiorizare ale femeii , chiar in societatea crestina , acestea se datoreaza unor credinte precrestine , devenite astazi cutume , necunoasterii învataturii de credinta si nu in ultimul rând lipsei de educatie .
În demersul meu am folosit doua directii una teoretica , prin care am prezentat un studiu comparat despre femeie in crestinism si in islam o directie practica prin care surprind parerile personale ale elevilor si parintilor lor , ale colegilor , manifestari ale crestinilor , poezii , cântari religioase .
Studiul meu am încercat sa-l fac mai expresiv prin activitati extrascolare , considerând ca o buna cunoastere a celor doua culturi , in special crestina , deschide orizontul tinerilor , astfel încât prejudecatile , cutumele , sa aiba un impact mai mic in viata sociala si personala a elevilor .
Tema abordata de mine a fost si este, zic eu, o problema de actualitate.
Prin aceasta lucrare am urmarit sa demonstrez ca utilizarea celor mai variate strategii de învatare , a celor mai active procedee si metode , alaturi de abordarea transdisciplinara, poate sa duca la cunoasterea realitatii , a starii actuale a societatii si la formarea unei atitudini active si practice în viata de zi cu zi , fata de rolul pedagogic al femeii , pe toate nivelurile si pe toate planurile .
Am încercat sa abordez tema , punând fata în fata doua mari religii : crestina si musulmana . Printr-o privire de ansamblu si un studiu comparat , sa putem vedea care este statutul si rolul femeii în cadrul societatilor de care am vorbit.
Observatiile pe care le-am facut de-a lungul anilor , asupra atitudinii elevilor si asupra abordarii didactice a acestei probleme , au constituit un punct de plecare în demersul meu de cercetare si mi-au dovedit ca performantele copiilor, atât în dobândirea de cunostiinte cât si de comportamente , depind în cea mai mare parte de modalitatile de desfasurare a demersului didactic ales de profesor .
Printr-o analiza multidirectionala , pertinenta si obiectiva , putem spune ca religia crestina este cea care ridica femeia la cel mai înalt nivel de pretuire nemaiîntâlnit pâna atunci în niciuna din societati , civilizatii , religii Barbati iubiti va femeile voastre cum a iubit Hristos Biserica si S-a dat pe Sine pentru ca sa o sfinteasca
1.3.TEMA ABORADTĂ IN NOUA PROGRAMĂ sCOLARĂ
Învatamântul religios se afla acum într-un proces de restructurare si revalorizare , mai ales în urma criticilor din mass-media , referitoare la continuturile atît din învatamântul gimnazial cât si din cel liceeal . Multe dintre aceste critici au fost facute gratuit si in necunoastere de cauza . Am vazut în cadrul unor emisiuni televizate greseli de interpretare sau chiar interpretari personale ale textului biblic , ceea ce BOR nu permite , nu pentru a îngradi libertatea de exprimare ci pentru ca stim ca acest lucru duce la erezie . De aceea se pastreaza directia de interpretare a Sfintilor Parinti si scriitori bisericesti "În ele sunt unele lucruri anevoie de înteles , pe care cei nestiutori si neîntariti le rastalmacesc , ca si pe celelalte Scripturi spre a lor pierzanie .
Am mai observat iarasi o confuzie între Noul si Vechiul Testament , care bineînteles ca duce la un amestec de religie crestina cu religie iudaica , fara sa se faca precizari clare între cele doua .
De aceea , in elaborarea noii Programe pentru invatamântul liceeal , s-a tinut cont de aspectele întâlnite la nivelul societatii , de tendintele actuale ale pedagogiei , de particularitatile de vârsta ale copiilor , precum si de sugestiile diferitelor persoane interesate de acest lucru . În acest caz , s-a ajuns la varianta in care elevul sa nu fie foarte solicitat , temele pentru acasa sa poata avea un caracter meditativ , de reflectie mai mult decât de scris . Metodele recomandate pentru o însusire deplina si obiectiva a continuturilor sunt : învatarea prin cooperare , prin cercetarea unor studii de caz , prin conversatie ,explicatie , joc , prin realizarea unor modele .
Tema pe care am ales-o eu se încadreaza atât in programa de Religie cât si în cea de Istoria Religiilor si îsi propune sa înlesneasca întelegerea diferitelor feluri de a fi , de a trai , de a relationa , prin participarea activa si constienta a elevului la descoperirea si redescoperirea fenomenelor si proceselor vietii sociale , morale , religioase a oamenilor , prin abordare interculturala si intereligioasa .
Obiectivele disciplinelor Religie si Istoria Religiilor , nu vizeaza in mod special însusirea de cunostinte ci dezvoltarea capacitatilor de observare , de analiza , întelegere a realitatii din trecut si prezent , pentru a forma o atitudine pozitiva fata de sine , semeni , Dumnezeu , prin echilibrul moral si exersarea unor deprinderi de viata virtuoasa .
Introducerea acestor discipline în liceu , (Religia in truchilul comun , pe aria curriculara Om si societate , iar Istoria Religiilor în C.D.S ) corespunde unor nevoi de informare si formare ale elevului adolescent cunoscut fiind faptul ca pentru dezvoltarea plenara a unui individ nu este suficienta doar latura intelectuala . "stiinta este sediul utilului , arta este sediul placerii, iar religia este sediul adevarului
În educatia religioasa se gasesc valori care au rolul sa îl orienteze pe copil în demersurile de formare a propriei personalitati . În absenta lor , acest proces este limitat si incomplet .Altfel spus , una din dimensiunile educatiei , alaturi de cea intelectuala ,morala , estetica , civica si integrata organic cu acestea , o reprezinta educatia religioasa .Daca ne propunem ca prin demersurile noastre instuctiv-educative , sa urmarim realizarea unei educatii globale , integratoare , atunci este absolut necesar ca ea sa cuprinda educatia religioasa .
O educatie lipsita de demersurile religioase este incompleta , insuficient de cuprinzatoare si flexibila , lipsita de capacitatea de acoperire a asteptarilor celor care se educa . Daca pentru om este important destinul lui etern, înseamna ca educatia nu poate ignora aceasta tema importanta . "La ce ar folosi existenta fapturii daca nu-si poate cunoaste facatorul ." [5]
În educatia religioasa , la elev , un rol hotarâtor îl are familia , apoi grupul social si scoala . Programa de învatamânt contine notiuni si elemente de educatie religioasa , care au ca scop familiarizarea cu acestea , formarea de trairi si deprinderi specifice educatiei religioase . Acestea pot deveni , la vârsta adolescentei , hotarâtoare pentru întreaga viata . Initial copilul observa si înregistreaza manifestarile religioase si morale pe care le vede în familie , in cercul sau de cunostinte , le imita , transformându-le în fapte . Pe masura ce creste copilul reuseste sa-si consolideze si sa-si contureze o personalitate , un comportament care sa contina si principiile religioase , fireste si cu ajutorul orelor de religie .
Astfel la clasa a-IX -a se abordeaza tema "Tinerii si timpul liber , unde avem o paleta bogata de discutii legate de comportament .
La clasa a-X-a , când studiem Decalogul , mai precis porunca " Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta ca sa-ti fie sie bine si sa traiesti multi ani pe pamânt " , avem posibilitatea de a descrie rolul pe care femeia , mama , îl are în educatia copiilor . Exemplele sunt variate , întâlnim familii care prin ele însele sunt un exemplu pentru copiii lor si pentru societate . Sunt altele dezorganizate , în cadrul carora se întâlnesc diferite forme de violenta sau vicii , sunt familii monoparentale , familii în cadrul carora se întâlneste credinta în Dumnezeu sau nu .
Din toate aceste cazuri construim exemple care pot fii demne sau nu de urmat , fiecare elev îsi exprima liber parerea , putând fi de acord sau nu cu ceilalti colegi ori profesorul .
Temele din clasele a-XI-a si a-XII-a au mai multe detalii , specifice particularitatilor de vârsta si inteligenta . Exemple scopul întemeierii unei familii , enumerarea unor caracteristici ale familiei , recunoasterea unor rani ale familiei determinate de diversi factori .
În toate acestea se evidentiaza rolul femeii care este alaturi de sotul ei , fireste , primul pedagog al copiilor , cea care da tomul în viata acestora , imprimându-le caracterul , personalitatea , credinta .
Am mentionat doar câteva teme , ele sunt multe si foarte variate , în asa fel încât îl pot ajuta pe elev sa gaseasca raspunsuri la multe dintre întrebarile pe care le are .
Una din finalitatile disciplinei Religie si Istoria Religiilor , trebuie sa fie aceea de a ajuta la integrarea constienta a copilului in mediul sau natural , social si cultural , de a-l pregati adecvat in demersul adaptarii si integrarii sale in societate .
Programa scolara cuprinde obiective comune altor stiinte studiate cum ar fi : Limba româna , Istorie , Educatie civica , Psihologie , Dirigentie , pe care le coreleaza cu teme specifice acestor discipline , a caror abordare poate fi realizata integrat , la nivel de clasa .
Au fost urmarite urmarite obiectivele ciclului curricular de dezvoltare , care vizeaza printre altele :
Observarea si interpretarea întâmplarilor , fenomenelor din lumea înconjuratoare ;
Întelegerea impactului unei vieti viciate , la nivel personal si social ;
Investigarea si interpretarea interdependentelor dintre individ si societate ;
Constientizarea rolului de pedagog pe care îl are fiecare familie in viata copiilor si nu numai , indiferent de sistemul cultural sau religios din care face parte ;
Încurajarea elevilor pentru asumarea de responsabilitati si pentru colaborare .
Competentele care se urmaresc a fi formate sunt : comunicarea , studiul individual , întelegerea si valorificarea exemplelor , toleranta , iertarea , iubirea si mai presus de toate constientizarea faptului ca fiecare dintre noi suntem exemple unii pentru altii : "Credinta fara fapte moarta este."
În scopul formarii acestor competente , la liceu , regasim urmatoarele
continuturi :
Tinerii si preocuparile lor ;
Crestinismul in contextul religiilor monoteiste ;
Familia crestina ;
Ranile familiei ;
Legea morala a Vechiului si Noului Testament ;
Libertate si libertinaj ;
Fenomenul ocult ;
Marile religii .
Putem spune ca prin temele puse în discutie la prezenta disciplina , se intentioneaza ca pe parcursul liceului , elevii sa poata primi raspunsuri la întrebarile , nelamuririle pe care le au , stiind ca fiecare punem în criza evenimente , întâmplari , situatii , persoane .
Religia încearca sa orienteze aratând ca fundamentul vietii este iubirea care are la baza jertfa de sine : "Ca atât a iubit Dumnezeu lumea încât pe Fiul Sau cel Unul nascut L-a dat , pentru ca tot cel ce crede în El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica " .
CAPITOLUL II
IPOTEZA DE LUCRU , SCOPUL SI OBIECTIVELE
CERCETĂRII.
2.1.DEFINIREA IPOTEZEI
În actuala legislatie scolara , noul plan de învatamânt scolar include în trunchiul comun , al ariei curriculare " Om si societate " Religia si ca materie optionala Istoria Religiilor . Acestea îsi propun sa înlesneasca întelegerea vietii sociale , culturale prin participarea activa si constienta a elevului la descoperirea si întelegerea fenomenelor si proceselor vietii .
Prin folosirea unor metode participativ - active , în cadrul lectiilor de Religie , am urmarit sa ofer elevilor mai multe posibilitati de cunoastere a învataturilor de credinta , sub aspect intereligios , procesele si evenimentele care au dus la schimbarea societatilor umane , cauzele care determina transformarea sau convertirea morala . Am urmarit sa transform lectiile mele într-o activitate didactica ce nu transmite doar cunostinte , ci sa contribuie la formarea unei gândiri active , creatoare , sa contribuie la dezvoltarea spiritului de observatie , la însusirea deprinderii de a reflecta si medita întotdeauna înainte de a înfaptui .
Profesorul are rolul în etapa initiala , de a pregati elevul printr-o educatie permanenta , in vederea cunoasterii învataturilor de credinta si a îndemnurilor ei de a fi , vor întelege apoi importanta acesteia , inclusiv necesitatea de a o respecta.
Prin folosirea metodelor si procedeelor active , a unor mijloace de învatamânt adecvate , învatarea va fi centrata pe elev , nu pe una de tip clasic .
Elevii devin astfel , parte activa a procesului de învatare , iar învatarea , cunoasterea va aduce satisfactie personala prin raspunsurile si exemplele pe care le afla fiecare .Ea va duce la dezvoltarea capacitatilor de gândire a elevilor , de asimilare , de aplicare în practica , de înlaturare a nepasarii religioase , a dorintei de a fi comozi , a prejudecatii ca trebuie sa asteptam dezvoltarea ratiunii pentru a da religie . Toate acestea au facut si fac sa pierdem avantajele vârstei de copil , pentru a culege minunatele recolte morale de mai târziu .
2.2 .SCOPUL sI OBIECTIVELE CERCETĂRII
Educatia religioasa este o actiune complexa care urmateste informarea si formarea elevilor in vederea atingerii idealului vietii de crestin .
Scopul informativ , consta în transmiterea de catre professor a adevarurilor de credinta si morale , pe care elevii , insusindu-le si aplicându-le , ajung sa dobândeasca mântuirea sufletului . Aceasta urmareste asimilarea de cunostiinte din invataturile Sintilor Parinti si ale Sfintei Scripturi , pe care elevii le vor utiliza si aplica în viata .
Scopul formativ , consta în dezvoltarea facultatilor sufletesti ale copilului în vederea desavârsirii . Urmareste pregatirea morala si spirituala a elevilor prin dezvoltarea ratiunii , vointei si sentimentului acestora.Se bazeaza pe calitatea sufletului omenesc de a se lasa influentat si format din exterior . Aceasta se realizeaza când familia , Biserica si scoala conlucreaza pentru o cunoastere temeinica a invataturilor de credinta si morala crestina .
Pentru formarea completa a caracterului moral al elevului trebuie sa existe echilibru între scopul informativ si cel formativ , fara diminuarea rolului vreunuia dintre ele .
Scopul educativ , este tinta educatiei religioase si urmareste realizarea comuniunii omului cu Dumnezeu si cu semenii sai . Urmareste dezvoltarea la elevi , a convingerii ca viata crestina este cautarea lui Dumnezeu permanent cu dorinta de a ajunge la cunoasterea Lui si la desavârsirea sufletului sau . Acest scop este continuat de elevi si dupa terminarea perioadei de scolarizare , pâna la sfârsitul vietii .
Obiectivele pedagogice stabilesc principalele dimensiuni ale personalitatii care se cer realizate în activitatile educative .
În timp ce scopul indica directia , adica ce anume vrem sa realizam , obiectivul arata cum trebuie sa fie rezultatul obtinut . "Obiectivul porneste de la scop , se raporteaza la scop , îl detaliaza si îl proiecteaza sub forma uinui dat concret , pe care trebuie sa îl evaluam cu exactitate . "
Obiectivul arata cum va trebui sa se comporte la un moment dat o persoana trecuta prin toate etapele procesului educational .
Avându-se în vedere particularitatile psihice specifice vârstei elevilor , ca si tendinta învatamântului modern de a deplasa accentual de pe latura informativa a învatari pe dezvoltarea intelectuala , morala si afectiv emotionala a elevului , în vederea integrarii lui active si eficiente în societate, în orele de religie am urmarit diferite obiective la fiecare clasa si tema , atât la ciclul gimnazial cât si liceal .
În predarea temelor despre rolul pedagogic al femeii , obiectivele urmarite sunt:
Sa cunoasca iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii si desavârsirii ;
Sa utilizeze corect notiuni religioase din Sfânta Scriptura , Coran , Sfânta Traditie ;
Sa înteleaga corect textele biblice ;
Sa defineasca principalele caracteristici ale comunitatii crestine
Sa analizeze comparativ diverse situatii
Sa constientizeze necesitatea împlinirii datoriilor de crestin in Biserica , familie , societate , scoala ;
Sa înteleaga ca prin Biblie Dumnezeu se adreseaza oamenilor
Sa integreze valorile si cunostintele religioase în structura propriilor atitudini si comportamente ;
Sa coreleze cunostintele religioase cu cele dobândite la alte discipline de învatamânt ;
Sa argumenteze necesitatea manifestarii respectului si tolerantei fata de alte credinte , rase , culturi , în conformitate cu modelul lui Isus Hristos ;
Sa explice corect termenii religiosi învatati : minune , mijlocire ,
prea cinstirea Maicii Domnului , heruvimi , serafimi
Sa cunoasca faptul ca si alte comunitati religioase desi diferite , sunt creatoare si purtatoare de valori ;
Sa utilizeze corect termenii religiosi învatati în enunturi orale si scrise ;
Sa manifeste întelegere si empatie fata de problemele celor din jur ;
Sa participe la actiuni de caritate si acte de voluntariat ;
Sa realizeze eseuri pe teme religioase ;
Sa redea în cuvinte proprii continutul unui text biblic sau document istoric ;
Sa-si formeze deprinderea de a se ruga .
Conversatia euristica s-a bazat pe dialog si învatare constienta . Am folosit-o atunci când noile cunostinte au putut fi desprinse împreuna cu elevii din cunostintele anterioare sau analiza unor fapte .
CAPITOLUL III
DESFĂsURAREA CERCETĂRII
3.1.METODE DE CERCETARE ,MIJLOACE sI STRATEGII DIDACTICE:
Activitatea de învatare si educare fiind tot mai complexa si pretentioasa, reclama utilizarea unui sistem de forme , metode si procedee stiintifice . Astfel metodele de învatamânt devin si metode de investigatie , de cunoastere stiintifica . Ele deschid elevilor caile de acces catre viata , cultura
cucerirea adevarurilor dumnezeiesti , stiintifice si tehnice .
Rezultatele muncii didactice depind în mare parte de alegerea si folosirea metodelor si procedeelor de predare . În predarea lectiilor mele am folosit urmatoarele metode
a) Metode de comunicare orala :
- metode expozitive (povestirea , explicatia , descrierea,argumentarea)
- metode interogative (conversatia euristica , discutia colectiva , conversatia catehetica ) ;
b) Metode de comunicare scrisa :
- lectura ( lectura explicativa , luarea notitelor , studiul individual , activitati suplimentare ) ;
- referatul ;
- eseul ;
- lectura si interpretarea textului biblic ;
c) Metode de cunoastere a realitatii religioase
- observarea directa a realitatii religioase ;
- studiul si interpretarea simbolurilor ;
- exemplul ;
- rugaciunea ;
- deprinderile morale ;
- cultul divin (Sfânta Liturghie , cântari religioase , alte slujbe );
d) Metode fundamentate pe actiune
- jocul didactic ;
- exercitiul moral ;
- metoda indrumarii teoretice si practice ;
"Prin internediul metodei , profesorul stapâneste actiunea instructiva , o dirijeaza , o corecteaza si o regleaza continuu în directia impusa de finalitatea actului de invatamânt .
"Expunerea este o metoda de predare ce consta în prezentarea pe cale orala a noilor cunostinte , folosind povestirea , descrierea , explicatia si argumentarea .
Prin expunere elevii pot sa gaseasca un model concret de gândire stiintifica si de vorbire , un mod de abordare rationala a unei realitati de tratare a unei teme complexe . Aceasta ajuta elevii spre forme elevate de gândire , îi învata sa-si organizeze cunostintele la un nivel superior de abstractizare . Metodele acestea prezinta si dezavantajul ca se comunica unele cunostinte impuse în mod automat prin transfer . Participarea elevilor la lectie este redusa , profesorul vorbeste , expune , iar elevii asculta , asimileaza ( se poate sa apara plictiseala , oboseala , lipsa de atentie ).
Povestirea (naratiunea) "presupune prezentarea cunostintelor în mod logic, succesiv si gradat a unor întâmplari , fapte , evenimente reale petrecute intr-un anumit timp si spatiu în scopul însusirii de cunostinte noi , dezvoltari unor sentimente si formarii unor atitudini pozitive la elevi ." Sunt utilizate si prezentate materiale ilustrative care impresioneaza elevii sau pot întrerupe firul actiunii pentru a raspunde la întrebarile elevilor si pentru a-si exprima parerile proprii .
În Sfânta Scriptura povestirea este frecvent utilizata ca metoda de educatie . Nici pentru musulmani , Coranul nu este doar o carte sacra , revelata de divinitate , definita ca o suma de concepte în care se crede , o conduita de viata spirituala , ci contine si foarte multe povestiri , pilde demne sau nu de urmat .
Lectiile în care vorbesc despre rolul pedagogic al femeii , în crestinism si islam , am folosit în primul rând exemplul Maicii Domnului , pe care o regasim în cele doua carti , cu diferentele specifice . În crestinism , Fecioara Maria este ca mama a lui Hristos , mijlocitoare între Dumnezeu si oameni , se bucura de un cult aparte , pe când în Coran are doar un rol istoric amintita ca mama a profetului Hristos , premergatorul lui Mahomed .
Am folosit astfel , lecturi cu un continut moralizator despre rolul femeii, cântari religioase , studii de caz , icoane , rugaciuni , poezii care sa ajute la atingerea obiectivelor propuse . De exemplu , la clasa a-IX-a am folosit exemplul mamei împaratului Constantin cel Mare , împarateasa Elena , care stim cu totii ca era o crestina virtuoasa si tot asa l-a crescut si pe fiul ei , fiu care mai târziu elibera crestinismul , îl transforma în religie legala în Imperiul Roman . La clasa a -XII-a , exemplul binecunoscut al mamei Fericitului Augustin , care s-a rugat cu o dragoste imensa pentru îndreptarea fiului ei , lucru întâmplat , dupa cum marturiseste chiar el în cartea "Confesiuni":"Marturisesc pacatele mele trecute , pe care Doamne , mi le-ai iertat si acoperit , ca sa , ma gasesc pe mine în Tine , schimbând sufletul meu prin credinta Ta ." Cântarea "Prea Sfânta Nascatoare de Dumnezeu miluieste-ne pe noi " , tema " Sarbatori în cinstea Maicii Domnului " am folosit icoane care redau evenimentele acestor sarbatori , cu scopul de a evidentia rolul pedagogic pe care Fecioara Maria l-a avut si îl are în lume .
La clasa a-X-a în cadrul Decalogului , la porunca " Sa nu ucizi , explic toate nuantele acestei porunci , inclusiv avortul . Aici ajungem iarasi la exemplul Sfintei Fecioare Maria , care desi pentru perioada aceea era aproape sinucigas gestul de a pastra un copil , în situatia ei , ea a facut acest lucru , din iubire si ascultare . Islamul condamna la rândul sau aceasta practica : "Nu va omorâti copiii vostri " [14] . " si noi lasam sa salasluiasca în pântece ceea ce voim Noi , pâna la un timp hotarât " .
Explicatia este o forma a expunerii care face sa se înteleaga o notiune , un fapt . Ea poate avea caracter teologic , scopul ei fiind îmbunatatirea vietii religios-morale a elevilor . Explicatia are doua functii : cognitiva si formativa . Pentru îndeplinirea lor, explicatia trebuie sa fie corecta, completa si sigura pentru a evita neîntelegeri , sa tina cont de pregatirea religioasa si laica a elevilor sa fie clara , convingatoare si sa fie facuta cu caldura , nu ca o simpla informatie.
De exemplu la clasa a-XI-a , la tema "Caderea în pacat " explicam expresia de cadere în pacat si lamurim faptul ca nu numai femeia se face vinovata de pacatul stramosesc. " Daca n-ai fi voit, femeia nu te-ar fi putut duce pe povârnisul acesta. Te-a rugat oare Nu Ti-a vorbit oare ? Nu ! A cautat, oare, sa te însele ? Nu ! Ţi-a dat si tu îndata, cu atâta usurinta,ai mâncat.
Argumentarea este metoda prin care se formeaza si se întaresc convingerile despre adevarurile religioase si se înlatura convingerile gresite.Pentru aceasta trebuie sa fie respectate anumite cerinte :
sa se tina cont de pregatirea elevilor ;
sa se argumenteze cu claritate ;
sa se foloseasca dovezi din autoritate ( Sfânta Scriptura , Sfânta Traditie , Istoria Bisericii , Istoria Religiilor , Coran) .
În temele despre rolul femeii , am adus ca dovezi
din autoritate crestina : " Asemenea si femeile , în îmbracaminte cuviincioasa , facându-si lor podoaba din sfiala si din cumintenie , nu din par împletit si din aur , sau din margaritare , sau din vesminte de mult pret .
-din autoritate islamica si Allah a dat o drept pilda pe Maria , fiica lui Imran, care a ramas neprihanita si am aflat în ea din Duhul Nostru . si ea a crezut în cuvintele Domnului ei si în Scripturile Sale si a fost ea dintre cei supusi cu statornicie . Cautarea cunoasterii este obligatorie la fiecare om musulman si femeie musulmana .
argumente rationale " Orice mama ramâne mama pentru vesnicie , nu se desparte de copilul ei când îl naste si nu se desparte de el nici când moare , îl tine în inima ei , îl are în inima ei . Maica Domnului este locas al Prea Sfintei Treimi . si nu numai pentru vremea când a avut pe Domnul Hrisos în pântecele ei , ci L-a avut si în inima ei (.) si unde este Domnul Hristos de fata , acolo e si Duhul Sfânt de fata .
Descriera este o metoda expozitiva , care prezinta caracteristicile exterioare tipice ale obiectelor ,proceselor , fenomenelor si locurilor .Se realizeaza pe baza observatiei . Aceasta trebuie sa dezvolte la elevi spiritul de obsrvatie , se bazeaza pe intuitie si nivelul de pregatire al elevilor .Nu trebuie sa se evidentieze detalii nesimnificative . În descriere am folosi harti , icoane , fotografii , vederi , albume , care reprezinta obiectele sau fenomenele ce se studiaza . De exemplu la tema "Decalogul ",când am vorbit despre avort , am descris aceasta interventie cu ajutorul unui cadru medical , invitat la ora cu acest scop ,ajutându-ma de imagini ale instrumentelor utilizate si ale fetilor avortati . Imaginile au avut un impact extraordinar , din punct de vedere afectiv si le-am sugerat evelilor sa aiba o legatura mai apropiata cu mamele lor si sa comunice sincer , pentru a putea evita situatiile respective .
La porunca " Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta ca sa-ti fie tie bine si sa traiesti multi ani pe pamânt " le-am descris cum ar trebui sa fie în realitate relatia parinti copii atât în crestinism cât si în islam . În islam , ascultarea , respectul si dragostea pentru parinti urmeaza imediat dupa venerarea lui Allah . Locurile în care Coranul îndemna sa fim buni cu tatii si mamele noastre sunt numeroase .
La clasa a-XII-a la tema " Islamul " am descris modul în care a aparut aceasta religie , dezvoltarea ei , doctrina si în mod special , la solicitarea elevilor , rolul femeii în aceasta religie .
"Metodele interogative se realizeaza pe baza dialogului dintre profesor-elevi , elevi-elevi . Cele mai folosite metode sunt conversatia si problematizarea .
Prin conversatie se transmit cunostinte si se ofera posibilitatea atingerii unui nivel moral înalt . Este folosita la toate tipurile de lectii , alaturi de alte metode . Aceasta metoda se poate desfasura si în afara orelor de religie sub forma conversatiilor individuale , atunci când elevul sau profesorul o solicita. Ea este generata de întâmplari din viata elevilor , a clasei , a scolii , a societatii .
În activitatea desfasurata am folosit multe forme de conversatie
conversatie catehetica , euristica si dezbaterea sau discutia colectiva Conversatia catehetica am folosit-o , de obicei în fixarea cunostintelor si în verificarea lor , fiind o metoda de instruire si educarea elevilor .
Conversatia euristica am folosit-o la noile cunostinte pe care le-am desprins împreuna cu elevii din cunostintele anterioare sau analiza unor fapte , actualizarea unor cunostinte si introducerea în tema noua .
La tema " Tinerii si preocuparile lor " am folosit conversatia catehetica:
- Care sunt preocuparile tinerilor
-(Sa învete , sa se distreze , sa mearga la biserica .
- "Ce întelegeti prin distractie ?"
- (Preocupari care te relaxeaza
-dar si conversatia euristica
- Ce exemple puteti da , de încalcare a normelor morale , în cadrul distractiilor
- ( Consumul de alcool , tutun , diferite forme de vilolenta ,depasirea limitelor legate de vârsta
- Ce credeti ca trebuie facut pentru a se preîntâmpina aceste lucruri ?
- ( Sa nu existe un cerc unde se practica acestea , sa se evite tentatiile sau îndemnurile altora )
- Cum ar trebui sa va purtati în afara scolii ?
- (Sa evitam extravagantele , locurile periculoase , locurile nepotrivite vârstei noastre )
Problematizarea este metoda prin care cream în mintea elevilor o întrebare sau o situatie problema cu scopul de a le stimula efortul personal în surprinderea diferitelor relatii între cunostintele dobândite anterior si noile cunostinte , care sa conduca la elaborarea solutiei sub îndrumarea profesorului .
Întrebari si situatii folosite în metoda problematizarii :
Cum explicati ca în Islam un barbat poate fi casatorit cu patru femei în acelasi timp ?
De ce , daca femeia si barbatul sunt egali în Islam , nu are si ea dreptul sa se casatoreasca cu patru barbati deodata ?
Cum explicati ca Fecioara Maria a primit vestea Arhanghelului Gavriil ca va naste Fiu , ea fiind Fecioara
Metode de comunicare scrisa
Cartea este o sursa de cunostinte de sfaturi si de trairi emotive . Pentru crestini cea mai importanta carte este Biblia , pentru musulmani este Coranul. Pentru elevi , alaturi de Biblie , în orele de religie , am folosit texte religioase din manuale , reviste de specialitate , dictionare , colectii de cântari religioase , carti de rugaciuni , carti cu vietile Sfintilor si ale Maicii Domnului . Elevii au utilizat aceste surse religioase în vederea elaborarii compunerilor si referatelor .
Munca independenta cu manualul reprezinta un ansamblu de operatii prin care elevul învata sa utilizeze corect cartile si sa faca din ele un instrument al activitatii lor obisnuite .
Pentru a folosi corect manualul , Biblia si alte manuale în mod independent , am învatat elevii cum trebuie sa lucreze cu acestea , pentru a le forma priceperile si deprinderile de a se orienta într-un text , de a analiza continutul unei lectii din carte si de a-l întelege si a-l memora logic .
Citirea explicativa am folosit-o rar , numai atunci când au fost prezentate anumite fragmente sau citate din documente vechi sau Biblie .
O lectie de religie , privind folosorea muncii cu manualul are o forma specifica si trece prin urmatoarele etape :
- anuntarea temei ;
- munca individuala sau în grup cu manualul
sau cu materialul scris ;
-explicarea termenilor , notiunilor si ideilor neîntelese din materialul studiat ;
- dezbaterea problemelor lectiei fixarea , evaluarea , concluzii , tema ) .
La clasa a-XI-a tema " Familia si ranile ei " prin munca cu manualul , fise de lucru si o discutie purtata cu elevii , am primit raspunsuri la întrebarile puse : " Ce întelegeti prin familie ? , Din cine este alcatuita ? , Care este rolul femeii în familia crestina ? , Dar în cea musulmana ? ,Cum se poate preîntâmpina divortul ? , Dar adulterul si avortul ? , Este considerat avortul un pacat ? , De ce credeti Argumentati .
În urma raspunsurilor date , am constatat ca în mare parte au retinut si înteles învatatura crestina si a altor religii despre familie si scopurile ei . Am insistat asupra faptului ca teoria este cunoscuta , dar în practica trebuie exersat si ca nu este bine sa asteptam de la ceilalti sa faca , sa actioneze , sa se schimbe , pentru a fi si noi motivati la actiune .
Am lasat apoi elevii sa-si exprime liber parerile chiar daca unele erau malitioase . Comunicarea are acest dar , sa aduca lamuriri , lumina .
În lectiile predate am formulat ideile principale sub forma unei scheme , pe care elevii au notat-o pe caiete . În clasa nu insist niciodata pe un dicteu automat , care nu are nici o finalitate , dimpotriva plictiseste si duce la dezinteres . Obiectivul meu este ca pe baza temei prezentata schematic , sa dezvoltam dezbateri , problematizari , jocuri didactice , cu rol triplu . Unul este acela ca ideile , parerile , întrebarile elevilor pot fi ajutatoare si pentru mine în explicatii , al doilea , elevii înteleg mult mai usor si al treilea , ca este o activitate placuta , fara sa se simta o presiune , constrângere sau atmosfera plictisita .
Pentru o informare completa , în studiul individual , pe lânga manual tebuie sa fie cuprinse si lucrari de specialitate . Pentru ca activitatea de învatare sa nu devina o povara pentru elevi , le-am recomandat ca studiul individual sa se faca dupa un program , sa faca pauze în etapele învatarii , sa-si însuseasca cunostintele în mod logic si în conditii de liniste .
Activitatile suplimentare se efectueaza acasa , dupa ce elevii îsi formeaza anumite deprinderi de munca independenta . Pentru lectiile de religie , ale elevilor de liceu , activitatea suplimentara cuprinde : citirea notitelor din caiet, asimilarea noilor cunostinte , alcatuirea unor eseuri , referate , studii de caz , fie individual , fie pe grupe .
Metode de cunoastere a realitatii religioase :
Spre deosebire de celelalte discipline , religia are metode specifice . Observarea directa a realitatii religioase este o metoda prin care elevii sunt condusi spre cunoasterea lui Dumnezeu , a Maicii Domnului si a Sfintilor lui , prin contemplarea creatiei . Mântuitorul Hristos îl îndeamna în Predica de pe munte pe cei care Îl ascultau , sa înteleaga , în urma observarii creatiei , faptul ca dragostea lui Dumnezeu pentru om întrece purtarea de grija a Lui fata de celelalte creaturi : " Oare nu sunteti voi cu mult mai presus decât ele ? "
În lectiile despre rolul pedagogic al femeii , când am prezentat-o ca model pe Maica Domnului , le-am aratat elevilor icoane facatoare de minuni cu aceasta . Au povestit ce-au simtit în timpul excursiilor , la diferite manastiri unde au întâlnit asemenea icoane . De asemenea le-am explicat ca exista multe persoane evlavioase , care au fost învrednicite sa le vorbeasca Maica Domnului . Sunt icoane ale Maicii Domnului care plâng sau din care izvoraste mir .
Studiul si interpretarea simbolurilor este o metoda a cunoasterii religioase prin care se transmite elevilor cunostinte în mod treptat , cu ajutorul unui simbol ( semn , obiect , imagine care reprezinta sau invoca o idee , un sentiment ) . De exemplu , în Vechiul Testament scara visata de Iacob ( Fac . 28,12 ) care o simbolizeaza pe Fecioara Maria , rugul ce ardea si nu se mistuia (Ies . 3,2 ) , roua de pe lâna lui Ghedeon ( Jud . 6 , 36 - 40) , Fecioara care va lua în pântece si va naste Fiu ( Is.7 , 14 ) . Aceste semne au avut rolul de a prefigura anumite evenimente din viata Mântuitorului si a Maicii Domnului .
Vorbind despre folosirea simbolurilor , pentru a întelege o idee, notiune sau sentiment , Clement Alexandrinul arata ca " felul de interpretare simbolic este foarte folositor la multe ; ajuta la formularea unei drepte teologii , ajuta evlaviei , ajuta la punerea în valoare a priceperii , la deprinderea vorbitului pe scurt si la aratarea întelepciunii . "
Pentru explicarea Sfintei Taine a Euharistiei , am utilizat simbolistica minunii prefacerii apei în vin la nunta din Cana Galilei : Mântuitorul a poruncit slujitorilor sa umple cu apa vasele puse pentru curatirea iudeilor . Apa prefacuta în vin este un semn pentru alta minune , este un semn pentru schimbarea vinului în sângele Sau , atunci când va veni ceasul Lui . Apa la nunta din Cana - simbol al curateniei - este materia din care Mântuitorul pregateste vinul pentru jertfa Euharistica . Astfel , ne putem duce cu gândul la curatenia desavârsita a Maicii Domnului , la neprihanirea ei , la faptul ca Dumnezeu a facut din ea un vas ales pentru întruparea Fiului Sau si un exemplu pentru toate femeile din lume .
Când avem de explicat simbolistica unei icoane . putem explica si simbolistica culorilor :
albul - simbol al curatiei , luminii ;
albastrul - culoare cereasca , simbol al credintei si smereniei ;
rosul - simbol al iubirii , jertfei ;
verdele - simbol al regenerarii spirituale ;
auriul - simbol al lui Hristos , sfintenia ;
negrul - haos , moarte , neliniste . Culoare cu care se picteaza îngerii rai ;
cafeniul - smerenie , saracie ; etc.
În icoane Maica Domnului ca si Iisus au vesmintele pictate cu albastru si rosu care simbolizeaza firea omeneasca si firea dumnezeiasca .
În majoritatea lectiilor de religie am folosit exemple acestea au efect sugestiv asupra elevilor care încearca sa le urmeze si îi îndeamna la fapte si actiuni morale . Tendinta de imitare este întâlnita mai mult la scolarii mici , dar exista si la elevii mari .
Deprinderile morale sunt faptele si virtutile duhovnicesti el crestinilor . Practicarea lor conduce pe om la cunoasterea lui Dumnezeu , iar formarea lor începe în copilarie , în familie , se dezvolta în biserica , în scoala si continua pe tot parcursul vietii .
Metode fundamentate pe actiune : dintre acestea , mentionam jocul didactic , pe care l-am folosit mai mult la clasele de gimnaziu . Contributiile instructiv educative ale jocului didactic sunt importante pentru ca elevul se antreneaza cu toate disponibilitatile fizice , intelectuale si afective . El dezvolta capacitatea de a se adapta la situatiile noi si de a actiona independent pe parcursul jocului .
Prin joc am urmarit realizarea unor obiective moral-religioase , prin antrenarea elevilor în diferite activitati . Am utilizat jocul în toate tipurile de lectii , în verificarea cunostintelor , în comunicare si fixare de noi cunostinte , în apreciere si asociere .
La clasele de liceu , una dintre metodele folosite a fost metoda îndrumarii teoretice si practice . Prin aceasta metoda am încercat sa cultiv predispozitia religioasa a elevilor . Trairile religioase ale acestora trebuie si pot fi învatate numai prin crearea unor situatii concrete de viata . Metoda îndrumarii teoretice si practice am utilizat-o în lectiile din domeniul liturgic , pentru formarea deprinderilor .
Am sugerat elevilor mei sa evite automatizarea practicilor religioase observate si exersate de ei , deoarece nu au ca rezultat trairea religioasa .
Mijloace de învatamânt :
În predarea lectiilor , am folosit mijloace de învatamânt specifice : icoane , texte sacre , elemente de istorie , literatura religioasa , casete audio ,CD ,obiecte de cult . Valoarea mijloacelor de învatamânt , in lectiile de religie , consta în aceea ca , folosite cu maiestrie pedagogica influenteaza în mod substantial procesul de cunoastere , constituie un suport material al gândirii si sporesc considerabil posibilitatile de investigatie . Ele sunt legate de metodele de învatamânt pe care le anima .
3.2.MODALITĂTI DE EVALUARE A REZULTATELOR CERCETĂRII:
" Evaluarea este o componenta esentiala a activitatii de învatamânt în general si a procesului didactic în special " Facând parte din procesul de învatamânt , evaluarea are ca scop cunoasterea si aprecierea nivelului de cunostinte , a dezvoltarii capacitatilor si deprinderilor elevilor , oferind o imagine si asupra competentelor si aptitudinilor profesorului . Este deosebit de importanta deoarece , pe baza rezultatelor pe care le ofera , profesorul poate sa regleze si sa amelioreze activitatea , astfel încât aprecierea elevilor sa fie un proces continuu .
Evaluarea este importanta si pentru elevi , deoarece în urma ei acestia vor sti cum au lucrat si ce mai au de facut spre a-si îmbunatatii rezultatele .
Un model de evaluare ne este adus în Pilda minelor (Lc.19,12-27) , de catre Iisus Hristos . Aceasta ne spune ca un stapân împarte câte o mina celor zece slugi pe care le-a chemat la el , înainte de a pleca într-o tara îndepartata. Scopul pentru care au primit minele era de a negutatori cu ele , stiind ca la venirea stapânului , vor fi întrebate despre roadele activitatilor lor . Desi au primit acelasi dar , rezultatele au fost diferite . Stapânul , corect fiind , a rasplatit fiecarei slugi dupa roadele ei .
Astfel si in procesul de învatamânt , elevii primesc de la profesor acelasi dar : învatatura . Dupa un anumit timp , vine vremea evaluarii si a rasplatirii rezultatelor .
În functie de diferite criterii (domeniul în care se realizeaza , momentul modul în care se interpreteaza , rezultatele ,etc.),teoria si practica pedagogica, opereaza cu mai multe clasificari ale tipurilor de evaluare . Dupa modul în care se integreaza în desfasurarea procesului didactic , evaluarea poate fi de trei tipuri:
a) evaluare initiala : care se realizeaza la începutul unui nou ciclu de învatare sau program de instruire , în scopul stabilirii nivelului de pregatire al elevilor . Informatiile obtinute în urma realizarii unei evaluari initiale sprijina planificarea activitatilor viitoare , din perspectiva adecvarii acestora la posibilitatile elevilor .
b) evaluarea formativa : însoteste întregul parcurs didactic , se realizeaza prin verificari sistematice ale tuturor elevilor asupa întregii materii . Aceasta evaluare ofera permanent posibilitatea de raportare la obiectivele operationale propuse si de evidentiere a procesului înregistrat de la o secventa la alta a instruirii . Feed-back-ul este mult mai eficient si util , ajutând atât elevul cât si profesorul sa îsi adapteze activitatea viitoare la specificul situatiei .
c) evaluarea sumativa : se realizeaza la sfârsitul unei perioade mai lungi de instruire (capitol , semestru , an scolar , ciclu de învatamânt). Ofera informatii utile asupra nivelului de performanta al elevilor în raport cu obiectivele de instruire si educare propuse .[26]
Pentru a stabili volumul , cantitatea si calitatea cunostintelor dobândite de catre elevi si pentru a forma la acestia deprinderea de a-si îndeplini sarcinile în activitatile religioase extrascolare , la Biserica . Am folosit continuu si sistematic diferite moduri de evaluare : evaluare curenta , verificare orala , teste si fise de evaluare , verificarea activitatilor suplimentare (compuneri , eseuri , referate , poezii , desene ,etc.) verificarea prin lucrari scrise si concursuri de cunostinte religioase , participari la serbari , participari în grup la cultul divin , excursii si alte activitati cu caracter moral .
Pentru verificarea orala , în cadrul unor lectii de religie am utilizat fisa de evaluare orala , care cuprinde :
|
Nr.crt. |
Numele si prenumele |
Continutul raspunsului |
Organizarea raspunsului |
Prezentarea raspunsului |
Nota finala |
|
|
|
|
|
|
|
Folosind testele , fisele de evaluare si lucrarile de control , am urmarit modul în care elevii si-au însusit notiunile religioase , morale si de istorie bisericeasca , masura în care pot opera cu ele , dar si nivelul la care au ajuns în ceea ce priveste capacitatea de a interpreta fenomene religioase , de a sesiza cauzele si urmarile acestora în decursul vietii omenirii si a le încadra cronologic si de a aplica în viata personala anumite fapte morale luate ca pilda din viata unor femei sfinte , mai ales a Maicii Domnului si a lui Iisus Hristos Fiul ei .
Evaluarea am facut-o dupa predarea unei lectii (evaluare continua) sau a unui capitol (evaluare cumulativa).
La clasa a IX-a - tema "Tinerii si preocuparile lor",am aplicat urmatorul test , tip grila cu raspuns multiplu :
Care credeti ca este cea mai importanta problema a tinerilor din ziua de astazi ?
a)extravaganta ; b)libertinajul ; c)neascultarea ;
2) Cum reactionez când mama îmi
cere sa vin devreme acasa ?
a)ma revolt ; b)ascult ; c) nu îmi pasa ;
Cum credeti ca sunt fetele fata de baieti ?
a)inferioare ; b)egale ; c)superioare
Credeti ca felul personal de a fi poate :
a)influenta ; b)determina atitudini ; c)trece neobservat ;
5)Distractiile tinerilor sunt :
a)normale , daca respecta limita morala ;
b)normale , daca fac ce vor ;
c)necesare , pentru ca se relaxeaza
Tema : "tinerii si preocuparile lor .
" Cititi cu atentie textele de mai jos si continuati-le , prezentând câte doua variante de raspuns : una pozitiva (corecta) si alta negativa (incorecta).
a) Emilia a dorit sa dispuna de cele mai bune conditii materiale , sa nu stie niciodata ce înseamna problemele de aceasta natura . Pentru a-si vedea dorinta realizata , nu lua niciodata în calcul efortul intelectual si timpul . Visa cu ochii deschisi la împlinirea dintr-o data a acestei aspiratii . Pe de alta parte , pentru Emilia , clipa era totul si trebuia intens traita , fara sa se gândeasca la consecinte .
Într-o zi a cunoscut-o pe Laura , o persoana cu totul senzationala care..............
b) Parintii lui Iulian se straduiau sa-i ofere toate cele de trebuinta : dragoste , întelegere , conditii materiale decente , pe masura salariilor pe care le obtineau muncind cu constiinciozitate . Erau niste parinti pe care multi adolescenti si i-ar fi dorit , dar Iulian simtea uneori ca ar vrea si mai mult decât atât .
Tatal lui Sergiu , colegul de clasa , avea o afacere proprie , care functiona cu succes . Acestea îi dadeau o siguranta si un aer de superioritate lui Sergiu . Dupa parerea lui Iulian , colegul norocos nu va fi nevoit sa munceasca prea mult ca sa-si construiasca o cariera .
Intr-o zi , Iulian s-a întors , ca de obicei , de la scoala si ...
Evaluare clasa a-X-a :
Am facut o evaluare cumulativa , la finalul capitolului "Morala ", printr-un eseu structurat . Tema :
Alcatuiti un eseu cu titlul "Rolul pedagogic al femeii", utilizând urmatoarele enunturi :
a) femeia sotie , mama , prietena ;
b) femeia echilibru sau prapastie ;
c) mama fereastra mea catre lume ;
În evaluare am notat scrierea corecta di punct de vedere religios si gramatical , lizibilitatea , redactarea , structurarea si mesajul eseului .
Notarea se face de la trei puncte .
La o evaluare orala am cerut elevilor sa cu fapte sau pareri personale, enunturile :
a) Îndemnurile mamei sunt transformate de mine în fapte prin.....
b) Cauzele pentru care îmi este greu sa iert sunt..........
c) Liber sunt atunci când fac ce trebuie , pentru ca.........
d) Sunt tentat sa fiu mai critic cu altii din cauza ca.....................
e) Pocainta nu poate afecta demnitatea umana , deoarece aceasta înseamna..........................
f) Omul cazut în pacat se poate ridica daca............
g) Consecintele viciilor asupra vietii omului sunt.....si se pot remedia prin.......................
h) Virtutea care înlocuieste disperarea este.............
i) Ea poate fi educata prin..................
Prin acest tip de test observ daca elevii si-au însusit corect rolul pe care îl are credinta în viata unui om , precum si rolul mamei , femeii ca educator , pedagog.
Test de evaluare clasa a-XI-a : Tema " Pacatul stramosesc."
Raspundeti la urmatoarele întrebari :
a) Cine a savârsit pacatul stramosesc ? 1p.
b) Femeia este mai vinovata decât barbatul ? 1p.
c) De atunci femeia este inferioara barbatului ? 1p.
d) În alte religii se considera ca femeia este inferioara barbatului ? 1p.
e) În alte religii întâlnim pacatul stramosesc ? 1p.
f) În Islam , îi întâlnim pe protoparinti ? 1p.
g) Care sunt modalitatile de îndreptare ? 1p.
Notarea se face de la trei puncte .
În acest test , am evaluat daca elevii si-au fixat notiunile despre pacatul stramosesc , despre rolul pe care l-au avut Adam si Eva si despre cutuma legata de inferioritatea femeii fata de barbat , daca stiu sa povesteasca coerent , sa se exprime corect , sa formuleze în conformitate cu obiectivul de evaluare , daca folosesc clar si precis termenii adecvati vârstei .
La acest test notele obtinute de elevi au fost :
nota 10 ...14 elevi
nota 9...10 elevi
nota 8....4 elevi
total = 28 elevi
Aceasta evaluare este curenta si am aplicat-o înainte de evaluarea finala, la capitolul "Caderea omului în pacat ."
Test de evaluare clasa a-XI-a : Tema " Familia si ranile ei "-evaluare curenta .
Enunt :
Cea dintâi familie a fost întemeiata de Dumnezeu în Rai . De aceea legatura dintre femeie si barbat este mai puternica decât orice legatura de sânge . În Noul Testament , Mântuitorul ridica casatoria la rangul de Taina . Din punct de vedere crestin motivul casatoriei este iubirea dezinteresata si sincera .În crestinism femeia si barbatul sunt egali .
Se cer raspunsuri la întrebarile :
a) Unde a ridicat Mântuitorul nunta la rang de Taina ?
b) De ce iubirea dezinteresata trebuie sa fie motivul casatoriei ?
c) Cum credeti voi ca se pot evita ranile familiei ?
În schema de notare am urmarit :
a) precizarea corecta a evenimentului unde a avut loc ridicarea nuntii la rangul de Taina ;
b) explicarea legata de iubire , ca temelie a casatoriei ;
c) precizarea efectelor pe care le poate aduce lipsa iubirii în familie ;
d) stabilirea drepturilor sotilor , având în vedere ca femeia si barbatul sunt egali ;
e) utilizarea limbajului de specialitate .
Test de evaluare clasa a-XI-a : Capitolul "Morala", tema "Familia crestina", am avut ca obiective de evaluare urmatoarele :
a) sa distinga o afirmatie adevarata de una falsa ;
b) sa explice un text cunoscut pe baza structurarii întrebarilor ;
c) sa completeze un text cu informatii corecte ;
d) sa realizeze un scurt eseu , cu îndatoririle membrilor familiei .
Timp de lucru 45 minute .h
Test de evaluare clasa a-XII-a : Tema "Islamul".
Identificati atributele lui Allah din textele de mai jos si comparati-le cu atributele lui Dumnezeu din crestinism :
" Allah este Dumnezeu , singurul Dumnezeu ,el este cu desavârsire liber, omniscient si atotputernic ; el este Creatorul cerului si al pamântului si a tot ce exista ; el adauga genezei ceea ce doreste . Noptile urmeaza zilelor , ploaia cade din cer , corabia pluteste pe mare , gratie acestei creatii continue. Altfel spus , Allah cârmuieste nu numai ritmurile cosmice ci si faptele oamenilor . Toate operele sale sunt însa acte libere , în ultima instanta arbitrare , pentru ca depind numai de hotarârea sa . Allah este liber sa se contrazica .
Omul este slab , nu ca urmare a pacatului originar , ci pentru ca este doar faptura ; el se gaseste acum într-o lume resacralizata prin revelatia acordata de Dumnezeu ultimului sau profet . Nimic nu este liber în lume în afara de Dumnezeu ."
Test de evaluare clasa a-XII-a :Tema "Islamul ."
1) Cititi cu atentie afirmatiile de mai jos si precizati daca afirmatia este adevarata sau falsa : __________ ______ ____ ____1p.
a) Prin participare la nunta din Cana Galilei Mântuitorul a binecuvântat casatoria . A / F.
b) În învatatura islamica o femeie are rolul de a-l ajuta pe barbat sa mentina echilibrul corectitudinii în viata . A / F .
c) Mahomed îi ruga pe barbati sa se casatoreasca cu femei credincioase si pe femei sa fie blânde cu copii lor . A / F .
2) Explicati rolul pe care l-a avut Kadiha , prima sotie a lui Mahomed , în viata acestuia :__________ ______ ____ _______3p.
3) Completeaza spatiile punctate cu informatiile corespunzatoare __2p.
a) Cartea sacra a musulmanilor este .............
b) Unul din rolurile sotiei în familie este acela de a educa ......
c) Judecata va fi savârsita de ................
d) Celui care fura i se va taia ................
Precizati care sunt cei cinci stâlpi ai Islamului _____________2p.
Notarea începe de la doua puncte .
Test de evaluare clasa a-XII-a : Tema "Islamul "
Enunt :
Plecând de la textul din Hadith , redat de Almed-Ibn-e-Majah , alcatuiti un eseu cu titlul "Paradisul se afla la picioarele mamei tale ."
Nota : Nu interpretati ad literam , ci simbolic , metaforic chiar .
În notare am urmarit :
- corectitudinea gramaticala si exprimarea ;
- redactarea continutului , interpretarea textului conform notei ;
- mesajul transmis , concluzia si învatatura .
Dintre probele practice de evaluare aplicate , au fost : eseul , poezia , pictura , studiul de caz , referatul . În urma evaluarii acestor lucrari au fost realizate în cadrul scolii si Casei de cultura ,expozitii cu caracter temporar (în timpul sarbatorilor de Craciun , Pasti , Ziua femeii , dar si expozitii cu caracter permanent ) .
Alaturi de metodele traditionale de evaluare (probe orale , scrise , teste chestionare si probe practice ) , am utilizat metode complementare de evaluare , strategii moderne , care cauta sa accentueze dimensiunea actiunii de evaluare .
Dintre acestea sunt :
- observarea sistematica a activitatii si comportamentului elevilor în timpul excursiilor si participarii la cultul divin , precum si conduita în timpul activitatilor scolare ;
- referatele;
- portofolii ;
- autoevaluarea .
Rezolvarea sarcinilor independente cerute la fiecare lectie în parte contribuie la :
- formarea si dezvoltarea deprinderii de munca independenta ;
- dobândirea temeinica a cunostintelor ;
- educarea pentru munca si prin munca ;
- formarea si dezvoltarea sentimentelor de dragoste si recunostinta fata de Dumnezeu , Iisus Hristos , Maica Domnului , sfinti , Biserica si aproapele.
Autoevaluarea este importanta în procesul didactic , deoarece elevul constientizeaza scopul realizarii sarcinii de lucru , gaseste metodele de rezolvare a sarcinii si utilizeaza mijloacele puse la dispozitia sa . Aceasta tehnica da profesorului informatii utile , diverse si complete , greu de obtinut prin intermediul modului de evaluare traditional .
În evaluarea prin referate am analizat capacitatea elevilor de înglobare a cunostintelor însusite la anumite teme ; am realizat conexiuni interdisciplinare , transdisciplinare , creativitate , documentare , prelucrare de date si modul de prezentare al referatului .
Portofoliul reprezinta o "carte de vizita"pentru elev , în care este prezentata activitatea elevului , progresul acestuia de la un semestru la altul si de la un an scolar la altul . Portofoliul permite formarea unei imagini de ansamblu asupra activitatii desfasurata de elev , într-un anumit interval de timp .
CAPITOLUL IV
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A TEMEI
4.1. FEMEIA ÎN CORAN sI SUNAH:
În învatatura islamica nu exista absolut nici o diferenta între barbat si femeie din punct de vedere al situarii lor în fata lui Allah, caci ambii au fagaduita aceeasi rasplata sau pedeapsa pentru faptele lor. Coranul spune: "si pentru femeie exista drepturi asupra barbatului similare cu acelea ale barbatului asupra femeii."[29]
Coranul, se adreseaza credinciosilor, adesea folosind expresia: "credinciosii atât barbati cât si femei trebuie sa accepte egalitatea femeii cu barbatul în perspectiva drepturilor, îndatoririlor, virtutilor si meritelor". Tot în Coran gasim un alt argument al egalitatii în fata lui Allah a barbatului si a femeii: "Cei credinciosi si cele credincioase, cei ascultatori si cele ascultatoare, cei iubitori de adevar si cele iubitoare de adevar, cei statornici si cele statornice, cei umiliti si cele umilite, cei ce dau milostenii si cele ce dau milostenii, cei ce postesc si cele ce postesc, cei ce pazesc rusinea lor si cele ce o pazesc, cei ce-L pomenesc adesea pe Dumnezeu si cele ce-L pomenesc-lor le-a pregatit Dumnezeu iertare si rasplata mare." ( Sura XXXIII-35)
Femeia are suflet identic cu al barbatului si nu poate fi vorba de o diferenta între ei, atât femeia cât si barbatul vor intra în Paradis daca vor savârsi binele: "Intrati în Rai, voi si sotiile voastre, bucurându-va!"( Sura XLIII-70) ; " Cel ce face ce e drept, fie barbat sau femeie, pe acela îl vom învia la o viata buna si-i vom da rasplata pentru faptele sale cele mai bune." ( Sura XVI-97)
Barbatii care prigonesc sau maltrateaza femeile sunt condamnati de învatatura Coranului: " O, voi, ce credeti, nu va este iertat sa mosteniti femei împotriva vointei lor , nici nu le opriti sa se casatoreasca cu altii doar ca sa le luati o parte din ceea ce le-ati dat , doar daca au preacurvit dovedit: ci purtati-va cu ele dupa cuviinta." (Sura IV-23).
Islamul priveste barbatul si femeia ca fiind de aceeasi esenta, creati dintr-un singur suflet. Coranul afirma: "O, voi, oamenilor, temeti-va de Domnul vostru, care v-a facut dintr-un singur suflet, si anume facând din el ( din Adam n.n.) pe sotia sa si a raspândit din ei barbati multi si femei. Deci temeti-va de Dumnezeu, la care va rugati împreuna si cinstiti pântecele care v-a nascut caci Dumnezeu pazeste." (Sura IV-1)
Profetul islamului a spus: "Femeia este jumatatea geamana a barbatului." Unitatea esentiala a barbatului si a femeii este clar redata în Coran: "Ele sunt acoperamântul vostru si voi sunteti acoperamântul lor."(Sura II-187) Asa cum îmbracamintea ne ascunde goliciunea asemenea fac si sotul si sotia, " prin intrarea în relatia casatoriei, îsi asigura reciproc castitatea" . Îmbracamintea ofera confort corpului, asemenea si sotul gaseste confort în compania sotiei sale si ea într-a lui." O sotie credincioasa este asemeni unui acoperamant sotului ei ."
Învatatura islamica numeste femeia " muhsana", semnificând o fortareata împotriva satanei, deoarece o buna femeie, prin casatoria ei cu un barbat, îl ajuta pe acesta sa mentina echilibrul corectitudinii în viata. Datorita acestui aspect Mahomed considera casatoria ca un act deosebit de virtuos. El a spus: " Când un barbat se casatoreste, si-a desavârsit jumatate din religia sa." Mahomed se bucura de casatoria musulmanilor spunând: "Casatoria este parte din calea mea si oricine se tine departe de calea mea nu este de la mine."
În învatatura Coranului gasim motivatia casatoriei în urmatoarele cuvinte: "si se tine de semnele Lui ca va facut voua din voi însiva sotii, ca sa va împreunati cu ele; si El a pus între voi dragoste si îndurare. Întru aceasta sunt semne pentru poporul cugetator." (Sura XXX-20).
Profetul islamului a fost plin de laude pentru femeile virtuoase si caste. El spune: "Lumea si toate lucrurile din ea sunt pretioase, dar cel mai pretios lucru din lume este o femeie virtuoasa.Odata i-a spus viitorului calif Umar: Sa-ti spun despre cea mai pretioasa comoara pe care un barbat si-o poate dori? Este o sotie virtuoasa care-l multumeste oricand se uita asupra ei si care se pazeste pe sine când el este absent de la ea. Cele mai bune daruri pe care un barbat le poate avea : un drept maritor cuvant despre Allah, o inima recunoscatoare si o sotie credincioasa care-l ajuta în credinta".
Mahomed a insistat si indrumat pe adeptii islamului sa fie blanzi cu femeile lor atunci când a dat faimoasa "khutba" pe muntele Arafat în prezenta a cateva mii de adepti care se adunasera acolo pentru "hajj al-Wada. În acest sens a recomandat celor prezenti si prin ei si celorlalti musulmani ce vor veni în viitor, sa fie respectuosi si buni cu femeile.
Adeptii Profetului au acceptat învataturile lui si astfel se produce o revolutie în atitudinea lor sociala fata de femeie. Ei nu au mai considerat femeia asemeni vitelor ci au acceptat-o ca parte integranta a societatii. În noul climat social, femeia s-a redescoperit pe sine si a devanit un foarte activ membru al societatii aducând servicii folositoare în timpul razboaielor pe care arabii pagâni le-au pornit împotriva comunitatii musulmane (umma). Au carat provizii pentru soldati, i-au îngrijit si chiar au luptat alaturi de ei daca a fost necesar. A devenit o priveliste comuna sa vezi femeia ajutandu-si sotul la munca pamantului, carând, târguind, facând afaceri independent si iesind afara din casele lor pentru satisfacerea propriilor nevoi. "Aisha relateaza ca Saudah bint Zam'ah a iesit afara într-o noapte. Umar a vazut-o si recunoscând-o i-a spus: «Pe Dumnezeu, o Saudah, de ce nu te feresti de noi?» Ea a mers înapoi la Profet si în timp ce acesta lua cina în camera ei, i-a spus despre cele întamplate si el i-a spus: «Îti este permis de Allah sa mergi afara pentru nevoile tale.»"
Ideea predominanta în învataturile islamului cu privire la barbat si femeie, este aceea ca sotul si sotia trebuie sa fie parteneri complet maturi în actiunea de a face din casa lor un loc fericit si prosper, ca trebuie sa fie loiali si credinciosi unul altuia si cu adevarat interesati de bunastarea comuna. Femeia trebuie sa exercite o influenta de umanizare asupra sotului si sa imblânzeasca duritatea mostenita de el de la natura. Unui barbat i se cere sa cultive calitatile native ale femeii.
Aceste aspecte au fost subliniate de Profet. El ruga pe barbati sa se casatoreasca cu femei credincioase si pe femei sa fie credincioase sotilor lor si blânde cu copiii lor. El a spus:" Între adeptii mei, cei mai buni barbati sunt aceia care se comporta cel mai bine cu sotiile lor si cele mai bune femei sunt acelea care se comporta cel mai bine cu sotii lor. Pentru fiecare astfel de femeie este stabilita o recompensa echivalenta cu rasplata a o mie de martiri. Printre adeptii mei, cele mai bune femei sunt acelea care îsi ajuta sotii în munca lor si-i iubesc pe ei cu drag pentru orice, salvând ceea ce poate fi o posibila încalcare a legii lui Allah."
Profetul lauda femeile din tribul Coraisitilor, deoarece ele sunt cele mai blande cu copiii lor cât sunt înca mici si deoarece ele pastreaza o atenta privire peste bunurile sotilor lor.
Sharia trateaza femeia ca egal spiritual si intelectual al barbatului. Principala deosebire dintre ei este din punct de vedere fizic. Astfel barbatul este dator sa presteze munca mai dura si este responsabil pentru întretinerea familiei. Iar munca de întretinere a casei revine femeii, deasemenea cresterea si instruirea copiilor, munca ce are o deosebita importanta în încercarea de a construi o societate sanatoasa si prospera.
Este o realitate, ca o administrare eficace în cadrul domeniului domestic este imposibila fara o stransa colaborare între cei doi soti. Sharia cere barbatului, acesta fiind capul familiei, sa se consulte cu familia sa si apoi sa aiba ultimul cuvânt în ceea ce-i priveste. Facând acest lucru, el nu trebuie sa abuzeze de prerogativele sale si prin acestea sa cauzeze neplaceri sau sa aduca injurii sotiei sale.Orice derogare de la acest principiu implica pentru el riscul de a pierde gratia lui Allah, deoarece sotia sa nu-i este subordonat ci ea este, folosind cuvintele profetului: "regina casei sale"; si aceasta este atitudinea pe care un adevarat credincios trebuie sa o arate sotiei sale.
4.1.1. DREPTURILE FEMEII :
Înainte de aborda acest subiect al drepturilor omului în islam, este folositor sa specificam ca traditia islamica nu este alcatuita sau nu deriva dintr-o singura sursa. Astfel avem: Coranul despre care musulmanii cred ca este Cuvântul lui Dumnezeu transmis prin intermediul Arhanghelului Gabriel, profetului Mahomed; Sunnahul care este traditia practica a islamului; Hadith care contine spusele atribuite profetului Mahomed; Shari'ah aceasta fiind un cod de legi care clarifica diferite aspecte ale vietii musulmanilor.Desi aceste surse au contribuit la ceea ce în mod comun i se spune traditia islamica, ele nu sunt identice sau considerate a fi egale din punct de vedere al importantei învataturii continute. Din toate sursele traditiei islamice, fara îndoiala, cea mai importanta este Coranul care este privit în general de musulmani ca sursa primara si cea mai autoritara în ceea ce priveste normele islamului. Pentru multi musulmani, Coranul este Magna Carta a drepturilor omului si o mare parte a acestuia urmareste sa elibereze fiintele umane din limitarile traditionalismului,
autoritarismului,
religios, politic, economic sau de orice alta natura, din orânduirea
tribala, rasista sau sexista, din sclavie sau orice altceva ce
îngradeste fiintele umane în a realiza viziunea coranica a destinului
uman redata în clasica proclamatie:"..
Învatatura islamica considera ca drepturile create sau date de Dumnezeu nu pot fi abolite de nici un conducator vremelnic. Eterne si neschimbabile, ele trebuiesc exercitate deoarece tot ceea ce face Dumnezeu este pentru un "scop just"
4.1.2. Dreptul la viata
Coranul subliniaza sanctitatea si absoluta valoare a vietii umane si afirma ca în esenta viata fiecarui individ este comparabila cu aceea a unei întregi comunitati si din acest motiv trebuie tratata cu cea mai mare grija.
4.1.3. Dreptul la respect
Toate fiintele umane sunt indemnate de cuvintele Coranului sa fie demne de respect deoarece noi suntem singurii care ne bucuram de libertatea vointei . Fiintele umane pot exercita libertatea vointei deoarece detin ratiune, acesta fiind elementul ce ne deosebeste de celelalte creaturi.
4.1.4. Dreptul la justitie
Coranul pune mare accent pe dreptul de a cauta justitie si asupra datoriei de a face dreptate . Referitor la justitie Coranul foloseste doi termeni: "adl" si "ihsan". Ambii sunt acceptati si reprezinta ideea de echilibru, dar nu sunt identici ca înteles.
"Adl" este definit de A.A.A. Fyzee, un binecunoscut învatator al islamului, ca, a fi egal, nici mai mult nici mai putin. Explicând acest concept, Fyzee a scris: "într-un tribunal revendicarile celor doua parti trebuie considerate egale, fara ca un stres exagerat sa fie indus asupra unei parti sau asupra celeilalte. Justitia trebuie sa aiba o balanta cu talere egal echilibrate." "Adl" a fost descris în termeni asemanatori de catre Abu'l Kalam Azad, un faimos traducator al Coranului:" Evitând excesul, ce este justitia? Ar trebui sa fie nici prea mult nici prea putin; de aceea talerele balantei sunt folosite ca embleme ale justitiei." Ca nu cumva cineva sa încerce sa faca prea mult sau prea putin, Coranul învata ca nici o fiinta umana nu poate cara povara alteia ori sa ajunga la ceva fara a se lupta pentru acel scop.
Folosind constant termenul de "adl", Coranul merge mai departe catre "ihsan" care, literar, înseamna: "restaurarea echilibrului prin îndreptarea unei pierderi sau a unei deficiente". În dorinta de a întelege acest concept, este necesar sa întelegem natura unei societati ideale sau comunitati(ummah) ce este expusa de catre Coran. Cuvântul "ummah" are ca radacina cuvântul "umm" sau mama.Comunitatea ideala(ummah) este interesata de toti membri sai asemenea unei mame ideale careia îi pasa de toti copiii ei, stiind ca nu toti sunt egali si ca fiecare are diferite nevoi. În timp ce a arata favoruri exagerate oricarui copil ar fi injust, o mama ce ofera unui copil handicapat mai multa grija decat celorlalti, nu actioneaza injust ci exemplifica spiritul termenului "ihsan" , ajutandu-l pe acesta sa-si depaseasca deficienta , aceasta avand nevoie de asistenta speciala pentru a face fata cerintelor vietii. "Ihsan", astfel, arata simpatia Domnului pentru segmentele dezavantajate ale societatii umane, cum ar fi femeile, orfanii, sclavii, saracii, infirmii si minoritatile.
4.1.5. Dreptul la libertate
Coranul este adânc preocupat de eliberarea fiintelor umane din orice fel de sclavie. Recunoscand tendinta oamenilor catre dictatura si despotism, Coranul afirma cu claritate adevarata cale: "Nu este posibil ca un om caruia i s-a dat Cartea si Întelepciunea si darul profetic sa spuna oamenilor: «Mai bine fiti adoratorii mei decât ai lui Allah». Din contra el ar trebui sa spuna:? Fiti adoratorii Lui care este cu adevarat Atottiitorul a toate."
Sclavia era intens folosita în timpul aparitiei islamului si economia araba era bazata pe institutia scalviei. Coranul nu numai ca a insistat ca sclavii sa fie tratati într-un mod drept si uman dar în continuare a militat pentru eliberarea sclavilor.
Cea mai mare garantie a libertatii personale pentru musulmani se afla în decretul coranic ce afirma ca nimeni în afara de Dumnezeu nu poate limita libertatea oamenilor si în declaratia ca judecata se afla doar la Dumnezeu. Coranul recunoaste de asemenea dreptul la libertate religioasa nu numai în cazul altor credinciosi în Dumnezeu ci si în cazul celor care nu cred în Dumnezeu, daca acestia nu sunt agresivi cu musulmanii. În contextul dreptului uman de a exercita libertatea religioasa, este important sa mentionez îndemnul coranic: "Sa nu existe constrângere în religie" , acesta se aplica atât ne-musulmanilor cât si musulmanilor.
Dreptul la libertate include dreptul de a fi liber sa spui adevarul. Termenul coranic pentru adevar este "Haqq" care este deasemenea si unul dintre cele mai importante atribute ale lui Dumnezeu. Chiar în fata celor mai mari pericole sau amenintari, musulanii trebuie sa lupte pentru adevar, acest lucru fiind atât un drept cat si o responsabilitate. În timp ce Coranul îndeamna pe credinciosi sa marturiseasca adevarul, deasemenea recomanda societatii sa nu îi lezeze pe cei ce aduc aceasta marturie.
4.1.6. Dreptul de a acumula cunostinte
Coranul pune un mare accent pe importanta acumularii de cunostinte. Astfel cunoasterea a fost în centrul viziunii islamice asupra lumii înca de la început. Întrebând retoric daca cei fara cunoastere sunt egali cu cei ce detin cunoasterea, Coranul îndeamna pe credinciosi sa se roage pentru a avansa în cunoastere.
Potrivit perspectivei coranice, cunoasterea este cerinta pentru creearea unei lumi juste în care pacea autentica sa prevaleze.
4.1.7. Dreptul la sustinere sau spriin
Asa cum este subliniat de catre Sura XI, versetul 6, fiecare creatura vie depinde de sprijinul lui Dumnezeu. Fiecare fiinta are dreptul la mijloace de trai si cei ce detin putere politica sau economica nu au dreptul sa priveze pe ceilalti de necesitatile de baza pentru viata manipulând spre folosul propriu resurse ce au fost creeate de Dumnezeu în beneficiul omenirii în general.
4.1.8. Dreptul la munca
Conform învataturilor Coranului orice barbat sau femeie are dreptul de a munci, indiferent daca munca este un angajament platit sau este voluntara.Roadele muncii apartin celui ce a muncit pentru ele-indiferent daca acesta este barbat sau femeie. In Coran se spune: ".barbatului îi este acordat ceea ce a câstigat si femeii ceea ce ea a câstigat."( Sura IV, 3)
4.1.9. Dreptul la intimitate
Coranul recunoaste nevoia de intimitate ca un drept uman si stabileste reguli ce protejeaza viata particulara de orice tulburare atât din interior cât si din exterior .
4.1.10. Drepturi civile
Barbatii si femeile trebuie sa beneficieze de tratament egal conform legii islamice. Sharia protejeaza viata si securitatea oamenilor indiferent daca este vorba de femeie sau barbat.
Daca un barbat omoara o femeie, el va primi pedeapsa capitala pentru crima savârsita. De asemenea daca o femeie savârseste o crima, pedeapsa este aceeasi.
În timpul profetului, un evreu a omorât o fata, zdrobindu-i capul. Atunci Mahomed a poruncit ca si acesta sa fie omorât în acelasi mod. Al doilea calif al islamului, Hazrat Umar, a ordonat sa fie pedepsiti cu moartea cei ce fusesera complici la asasinarea unei femei.
Daca o femeie îl iarta pe ucigasul sotului ei, nimeni nu este îndreptatit sa respinga decizia ei. Cel vinovat poate apela la un procedeu de rascumparare a faptei sale, acesta poate consta în bani, bunuri sau orice altceva considerat satisfacator de catre partea vatamata. Acest procedeu se numeste « Diyah ». Daca sotul sau tutorele accepta rascumpararea sau diyah-ul atunci celelalte rude nu mai pot razbuna crima, ucigândul pe criminal. Nu are nici o importanta daca cel care acorda iertarea este barbat sau femeie, important este ca el sau ea sa fie cea mai apropiata ruda.
În legea islamica pedeapsa pentru comiterea unui furt este aceeasi indiferent daca autorul este barbat sau femeie. Pedeapsa consta în taierea mâinii drepte iar daca recidiveaza i se va taia ambele mâini.
Pedeapsa pentru adulter este aceeasi indiferent daca este vorba de barbat sau femeie. Conform învataturii coranice ea consta în o suta de lovituri cu biciul, fara sa existe discriminare între barbat si femeie.
Dreptul islamic accepta femeia ca martor. Acest drept a fost acordat femeii de catre Profetul Mahomed cu peste 1400 de ani în urma. Conform spuselor prof.dr Zakir Naik, rabinii evrei abia în anul 1980 puneau în discutie dreptul femeii de a depune marturie.
Pentru a apara femeia de unele false acuze ceîi puteau fi aduse de catre persoane de rea credinta, Coranul învata pe musulmani ca cel ce aduce acuze unei femei de buna credinta si nu le poate sustine cu probe solide, sa fie biciuit cu optzeci de lovituri de bici iar pe viitor sa i se respinga orice marturie, fiind considerat o persoana vicleana si rau intentionata . Islamul acorda o deosebita grija si importanta în ceea ce priveste castitatea si modestia. Pentru o crima minora doi martori sunt suficienti. Dar daca cineva acuza o femeie de lipsa castitatii sau adulter sunt necesari cel putin patru martori pentru a sustine acuzatiile. În multe dintre societatile moderne, barbatii abuzeaza de femei în public, adresându-le diverse cuvinte si acuze obscene. În legea islamica, daca o persoaa acuza o femeie de adulter si nu poate aduce patru martori credibili sau unul dintre cei patru nu este credibil, toti martorii vor primi câte optzeci de lovituri de bici de fiecare. Doar persoana care acuza, în acest caz, este iertata de pedeapsa.
În civilizatia occidentala femeia adopta numele sotului sau, dupa casatorie. În islam o femeie dupa încheierea casatoriei are dreptul de a alege daca sa adopte numele de familie al sotului sau, sau pastreze numele avut înainte. În tarile musulmane sunt numeroase exemple de femei ce au ales sa-si pastreze numele si prenumele avut înainte de casatorie.
Prima indicatie coranica a fost, nu rugaciunea sau dania ci aceea de a citi. Aceasta indicatie a fost adresata atât barbatilor cât si femeilor. Islamul acorda o mare importanta educatiei.
Conform Profetului Mohamed, este obligatoriu pentru fiecare musulman, barbat sau femeie, sa acumuleze cunostinte. Profetul recomanda fiecarui parinte sa se asigure ca fica lui nu este ignoranta în ceea ce priveste învataturile islamului. Orice femeie are dreptul la educatie religioasa si intra în obligatiile sotului ei sa asigure aceste drepturi. Daca sotul nu-i poate furniza o educatie religioasa eficienta, atunci el trebuie sa-i permita sa mearga în alta parte pentru a o obtine.
Conform lui Sahih Al-Bukhari, femeile din timpul profetului erau atât de nerabdatoare sa acumuleze cât mai multe cunostinte încât au mers la profet si i-au spus : »Mereu esti înconjurat de barbati carora le împartasesti zilnic cunostinte deci acoda-ne si noua, femeilor, o zi ». Profetul a promis sa le îndeplineasca rugamintea si nu numai ca si-a îndeplinit promisiunea dar a si trimis reprezentanti cu mesajul sa instruiasca femeile musulmane în învataturile de credinta.
Femeia, care pâna cu putini ani înainte de venirea islamului, era privita asemenea vitelor si era considerata nedemna de educatie, a devenit o reprezentanta de seama a oamenilor învatati ai acelor timpuri. Multe femei chiar ofera îndrumare altora în ceea ce priveste problemele educationale.
Numeroase femei au adus mari servicii învataturii islamice dar între acestea se distanteaza câteva exemple de referinta :
Aisha Bent Abu Baks
Avea temeinice cunostinte de medicina. Deasemenea era priceputa în utilizarea matematicii si nu de putine ori a fost consultata în problemele privitoare la mosteniri( mirath) si la calcularea egala a partilor.
Aisha a fost sfetnic de seama al califului Umar Abdullah Ibn Umar si Abu Hurairah. Ea se numara printre cei mai importanti învatati ce au memorat învataturile haditului. Cunostea peste 2210 învataturi din Hadith. Abu Musa Al-Ash'ari, el însusi un faimos jurist si învatat, spunea : « Oricând, noi, însotitori ai profetului Mahomed, întâlneam oarecare dificultati în materie de Hadith, consultam spusele Aishei si aflam cunostinte bine definite despre acea problema ». Ea a instruit peste 88 de învatati în legea islamica si pe lânga acestia numerosi credinciosi simpli
Saffiyah
Ea este tot o sotie a profetului Mahomed, aceeasta era foarte bine instruita în tot ceea ce priveste jurisprudenta legii islamice (Fiqh). Imamul Nawawi spunea despre Saffiyah ca ea a fost cea mai rationala dintre femeile învatate .
Umm Salamah :
Pe langa calitatea de sotie a profetului si ea a fost un mare învatat. A avut peste 32 de ucenici pe care i-a învatat notiunile de baza din Hadith.
Faitmah Bint Qays :
Aceasta a fost o alta femeie învatata din zilele de inceput ale islamului. Învatatura ei era atât de profunda încât chiar si în cadrul unei discutii pe unele teme juridice cu Umar si Aisha, acestora le-a luat mult timp pâna sa o faca sa-si schimbe parerile sau macar sa si le revizuiasca. Imamul Nawwawi afirma : »Era una dintre acelea ce s-au alaturat cauzei islamului înca din primele zile, ea detinând o capacitate intelectuala deosebita ».
Umm Salim : mama lui Anas
Umma Salim a fost mama faimosului Sahabi Anas. Hafiz Ibn Hajar o lauda spunând : « Calitatile ei laudabile sunt prea multe pentru a fi mentionate, ea fiind renumita pentru acestea ». Imamul Nawawi o privea ca pe un învatat de exceptie .
Sayyida Nafisa : nepoata lui Husein
Ea a fost un mare învatat. Un mare numar de elevi, din diferite zone, au venit sa învete de la ea. Imamul Shafii, fondatorul scolii Shafii, ce avea ca obiect de studiu legea islamica, a fost unul dintre elevii ei.
Umm Ad-Darda : sotia lui Abu'd-Darda
Umma-ad-Darda, sotia faimosului Abu-ad-Darda, era temeinic documentata în stiinta Haditului încât imamul Al-Bukhari, unul dintre cei ce au redactat textele celor sase colectii canonice ale Haditului face referire la ea ca la o autoritate în domeniu.
Aisha Bint Sa'd Ibn Abi Waqqar :
Ea a fost fiica lui Sa'd Ibn Waqqar. Avea cunostinte deosebite în ceea ce priveste stiinta islamica, iar imamul Malik, faimos jurist si cunoscator al Haditului, i-a fost elev.
Aceasta lista a femeilor învatate, din perioada de început a islamului, arata ca femeile nu erau reduse la un statut de ignoranta si analfabetism ci mai degraba ele erau încurajate pe deplin sa participe în cadrul procesului de învatare si instruire. Deasemenea îsi cunosteau drepturile si responsabilitatile foarte bine. Ele mergeau pâna acolo încât combateau pe marii învatati ai islamului daca acestia afirmau ceva contrar drepturilor femeii garantate de catre Coran si Sunah.
4.1.12. Drepturi politice
Atât barbatului cât si femeii le este permis si ar trebui sa participe la rezolvarea problemelor publice în interesul societatii.
« Barbatul credincios si femeia credincioasa sunt protectorii unul altuia. »[64] Ei sunt protectorii si sustinatorii unul altuia, nu numai în problemele sociale cât si în cele publice.
În acceptiunea islamului nu a fost doar mesagerul lui Allah ci si sef de stat iar femeile au confirmat credinta în el, ceea ce este echivalent cu alegerea lui ca sef al statului.
Femeia are dreptul de a participa la alcatuirea legilor. Odata califul Umar discuta despre reglementarea cadoului marital în cadrul unei adunari în moscheie. Se intentiona restrictionarea acestui obicei deoarece unii oameni descurajau tinerii musulmani de la casatorie. O femeie din spatele adunarii a obiectat, sustinandu-si opinia cu referinte coranice. Ea a spus ca nimeni nu are dreptul sa interzica aceasta practica , iar Califul Umar a raspuns cu umilinta ca o femeie are dreptate iar Umar se înseala.
Daca nevoia o cere, femeile pot participa pe câmpul de lupta, femeile musulmane au luptat în multe batalii. În acest sens exista numeroase documente ce arata modul în care femeile atât în lupta fizica cât si în cea politica si-au adus punctul de vedere. Multe femei musulmane au ajutat pe câmpul de batalie, aducând provizii si apa, dând primul ajutor ranitilor. În timpul bataliei de la Uhud, o femeie pe nume Nasiba a fost printre oamenii ce l-au protejat pe profet si în timp ce facea acest lucru a primit numeroase rani si injurii; pentru acestea profetul a apreciat-o, laudând-o în fata tuturor.
Desi în Coran nu se mentioneaza, un text din Hadeeth este interpretat în asa fel încât face din femeie un candidat imposibil la functia de sef al statului. O traducere aproximativa a textului ar fi : «Un popor nu va prospera daca se va lasa condus de o femeie. » Învatatura islamica vine în completare, afirmând ca aceasta limitare nu are de-a face cu demnitatea femeii sau cu drepturile ei. Este mai degraba, legata de diferentele naturale din punct de vedere biologic si psihologic dintre barbati si femei. Este o realitate medicala ca în timpul menstruatiei si a sarcinii, femeia sufera numeroase schimbari fiziologice si psihologice. Asemenea schimbari pot aparea în timpul unei situatii de urgenta, astfel fiindu-i afectate deciziile. În general, unele decizii necesita maximum de rationalitate si minimum de sentimentalism - o cerinta ce nu coincide cu natura emotionala a femeii.
4.1.13. Drepturi economice
Cu peste 1300 de ani înainte ca civilizatia vestica sa acorde drepturi economice femeilor, islamul recunoaste drepturile femeii adulte. Orice femeie adulta are dreptul sa detina si sa dispuna asupra oricarei dintre proprietatile sale în orice fel crede de cuviinta indiferent daca este casatorita sau nu. Prima data când drepturile femeilor casatorite au fost recunoscute în vest, indiferent daca era vorba de detinerea sau dispunerea asupra unei proprietati fara sa aiba nevoie de controlul, aprobarea sau consimtamântul sotului ei, a fost în Anglia anului 1870.
Femeia este considerata ca fiind "stapâna casei" în Islam si nu "casnica" sau "femeie de casa", deoarece ea nu este casatorita cu o casa.
Ea poate deasemenea sa munceasca si este îndreptatita sa primeasca plata egala ca si barbatul daca ea face aceeasi munca.
Nu exista nici un text în Coran sau Sunah care sa interzica femeii sa munceasca sau sa intreprinda orice fel de munca sau profesie. Însa daca este casatorita trebuie sa aiba permisiunea sotului.
Sunt anumite ocupatii care islamul le interzice. Femeia nu poate accepta slujbe care sunt bazate pe expunerea si exploatarea frumusetii corpului ei, cum ar fi : modelling, dansuri, actrita etc. Deasemenea multe slujbe care sunt interzise femeilor sunt interzise si barbatilor : servirea bauturilor alcoolice, munca în sali de pariuri, tratarea unor afaceri necinstite si corupte etc.
O adevarata societate islamica ar trebui sa aiba si femei de o înalta calificare profesionala, cum ar fi : doctorite, asistente, profesoare etc.
În islam, femeia nu are obligatii financiare. Este de datoria barbatului sa poarte grija aspectelor financiare ale familiei. De aceea în conditii normale o femeie nu are nevoie sa munceasca si nu i se cere sa-si câstige existenta prin munca. În anumite cazuri particulare, în situatia în care familia trece printr-o puternica criza financiara, femeia poate munci, dar cu acordul sotului. Chiar si în aceste conditii, nimeni nu o poate obliga sa munceasca, iar faptul ca ea se angajeaza, este o exercitare a vointei sale.
Asa cum am mentionat mai înainte, serviciul trebuie sa fie în limitele impuse de legea islamica. Pe langa profesiile mentionate, femeile mai pot munci în industrie si fabrici de dimensiuni reduse care angajeaza numai femei sau au sectii separate pentru personalul feminin. Ea poate deasemenea sa se angajeze în afaceri, iar când este nevoie sa negocieze cu barbati straini, o face printr-un reprezentant (Mehram) acesta fiind de preferinta sotul sau fiul ei. Cel mai potrivit exemplu este acela al sotiei profetului Mahomed care era o femeie de afaceri. Ea facea afaceri prin intermediul profetului Mohamed. Femeile pot lucra si la domiciliu, croind haine, brodând etc.
Legea islamica da femeii mai mare securitate financiara decât barbatului. Femeia musulmana are optiunea de a nu munci pentru a-si câstiga existenta. Responsabilitatea de a o întretine cade pe umerii tatalui sau fratelui daca nu este maritata sau pe umerii sotului sau, ai fiului daca este maritata. Este deasemenea de datoria rudelor sau a statului sa o ocroteasca. Ea are dreptul la sprijin total indiferent daca alege sa lucreze sau nu. În acelasi timp ea are dreptul sa dispuna asupra proprietatilor sale în felul în care ea considera potrivit, fara a avea nevoie de consimtamântul cuiva indiferent daca este casatorita sau nu.
În timpul mariajului ea este îndreptatita la un cadou marital (meher) din partea sotului care este în întregime al ei si poate face orice îsi doreste cu el. Acest dar marital simbolizeaza dragoste, afectiune si angajamentul sotului.
Femeia nu trebuie sa dea nici un fel de zestre barbatului si acesta nu are dreptul sa ceara sau sa pretinda nici o zestre de la femeie. Cadoul marital dat de catre barbat femeii este cunoscut sub termenul de Meher si are caracter obligatoriu. Multi musulmani din zilele noastre au adoptat traditia hindusa în privinta acestui subiect, ei se asteapta, sau mai degraba pretind ca familia sotiei sa le ofere: aparatura electrica, mobila, masina etc. Cu cât este mai educat si mai bogat barbatul cu atât pretentiile sunt mai mari.
În islam este exact opusul a ceea ce cultura hindusa recomanda în privinta zestrei. Islamul cere barbatului sa ofere zestre femeii în conformitate cu statutul sau social.
Daca o femeie câstiga orice venit din investitii, munca sau diverse afaceri în timpul casatoriei, venitul este în întregime al ei si nu este obligata sa cheltuiasca nimic pentru întretinerea casei. Ea poate cheltui acesti bani în orice mod legal considera de cuviinta.
În ceea ce priveste bunastarea sau venitul sotiei sale, responsabilitatea de a o întretine revine în întregime sotului, chiar daca el este mai sarac decât ea. Aceasta responsabilitate include satisfacerea necesitatilor ei, pornind de la asigurarea alimentelor, hainelor, locuintei, medicamentelor etc. Ea nu este nevoita sa cheltuie ceva în acest sens. Are totala siguranta financiara. Este responsabilitatea sotului sa îndeplineasca necesitatile sotiei sale dar nu si pretentiile nerezonabile si cerintele care-i depasesc posibilitatile financiare.
În caz de divort exista certe garantii financiare pentru femeie, cum ar fi suportul permanent si complet în perioada de asteptare si dupa aceea. Daca este însarcinata, pâna la nastere. Daca are copii are dreptul la renta pentru acestia.
4.2.. FEMEIA ÎN CADRUL FAMILIEI ISLAMICE: Fiica
Islamul interzice infanticidul. Acesta este considerat o crima deosebit de grava. În Arabia preislamica uciderea pruncilor de sex feminin era foarte des întâlnita. De obicei când se nastea o fetita aceasta era îngropata de vie. Islamul nu numai ca interzice uciderea pruncilor de sex feminin ci condamna infanticidul indiferent de locul sau natura sa, indiferent de sexul pruncilor. Coranul îndeamna sa nu luam viata pe care Allah a facut-o sacra.
Legea islamica nu numai ca interzice uciderea pruncilor de sex feminin dar si admonesteaza pe acei parinti ce nu se bucura la fel de nasterea unui prunc de sex feminin cum se bucura de nasterea unui baiat.
Copiii de sex feminin au dreptul la sustinere si sprijin complet din partea parintilor si a statului.
Conform învataturilor din Hadith, profetul Mahomed a spus : »Oricine aduce pe lume si îngrijeste cum trebuie doua fete, acela va fi foarte aproape de mine în ziua judecatii. »
De aceea nu trebuie sa existe partinire în a aduce pe lume baieti sau fete. Profetul Mohamed întotdeauna a vorbit despre dreptatea si bunatatea ce trebuie aratata pruncilor indiferent daca sunt baieti sau fete. Odata o persoana, în prezenta profetului Mahomed, si-a sarutat fiul si l-a asezat pe genunchi dar nu a facut la fel cu fiica sa care era si ea cu ei. Atunci profetul Mahomed îl mustra pe acel om nedrept si-i spune ca trebuie sa procedeze la fel si cu fiica sa. Mahomed nu numai ca a predicat despre tratamentul egal aplicat copiilor indiferent de sex dar l-a si aplicat în viata sa personala.
4.2.1. Sotia
Coranul indica cu claritate ca mariajul este o împartire egala dintre doua parti ale societatii iar obiectivele sale sunt, în afara de perpetuarea speciei, starea de bine, echilibrul emotional si armonia spirituala.
Femeia este numita în Coran « Mohsana » ceea ce înseamna o fortareata împotriva satanei, deoarece o femeie virtuoasa casatorindu-se cu un barbat, îl ajuta pe acesta sa-si mentina drumul drept în viata.
Profetul Mahomed a spus ca atunci când un om se casatoreste deja si-a împlinit jumatate din religia sa. Datorita acestei afirmatii Mahomed a fost întrebat daca un om care se casatoreste de doua ori si-a îndeplinit toate obligatiile religioase. Însa daca analizam mai bine afirmatia profetului Mahomed concluzionam ca aceasta întrebare este mai mult decât tendentioasa iar raspunsul este la îndemâna tuturor. Mahomed considera casatoria pentru un musulman ca pe o jumatate a religiei sale deoarece aceasta îl apara pe om de o viata dezordonata, adulter, homosexualitate etc. Doar fiind casatorit îti poti îndeplini obligatiile de sot, tata sau mama. Indiferent daca se casatoreste o data sau de doua ori, credinciosul îsi îndeplineste jumatate din datoriile sale religioase.
Conform învataturii islamice casatoria este o binecuvântare si o recompensa atât pentru barbat cât si pentru femeie.
Coranul numeste casatoria « Misaq » ceea ce înseamna o întelegere sacra între sot si sotie.
Legea islamica cere consimtamântul ambelor parti pentru încheierea casatoriei. În ceea ce priveste problema casatoriei o femeie nu poate fi fortata de nimeni nici chiar de tatal ei, acest lucru se poate vedea clar în sura 4-19. Parintii pot ajuta sau sfatui fata în ceea ce priveste mariajul dar nu pot sa i-l impuna sau sa-i forteze vointa. Ibn Abbas consemneaza ca o fata a venit la Mahomed si s-a plâns ca tatal ei o forteaza sa se marite fara a avea consimtamântul ei. Atunci Mahomed i-a dat posibilitatea sa aleaga dupa propria ei dorinta.
a)Prima sarcina a unei sotii este de a creea în casa o atmosfera relaxanta în care ea si sotul ei sa poata trai împreuna fericiti. Modul în care aceasta poate fi realizata depinde de gustul ei si de posibilitatile lor.
b)O sotie trebuie sa fie devotata si credincioasa sotului ei. Devotamentul sotiei trebuie sa fie în primul rând fata de sotul ei, chiar înaintea rudelor ei. Ea trebuie sa evite asocierea cu persoane indezirabile si sub nici un motiv sa nu ramâna singura cu prieteni de familie de sex masculin.
c)Administrarea cheltuielilor casei este prima responsabilitate a sotiei. Ea trebuie sa se îngrijeasca de pregatirea mesei, curatenia în casa si spalatul rufelor. Indiferent daca aceste obligatii le îndeplineste personal sau doar supravegheaza îndeplinirea acestora de catre altcineva, ea trebuie sa gestioneze aceasta situatie doar în interesul maxim al familiei. Poate beneficia de cooperare din partea sotului daca este cazul. Ceea ce este important este bunavointa ambilor parteneri si dragostea care cu siguranta va stimula fiecare parte sa usureze povara celuilalt cât de mult posibil.
d)Sotia nu trebuie sa fie foarte pretentioasa ; ea trebuie sa fie multumita si sa aprecieze eforturile sotului ei. Nu trebuie sa insiste asupra cumpararii de haine scumpe, piese de mobilier luxos, mai presus de mijloacele financiare ale sotului ei.
e)Trebuie sa aiba mare grija de sine pentru ca întotdeauna sa fie îngrijita, fermecatoare si atragatoare pentru sotul ei. Ea trebuie sa miroasa bine si poate apela si la cosmetice dar nu în exces. Asemenea exces este lipsit de întelepciune atât financiar cât poate dauna si psihologic. Face ca frumusetea ei sa devina artificiala. O femeie araba din vechime o sfatuia pe fiica sa în ziua nunti : « O, fiica mea ! Acum parasesti casa în care te-ai nascut pentru o casa si un mediu necunoscut tie. Fii asemenea unei podele pentru el iar sotul tau sa fie asemeni unui acoperis pentru tine ; fii pentru el ca o sofa moale iar el sa fie un stâlp de sprijin pentru tine ; fii asemenea unei sclave pentru el iar el sa fie asemenea unui sclav pentru tine. Evita comportamentul inoportun ca nu cumva el sa se plictiseasca de tine. Daca el se apropie de tine, sa-i raspunzi si tu imediat ; daca el întoarce fata sa de la tine sa nu te mânii pe el. Ai mare grija de nasul, ochii si urechile lui. Nu-l lasa sa perceapa decât mirosuri placute de la tine ; ochii lui sa nu te vada decât în aparitii agreabile ; iar urechile lui sa nu auda de la tine decât cuvinte placute si bune. »
f) În conducerea casei, sotia trebuie sa economiseasca si sa evite extravaganta. Actele de caritate facute din resursele comune ale familiei au nevoie de aprobarea sotului. Daca valoarea actului de caritate se încadreaza în ceea ce i s-a permis de catre sot, atunci rasplata divina este împartita de catre cei doi soti. Însa daca valoarea milosteniei ce o face sotia depaseste valoarea permisa de sotul ei, ceea ce este peste, va fi în favoarea sotului si în defavoarea sotiei la Ziua Judecatii.
Profetul si imamul Ahlu'l Bayt îsi încurajau adeptii sa se casatoreasca si sa-si îndeplineasca instinctul sexual doar pe cai legitime, acest lucru reiesind din urmatoarele cuvinte ale lui Mahomed : « Nici o casa nu s-a construit în islam cu mai mare binecuvântare de la Dumnezeu decât cea prin casatorie » . "Imamul Ali spunea : Casatorestete deoarece casatoria este în traditia Profetului. El spune : Oricine doreste sa-mi urmeze traditia, atunci trebuie sa stie ca ea este din traditia mea...Imamul Riza spune : « Trei lucruri sunt din traditia mesagerului lui Dumnezeu : folosirea parfumului, înlaturarea parului în exces si vizitarea frecventa a sotiei . Iubirea femeii este printre traditiile profetilor. »"
Profetul Mahomed spunea : « Nici un barbat musulman nu a câstigat nici un beneficiu de pe urma religiei sale, mai mare decât o femeie musulmana care este sursa placerii sale de fiecare data când se uita asupra ei. ».
Imamul Muhammad al-Baqir îl citeaza pe Mahomed spunând urmatoarele : « Allah a spus : De fiecare data când intentionez sa adun toate bunurile lumii acesteia si a celei de dincolo pentru un drept credincios musulman, îi ofer o inima umila, cuvânt pentru rugaciune, un corp care poate purta temporar durerile pamântesti si o sotie credincioasa care este sursa bucuriei sale de câte ori se va uita asupra ei si care se protejeaza pe ea si proprietatea în timpul în care el este absent.»
Jamil bin Darraj îl citeaza pe Ja'far as-Sadiq spunând : « Omenirea nu a apreciat nimic în aceasta lume si în cealalta mai mult decât dorinta pentru femeie. Allah spune : Dorinta pentru femeie a fost facuta sa fie dreapta pentru oameni. Poporul paradisului nu se bucura de nimic asa cum se bucura de dorinta pentru sex, nici de mâncaruri, nici de bauturi. »
4.2.3.Celibatul si monahismul
Punctul de vedere al islamului în ceea ce priveste lucrurile pamântesti trecatoare nu este unul negativ. Mai degraba ne îndeamna sa le apreciem ca binecuvântari ale lui Dumnezeu. De aceea islamul se opune totalmente monahismului si celibatului. 'Uthman bin Maz'un a fost un apropiat colaborator al profetului. Într-o zi sotia sa a venit la profet si s-a plâns : « O, Mesager al lui Dumnezeu ! 'Uthman posteste în timpul zile si se roaga în timpul noptii. » Cu alte cuvinte ea dorea sa spuna ca sotul ei se abtinea de la întretinerea de relatii sexuale atât în timpul zilei cât si al noptii. Profetul a fost profund mâniat de acest fapt încât nici nu a mai avut rabdare sa se încalte cu papucii. El a iesit afara cu încaltarile în mâna si a mers la casa lui 'Uthman. L-a gasit pe acesta în timpul rugaciunii. Când 'Uthman si-a terminat rugaciunea si s-a întors catre Mahomed acesta I-a spus: "O, 'Uthman! Allah nu m-a trimis pentru monahism. Postesc, ma rog si de asemenea am relatii intime cu sotia mea. Deci, oricui îi place traditia mea, trbuie s-o urmeze ; iar casatoria este una din traditiile mele. » Deoarece 'Uthman era deja casatorit, cuvântul « casatorie » din acest hadith face referire la relatii sexuale.
Într-un alt incident, trei femei au venit la profet si s-au plâns ca sotii lor se abtin de la a consuma carne, a folosi parfum si de la a întretine relatii intime cu sotiile lor. Profetul a venit în graba la moscheie, s-a urcat în amvon si a spus : « Ce s-a întâmplat unora dintre adeptii mei de nu manânca carne, nu folosesc parfum si nu merg la femeile lor ? În timp ce eu consum carne, folosesc parfum si merg la sotiile mele. De aceea cine dezaproba traditia mea, nu este alaturi de mine. »
Ibn Abu 'Umayr relateaza ca Sikkin an-Nakha'i s-a dedicat rugaciunii si abstinentei de la femei si mâncaruri placute gustului. Dupa aceea a scris o scrisoare imamului Ja'far as-Sadiq cautând îndrumare în legatura cu actiunile sale. Imamul i-a scris : « In privinta celor ce mi-ai spus despre abstinenta de la femei, cu siguranta stii cât de multe femei a avut Profetul! Cât despre mâncare, Profetul obisnuia sa manânce carne si miere. »
Imamul 'Ali povesteste ca unii dintre adeptii lui Mahomed au depus un legamânt de abtinere de la relatii sexuale cu sotiile lor, de la a mânca în timpul zilei si de la a dormi în timpul noptii. Umm Salamah, sotia profetului, l-a informat pe acesta de existenta acestui grup. Mahomed a mers la acesti adepti si le-a spus : « Voi va abtineti de la femei în timp ce eu merg la femei ? Manânc în timpul zilei si dorm în timpul noptii ! Oricui îi displace traditia mea, nu este cu mine. » Dupa acest discurs Mahomed afirma ca i-a fost revelat versetul 87-88 din Sura V. Orice juramânt de celibat sau de abstinenta de la lucrurile bune si legale este considerat în islam un juramânt zadarnic.
Descurajarea celibatului nu este valabila doar în cazul barbatilor chiar si femeile sunt sfatuite sa nu renunte la casatorie.
'Abdus Samad bin Bashir povesteste cum o femeie a venit la imamul Ja'far as-Sadiq si i-a spus : «Femeia : Fie ca Domnul sa te binecuvânteze, eu sunt o femeie ascetica. Imamul : Ce înseamna ascetismul pentru tine ? Femeia : Înseamna ca nu ma voi marita niciodata. Imamul : De ce ? Femeia : Practicând ascetismul vreau sa beneficiez de bunavointa Domnului. Imamul : Pleaca din fata mea! Daca ascetismul este un mijloc de a acumula bunavointa Domnului, atunci Fatimah ar fi mai îndreptatita pentru ea decât tine caci nimeni nu poate câstiga mai mare bunavointa în ochii lui Allah decât ea. »
Imamul Ja'far as-Sadiq spune ca o persoana a venit la tatal sau. Acesta l-a întrebat daca este casatorit iar musafirul a raspuns ca nu. Atunci tatal i-a raspuns : « As prefera sa nu am lumea cu toate bogatiile ei mai degraba decât sa nu dorm o singura noapte cu sotia mea. »
'Umar bin Zayd citeaza pe imamul Ja'far as-Sadiq : « Nu cred ca, credinta unei persoane poate creste pozitiv ; e posibil doar daca dragostea pentru femeia sa a crescut si ea. » Acelasi imam afirma : « Oricând dragostea unei persoane pentru femeie creste, credinta sa creste în calitate. »
Casatoria ridica si valoarea rugaciunii. Ibn Fuzzal citeaza pe imamul Ja'far as-Sadiq spunând : Doua rugaciuni rostite de o persoana casatorita sunt mai bune decât saptezeci de rugaciuni rostite de o persoana necasatorita. »
Profetul Mahomed afirma : « Daca cineva doreste sa-L întâmpine pe Allah în deplina puritate, atunci ar trebui sa-L întâlneasca alaturi de o sotie. »
O femeie a venit în casa profetului si curând mirosul puternic de parfum a umplut toata casa. Când Mahomed a întrebat-o despre motivul vizitei, femeia i-a marturisit ca a încercat totul sa-si atraga sotul dar în zadar; el nu-si paraseste meditatia si ei nu-i acorda nici cea mai mica atentie.
Profetul i-a spus ei sa-si informeze sotul despre rasplata îndeplinirii datoriilor de natura sexuala pe care fiecare partener le are fata de celalalt, prin cuvintele : « Cand un barbat se apropie de sotia sa, este pazit de catre doi îngeri si în acel moment, în ochii lui Allah, el este asemenea unui razboinic ce lupta pentru cauza lui Allah. Atunci când are relatii sexuale cu sotia sa, pacatele lui cad asemenea frunzelor copacilor toamna. »
Cele expuse mai sus, arata faptul ca viziunea islamica în ceea ce priveste sexul si casatoria se doreste a fi în deplina armonie cu natura umana. Concluzionând în ceea ce priveste moralitatea sexuala în islam rezulta urmatoarele idei :
a)Casatoria si sexul sunt recomandate si ele nu sunt asociate în nici un caz cu sentimentul de pacat, vina sau rau.
b)Monahismul si celibatul nu sunt acceptate.
c)Casatoria este considerata un factor ajutator în atingerea perfectiunii spirituale si împiedica pe musulmani sa cada în pacat si deasemenea mareste valoarea actelor de cult.
În islam exista notiunea de divort dar ea trebuie aplicata doar în cazuri extreme, când problemele dintre sot si sotie sunt prea grave pentru a fi rezolvate si continuarea vietii conjugale ar fi daunatoare. Metoda de divort este clar expusa în Coran, Sura-Al-Talaq si în Sura Al-Baqrah, versetele 227-242.
Conform profetului Mohamed, între lucrurile permise în islam, cel mai urât în fata lui Allah este divortul.
Exista o parere gresita si un mit, atât printre nemusulmani cât si printre musulmani, în ceea ce priveste sistemul de divort. Foarte multi cred ca doar barbatul are drept de divort dar conform legii islamice acest lucru este profund eronat.
Caile de dizolvare a unei casatorii în islam sunt urmatoarele :
a) Prin vointa unilaterala a sotului.
b) Prin vointa unilaterala a sotiei (daca contractul marital specifica acest lucru).
c) Prin decizia unui judecator musulman (Kazi). Dupa o plângere rezonabila depusa de o femeie împotriva sotului ei având ca motivatie: rele tratamente, lipsa suportului ce trebuie oferit de sot sau orice alt motiv legitim si satisfacator.
d) «Khula» acest termen defineste situatia când desi sotul nu se face vinovat de nimic, sotia nu mai doreste convietuirea. Ea nu trebuie sa aduca argumente pentru dorinta ei de separare sau « Khula ». O astfel de situatie a avut loc si în timpul profetului Mahomed, acesta ordonandu-i sotului sa divorteze.
4.2.5. Mama
În Islam, ascultarea, respectul si dragostea pentru parinti urmeaza imediat dupa venerarea lui Allah. În numeroase locuri din Coran, credinciosii musulmani sunt îndemnati sa-si trateze parintii cu bunatate si respect.
În Sura Al-Isra, capitolul 17, versetele 23-24, se spune ca desi Allah a poruncit ca sa nu veneram pe nimeni în afara de El, trebuie sa fim buni cu parintii nostrii. Mai ales la batrânete trebuie sa avem pentru ei doar cuvinte de mângâiere si sub nici un motiv sa nu-i jignim, ci sa-i tratam onorabil.
Locurile în care Coranul ne îndeamna sa fim buni si respectuosi cu parintii nostrii sunt numeroase.
Conform unor citate din Hadith, redate de Ahmed Ibn-e-Majah se spune : « Paradisul se afla la picioarele mamei ». Aceasta afirmatie nu trebuie înteleasa în sensul ad literam adica daca o mama merge pe strada si calca în mizerie si noroi acesta devine o parte de paradis. Aceasta afirmatie înseamna ca
daca îti respecti mama, o asculti, o iubesti si ai mare grija de ea, atunci pentru cel ce face acest lucru portile paradisului vor fi deschise.
Conform altui hadith redat de Abu Huraira, profetul a fost întrebat odata, cine este cea mai demna de respect persoana. « Profetul : Mama ta ; Persoana : Apoi ? Profetul : Mama ta ; Persoana : si mai cine ? Profetul, pentru a treia oara : Mama ta.Persoana : si mai cine ? Profetul : Tatal tau ». Din aceasta întâmplare rezulta ca 75% din dragostea si respectul nostru este destinat mamei iar tatalui doar 25%.
4.2.6. Sora
« Barbatul credincios si femeia credincioasa sunt protectori unul altuia. » (Sura IX,71). În acest verset cuvântul arab folosit este "Auliya" care nu înseamna prieteni ci suporteri, ajutoare sau protectori; aceasta înseamna ca toti credinciosii barbati si femei sunt protectori unul altuia asemenea fratilor si surorilor; exceptie facând situatia în care vorbim de un statut social aparte.
Profetul a spus ca femeia este "shakaat" pentru barbat. Cuvantul shakaat are doua sensuri, surori sau jumatati. De aceea femeile sunt surori ale barbatilor sau jumatati ale lor. Societatea este alcatuita din doua parti, o jumatate femeie si cealalta jumatate barbat. Astfel rezulta ca barbatul si femeia sunt totalmente egali.
4.3.PELERINAJ (HAJJ)
Hajj este al cincilea pilon al Islamului. Este o vizita la Al-Ka'bah, casa lui Allah în Meca, odata în viata, de catre acei musulmani care-si pot permite sa faca calatoria. Se realizeaza în perioada dintre al optulea si al treisprezecelea Dhu'l Hijjah, a douasprezecea luna a calendarului islamic.
Al-Ka'bah, cunoscut ca Baitullah ("casa lui Allah"), este o cladire cubica cu un etaj, care a fost construita de Adam si reconstruita mai târziu de catre Profetul Ibrahim (Abraham) si fiul sau Isma'il (Ishmael). Conform învataturii islamice este singura casa care s-a construit vreodata pentru scopul unic al adoratiei lui Allah. Allah a binecuvântat aceasta Al-Ka'bah. Musulmanii care îsi pot permite sa faca calatoria si sunt pregatiti fizic, vin aici în fiecare an din toata lumea.
Ocazia poate fi corect
numita Întrunirea Musulmana Internationala Anuala. În
timpul lui Hajj, fratia islamica devine evidenta si
poate fi experimentata într-un anumit mod de catre oricine
participa. Bariere de limbaj, teritoriu, culoare si rasa dispar
si legatura credintei este cea mai puternica. Toti au
acelasi statut în casa lui Allah - statutul de slujitor al Sau.
Hajj are un numar de ritualuri
importante asociate cu el, incluzand:
1) Punerea pe Ihram.
2) Înconjurarea Al-Ka'bah de sapte ori. O plimbare rapida între As-Safa si Al-Marwa lânga Al-Ka'bah.
3) Vizitarea si sederea la MlNA, ARAFAH si MUZDALlFAH.
4) Aruncarea de pietre în trei locuri fixe în Mina.
5) Taierea sau scurtarea parului.
6) Sacrificarea unui animal
(oaie, capra, vaca sau camila).
În timpul lui Hajj,
apropiindu-se de Meca, musulmanul trebuie sa puna Ihram înainte de a
ajunge la un punct numit MIQAT (statie). Ihram este alcatuit din
doua bucati de pânza alba, necusuta, pentru
barbati. Aceasta este o forma simpla de
îmbracaminte pe care un pelerin trebuie sa o poarte în locul
hainelor lor normale de zi cu zi. Pentru o femeie, Ihram este rochia ei
obisnuita. Aceasta schimbare este foarte semnificativa. Îi
aminteste pelerinului de pozitia sa în relatie cu Allah. El este
un servitor spasit al creatorului sau. De asemenea, îi aminteste
ca dupa moarte va fi înfasurat în pânze albe si
hainele lui favorite sau scumpe vor fi lasate în urma sa.
Când îsi pune Ihram, pelerinul îsi exprima intentia (Niyyah) spunand: "Intentionez sa port Ihram pentru Hajj".
Iata câteva restrictii impuse pelerinului în timp ce poarta Ihram.
El sau ea nu trebuie:
a)
sa foloseasca parfum - pentru a-l ajuta sa uite placerea
vietii zilnice, obisnuite;
b)
sa ucida sau sa necajeasca - pentru a simti
ca totul apartine lui Allah;
c)
sa rupa sau sa dezradacineze plante - pentru a ucide
nevoia de agresiune si a simti dragoste de natura;
d) vânatoare - pentru dezvoltarea milei;
e) casatorie sau a lua parte la o nunta - pentru a uita viata normala si a se gândi la Creator;
f) orice e dezonorant sau arogant - pentru a se comporta ca un slujitor al lui Allah.
g) sa poarte arme
- pentru a renunta la atitudinea agresiva;
h)
sa-si acopere capul (barbatii)- pentru a exprima
umilinta;
i)
sa-si acopere fata (femeile) - pentru a simti o
atmosfera pura
j)
sa poarte pantofi pentru a acoperi gleznele - pentru a exprima simplitate
k)
sa-si taie parul - pentru a exprima interferenta cu natura;
l)
sa-si rotunjeasca unghiile - pentru a exprima interferenta
cu natura;
m)
relatii conjugale - pentru a uita placerile lumesti.
Toate aceste
restrictii îl fac pe pelerin sa se gândeasca
Hajj contine toate învataturile din Salah, Zakah si Sawm. Musulmanii fac Salah pentru a-si aminti de Allah, platesc Zakah pentru a-i multumi si postesc doar de dragul Lui. În timpul de Salah, credinciosii musulmani se întorc cu fata catre Al-ka'bah, dar în timpul Hajj se duc acolo personal. Zakah învata pe credinciosi sa plateasca o parte din economiile lor pentru bunastare si alte cauze bune de dragul lui Allah; dar în timpul Hajj, credinciosii trebuie sa sacrific
Sawm învata credinciosii sa se abtina în timpul orelor de zi de la mâncat, baut, fumat sau întrtinerea de relatii sexuale. Dar Ihram contine mult mai multe restrictii. Mâncatul si bautul nu sunt interzise în Ihram.
e mult mai multi bani pentru placerea lui Allah.
Scopul acestor restrictii în timpul pelerinajului si nu numai este ca musulmanii se stie ca apartin lui Allah, ca se vor întoarce la El si trebuie sa faca asa cum le porunceste El
4.3.1.RUGĂCIUNEA ÎN VIAŢA FEMEII
Mahomed a acordat permisiunea femeilor musulmane sa frecventeze moscheia si sa se roage stând în spatele rândurilor barbatilor. El chiar I-a sfatuit pe adeptii sai sa nu împiedice femeia, slujitoarea lui Allah, sa mearga la moscheie.
Desigur permisiunea de a merge la
moscheie nu este libera de orice restrictii. Pentru a merge la moscheie,
femeia trebuie sa îndeplineasca anumite conditii, mai ales în
ceea ce priveste îmbracamintea. Este cunoscut faptul ca
profetul islamului considera ca este de preferat ca femeia sa se
roage în intimitatea casei sale decât sa se roage la moscheie. Aceast
aspect a fost precizat în urma unei situatii întâlnite de Mahomed ;
odata, sotia lui Abu Hamid Sa'adi l-a rugat pe Mahomed sa-i
permita sa mearga sa se roage în moscheia de
Dupa aceasta discutie, ea si-a rezervat o camera doar pentru rugaciune si a continuat sa se roage acolo pâna la moartea sa, nici macar odata nu a mai mers la moscheie pentru a se ruga.
Traditia profetului încurajeaza clar femeile sa se roage în casele lor, sa nu mai mearga la moschei, considerând ca cele mai bune moschei sunt în interiorul caselor lor.
Dupa moartea sa, a devenit din ce în ce mai
clar, ca nu era spre folosul demnitatii si onoarei femeilor
musulmane sa vina la moscheie pentru rugaciune mai ales pe timp
de noapte, deoarece barbatii, ar fi avut o atitudine dezaprobatoare
în acest sens. De aceea califul Omar le-a spus femeilor sa nu mai
vina la moscheie ci sa se roage înauntrul caselor lor. Femeile din
Aisa de asemenea a oprit femeile sa mearga la moschei. Când i s-a spus ca profetul le-a permis sa mearga l-a moschei, ea a raspuns: "Daca obiceiurile si manierele pe care femeile le-au adoptat de la moartea profetului, ar fi existat si-n timpul vietii acestuia si el le-ar fi oprit de la a merge la moschei."
Însa faptul ca profetul nu a oprit femeile sa mearga la moschei ramâne de necontestat. În timpurile moderne însa a aparut o noua situatie, astfel sunt multi musulmani ce traiesc în occident iar cultura si moda respectivelor locuri a modificat substantial felul de a gândi al femeilor musulmane. În completare situatia economica de azi a fortat multe femei sa lucreze în fabrici si birouri pentru a-si câstiga existenta. Aceasta dezvoltare a contibuit pe scara larga la situatia în care multi musulmani îsi neglijeaza momentul de rugaciune. Foarte multe voci din lumea musulmana recomanda sa se gaseasca mijloace sau cai de încurajare a femeilor musulmane sa fie consecvente în ceea ce priveste timpul rugaciunii. O astfel de solutie este vazuta de catre unii în reântoarcerea la traditia originara a profetului, adica sa se permita femeilor musulmane sa mearga la moschei pentru a se ruga, tinandu-se totusi cont de toate restrictiile instituite de profet în ceea ce priveste comportamentul si îmbracamintea lor.
Se urmareste faptul ca oamenii învata în general foarte bine din exemple si de aceea ar fi posibil daca femeile încep sa frecventeze moscheile
pentru rugaciune, s-ar crea o presiune sociala care le-ar face sa simta nevoia de a reveni la moscheie pentru a se ruga si sa renunte la atitudinea de neglijare a rugaciunilor. Însa pentru ca femeile sa poata veni la moscheie sunt necesare unele reguli ce trebuie bine definite. Astfel, nu trebuie sa li se permita sa se amestece cu barbatii si rândurile lor sa fie separate de cele ale barbatilor de preferinta în spatele acestora, caci astfel a recomandat si profetul Mahomed.
Este consemnat de catre Abu Hurairah faptul ca profetul a afirmat ca cel mai bun rând pentru barbati este primul si cel mai rau este ultimul iar pentru femei cel mai bun rând este ultimul si cel mai rau este primul.
Este cunoscut, cum am spus si mai sus, ca în timpul profetului, femeilor li se permitea sa mearga la moschei cu conditia sa respecte numeroasele restictii impuse lor de catre Sharia, cum ar fi purtarea "jalbabului", care este o bucata larga de pânza ce se foloseste pentru a acoperi întregul corp, sa poarte haine simple si demne, sa nu foloseasca nici un fel de parfum, sa evite afisarea de podoabe cu ostentatie, etc. Daca unele dintre femei nu socotesc aceasta solutie viabila si pozitiva, cei ce o recomanda sunt de acord ca ele sa fie încurajate sa îsi savârseasca ritualul rugaciunii în cadrul propriilor case. Este usor de remarcat ca datorita situatiei sociale tot mai complexe, toti oamenii indiferent de religie devin tributari acesteia. Nici credinciosii musulmani nu fac exceptie, ei facând mari eforturi pentru pastrarea traditiilor cât mai aproape de continutul lor originar.
Pentru femeile musulmane rugaciunea are un rol foarte important, iar ceea ce este mai important de remarcat este rolul esential al comunitatii, care trebuie sa acorde tot sprijinul si asistenta necesara atât barbatilor cât si femeilor ce vor sa savârseasca ritualul rugaciunii.
4.3.2. POSTUL ( SAWM)
Sawm (postul), al patrulea pilon al Islamului, este alt act al 'Ibadah. Toti musulmanii adulti trebuie sa posteasca din zori pâna la apusul soarelui în fiecare zi a Ramadanului, a noua luna a calendarului islamic. Aceasta înseamna abstinenta de la mâncare, bautura, fumat si relatii conjugale în timpul orelor de post. Calatorii si bolnavii pot amâna postitul în timpul Ramadanului, urmând sa-l faca ulterior.
Sawm dezvolta autocontrolul
si ajuta la depasirea egoismului, lacomiei, lenei
si altor greseli. Exista un program de pregatire anual
pentru a reânprospata viata spirituala a credinciosilor în
vederea îndeplinirii datoriilor catre Allah, Creatorul si
Sustinatorul. Sawm da senzatia foamei si a setei.
Credinciosii experimenteaza pentru ei însisi cum este sa ai
un stomac gol. Aceasta experienta dezvolta sentimentul
pentru oamenii saraci si înfometati. Postirea învata
controlul dragostea pentru confort. Ajuta la pastrarea sub control a dorintele sexuale.
Foamea, confortul si sexul sunt trei factori care trebuie tinuti
sub control pentru ca musulmanii sa fie cu adevarat slujitori ai lui
Allah.
Îi
ajuta pe credinciosi sa ramâna cu adevarat
supusi poruncilor lui Allah. De aceea, Coranul spune: "O, voi care
credeti! Vi s-a prescris povestirea asa cum a fost prescrisa
celor dinaintea voastra ca sa va ajute sa respectati
poruncile lui Allah" ( Sura 2:183).
Un adevarat musulman supus este numit Muttaqi si adevarata lui supunere sau pietate - dezvoltata prin Sawm - este cunoscuta ca TAQWA. "În Islam, toqwa tine omul departe de pacat".
Luna Ramadan este o luna de
iertare, mila si un mod de a evita pedeapsa omului.
Datoria postirii este doar de dragul lui
Allah, iar în viata de dupa moarte, aceasta este foarte placuta
si atractiv rasplatita.
Urmatoarele acte strica postirea:
a).Mâncatul si bautul în timpul orelor de post;
b). Daca intra prin gura sau nas-aceasta include fumatul sau aspiratul oricaror substante;
c).Întretinerea oricaror relatii sexuale in timpul orelor de post.
O
injectie intramusculara este permisa în timpul postirii, dar nu
o injectie nutritiva intravenoasa. Mâncatul sau bautul
neintentionat, datorita uitarii, sau spalarea gurii, baie
si punerea de picaturi în ochi nu aduc prejudicii postului.
Un musulman trebuie
sa ramâna departe de toate faptele rele în timpul postului
sau. Sa nu spuna minciuni, sa nu-si calce o promisiune
sau sa faca vreun act tradator. Scopul postirii este de a-l
face pe musulman capabil sa-si controleze pasiunile, astfel încât
devine o persoana a faptelor si intentiilor bune. Mânia - o
slabiciune umana comuna - poate fi si ea adusa sub
control prin postire.
În completarea postirii
obligatorii în Ramadan, un musulman poate posti si în alte perioade ale
anului. Aceste fapte vor fi tratate ca Sunnah.
Postirea nu este permisa în timpul
ciclului femeilor. Ele trebuie sa faca zilele de post pierdute în
aceasta perioada, ulterior. Un musulman nu trebuie sa
posteasca:
A. În ziua de Idul Fitr;
B. În ziua de Idul Adha
Coranul a fost transmis lui Mahomed în luna Ramadan. Este o noapte în luna care e "mai buna decât o mie de luni". Aceasta noapte se numeste
LAILATUL QADR (noaptea puterii). Dupa Hadith, aceasta noapte apare în timpul ultimelor zece zile ale Ramadanului (cel mai probabil în noptile fara sot). Este o noapte foarte importanta; credinciosii trebuie sa se închine cât de mult posibil în acea noapte.
O rugaciune în completare,
cunoscuta ca TARAWIH (20 raka'h sau 8 raka'h) se face în Ramadan dupa
'Isha'. Aceasta este o rugaciune Sunnah în care se cere sa se recite
din Coran cât de mult posibil. În multe moschei, întregul Coran e recitat în
rugaciunea Tarawih. Aceasta rugaciune este, în general,
desfasurata în adunarea religioasa. Cei care nu se pot
alatura adunarii practica Tarawih acasa. În Ramadan se
serveste o masa înaintea zorilor, numita Suhur.
La
sfarsitul Ramadanului, musulmanii sarbatoresc IDUL FITR, o zi a
multumirii si a fericirii. Este unul din marile prilejuri de exprimare
pentru comunitatea musulmana. În aceasta zi, musulmanii tin
rugaciuni speciale în adunare si Îi multumesc lui Allah pentru
binecuvântarile si mila Lui.
|
Averea din care se plateste Zakah |
Cantitatea care determina plata Zakah |
Proportia Zakah |
|
1. Produse agricole |
5 Awsuq ( |
5% produse în cazul pamântului irigat; 10% din pamantul udat de ploaie |
|
2. Aur,
argint, |
|
2,5% din valoare |
|
3. Bani gheata în mâna sau la banca |
Valoarea
a |
2,5% din cantitate |
|
4. Bunuri comerciale |
Valoarea
a |
2,5% din valoarea bunurilor |
|
5. Vaci si bivoli |
30 la numar |
pentru fiecare 30, unu cu vârsta de 1 an; pentru fiecare 40, unu cu vârsta de 2 ani |
|
6. Capre si oi |
40 la numar |
unu
pentru primele 40; doi pentru 120;trei pentru 300;cu 1 în plus pentru |
|
7. Produse de mâna |
orice cantitate |
20% din valoarea produselor |
|
8. Camile |
5 la numar |
a) pâna la 24 camile, o oaie sau o capra la 5 camile b) 25-35 camile, o camila de sex feminin cu vârsta de 1 an c) 36-45 camile, o camila de sex feminin cu vârsta de 2 ani d) 46-60, o camila de sex feminin cu vârsta de 3 ani e) 61-75, o camila de sex feminin cu vârsta de 4 ani f) 76-90, 2 camile de sex feminin cu vârsta de 2 ani g) 91-120, doua camile de sex feminin cu vârsta de 3 ani |
Zakah este un act al 'Ibadahului
(Ibadatului). 'Ibadah este un termen arab care înseamna închinare si
supunere. El include toate activitatile vietii, daca le
desfasoara credinciosii pentru a-L multumi pe Allah.
Se plateste Zakah pentru a castiga favoarea lui Allah.
Zakah ofera
musulmanilor sansa de a împarti averea de prisos cu cei mai putin
fericiti decât ei. De fapt,credinciosii musulmani si averea lor
apartin totalmente lui Allah. El este adevaratul detinator
si ei sunt doar tutorii averii Lui. Ei trebuie sa-si faca
datoria ca tutori savârsind Zakah ca o parte obligatorie a 'Ibadah.
Islamul este un cod complet de
viata care include, printre alte lucruri, si partea
economica a vietii. Islamul îsi are propriile sale principii
economice. Zakah este unul din principiile de baza ale economiei islamice,
bazata pe bunastare sociala si distribuire corecta a
averii. În completarea partii obligatorii a Zakah, musulmanii sunt
îndemnati în Coran sa aduca contributii voluntare pentru
a-i ajuta pe sarmani, pe nevoiasi si pentru alte scopuri de
prosperitate. Aceasta contributie voluntara se numeste Sadaqah
(caritate). Prin plata Zakahului, bogatii îsi împart averea cu
saracii si astfel procesul concentrarii averii este controlat,
iar distribuirea corecta asigurata.
Asa cum am subliniat si în introducere, subiectul acestei lucrari este de departe unul extrem de delicat si aproape imposibil de tratat cu maximum de obiectivitate, mai ales datorita densitatii acestui subiect. Daca în capitolele precedente doar am prezentat învataturile si traditiile expuse de religia islamica, acest capitol doreste sa prezinte o paralela între învatatura islamica si cea crestina în ceea ce priveste situatia femeii.
Trebuie remarcat de la început ca femeia musulmana desi teoretic are dreptul la libertate, independenta sau initiativa, practic ea apartine unui « harem », al carui conducator este fie tatal, fratele sau sotul. În multe cazuri, din punct de vedere matrimonial, ea poate fi oricând în pericol de a deveni obiectul unei tranzactii. Traditia islamica consemneaza un caz în care o tânara a venit la profetul Mahomed si s-a plâns ca este fortata sa se casatoreasca împotriva vointei ei, acesta i-a acordat deplina libertate în a-si alege viitorul sot. « O, voi cei ce credeti ! Nu va este îngaduit sa mosteniti muieri în pofida vointei lor si nici sa le opriti sa se casatoreasca cu altii, ca sa le luati o parte din ce le-ati dat, decât daca ele au savârsit un pacat razvadit, ci purtati-va cu ele dupa cuviinta ! Iar daca voi le urâti, se poate întâmpla sa urâti un lucru pe care Allah l-a pregatit(sa va aduca) un mare bine. »(Sura IV,19) De aici rezulta clar libertatea de a alege a femeii însa aceasta este umbrita în practica de recomandarea de a asculta de parerea parintilor, care nu de putine ori îsi impun vointa în ceea ce priveste viitorul respectivei fete.
În crestinism, dreptatea divina a randuit ca femeia sa fie ridicata la o cinstire deosebita, prin învrednicirea Sfintei Fecioare Maria de a fi Maica Dumnezeu-Omului Iisus. Cultul de supravenerare dat Sfintei Fecioare, preamarirea ei de catre « toate neamurile »( Lc. I, 48), imnele alcatuite în cinstea sa, icoanele care o reprezinta si hramurile bisericilor care îi poarta numele arata ca ea este privita în Biserica Crestina ca mijlocitoarea cea mai aleasa catre Dumnezeu.
Domnul nostru Iisus Hristos, primind a fi nascut si crescut, ca om, de catre o femeie, a sters pentru totdeauna stigmatul dispretului si al infamiei, cu care lumea veche înfierase femeia, si a ridicat-o la cea mai înalta treapta a demnitatii morale. « Temeiul acestei demnitati sta în uimitorul fapt ca Fiul lui Dumnezeu binevoieste a se face Fiul femeii. Prin faptul ca El vine pe lume ca barbat, femeia nu ramâne pe al doilea plan, caci ei i se da marele rol de a-I fi Maica.Singura si cea mai înalta autoritate omeneasca, fata de care se comporta cu gingasa reverenta în veci Dumnezeu-Cuvântul, este autoritatea de Maica a unei femei. Echilibrul între barbat si femeie este atât de perfect restabilit, încât nimeni n-ar putea raspunde la întrebarea : cine e mai de pret în ochii lui Dumnezeu, barbatul sau femeia ? »
În fata lui Dumnezeu nu mai exista, pentru crestini, deosebire cu privire la neam, stare sociala sau sex. Marele Apostol al neamurilor ilustreaza în chip graitor acest lucru, atunci când spune : « Nu mai este iudeu nici elin, nu mai este nici rob nici slobod, nu mai este parte barbateasca nici femeiasca, pentru ca voi toti unul sunteti în Hristos Iisus »(Gal. III-28)
Referitor la viata de apoi, parerile sunt împartite. Astfel Pr. Dumitru Soare afirma : « Coranul nu spune nimic precis cu privire la soarta femeii în viata viitoare, nici cu privire la locul pe care i l-a rezervat Mahomed în paradisul sau. S-ar parea totusi ca în raiul musulman femeile nu au alta menire decât aceea de a sluji pe barbati si de a le satisface în mod cât mai deplin poftele senzuale ». În sprijinul afirmatiei sale aduce si versetele 19- 20 din sura 52 : « Mâncati si beti în pace pentru ceea ce ati facut, întinsi pe paturi aranjate în rând ! si Noi le vom da ca soate hurii cu ochii mari. » iar despre iad spune : « infernul însa e populat în cea mai mare parte cu femei, pentru ca ele, desi se poarta ingrat cu sotii lor, totusi primesc beneficii de la ei. » Însa teologii islamisti au o alta parere în privinta acestui subiect, ei accentueaza egalitatea femeii cu barbatul în lumea aceasta si ca un revers al acestei egalitati din viata pamânteasca si în viata de apoi, femeia este egala cu barbatul atât în ochii lui Allah cât si în privinta rasplatei sau pedepsei ce o va primi ca urmare a faptelor din viata pamânteasca. Astfel în sura 33, versetul 35 se spune : « Musulmanilor si musulmancelor, dreptcredinciosilor si dreptcredincioaselor, celor supusi si celor supuse, celor iubitori de adevar si celor iubitoare de adevar, celor statornici si celor statornice, celor smeriti si celor smerite, celor ce dau milostenii si acelora care dau milostenii, celor care postesc si acelora care postesc, celor care îsi pazesc castitatea lor si acelora care si-o pazesc, celor care-L pomenesc pe Allah mereu si acelora care-L pomenesc, Allah le-a pregatit iertare si rasplata mare. » deasemenea în sura 16, versetul 97 se spune : « Pe cel ce face o fapta buna- barbat ori muiere- si este credincios, îl vom darui Noi cu o viata buna. si Noi îi vom rasplati pe ei dupa faptele cele mai bune pe care le-au savârsit. ». În concluzie, teologii musulmani afirma ca femeia cât si barbatul au suflet identic si vor intra în rai daca vor savârsi binele : « Intrati în Rai, voi si soatele voastre, si va veti bucura voi ! » (Sura 43- 70) sau « Aceia dintre barbati sau muieri care plinesc fapte bune- si sunt credinciosi-, aceia vor intra în Rai si nu vor fi nedreptatiti nici cât un punct(Sura 4-124).
În ceea ce priveste aspectul acesta în crestinism, este cunoscuta egalitatea dintre barbat si femeie în fata Judecatii Domnului caci : « voi toti unul sunteti în Iisus Hristos »(Gal. III-28) si ca urmare a acestui fapt femeia crestina îsi poarta atât raspunderea cât si beneficiul pentru ceea ce ea a savârsit.
În domeniul moralei familiale, Mahomed a facut unele schimbari, în dorinta de a îmbunatatii situatia femeii si a slabi dominatia absoluta a barbatului asupra ei, dar aceste schimbari nu pot fi privite ca radicale caci ele pastreaza înca unele reminiscente ale codului moral preislamic. Pastreaza poligamia dar o îngradeste în anumite principii, astfel este îngaduit si legal ca un credincios sa aiba patru sotii, în perioada preislamica numarul sotiilor nu era restrictionat. « Daca va temeti ca veti fi nedrepti cu cei orfani, casatoriti-va cu femeile care va par bune : doua, trei sau patru. si daca va veti teme ca nu sunteti drepti, atunci casatoriti-va cu una singura, sau cu una din acelea pe care le stapâneste dreapta voastra (sclave). Aceasta va va ajuta ca sa fiti nepartinitori »( Sura IV-3).
Tot pentru a limita poligamia si a opri incesturile, Coranul spune : « Nu va casatoriti cu femeile pe care le-au avut ca sotii parintii vostrii, afara de ceea ce s-a faptuit deja, pentru ca aceasta este un fapt rusinos, urât si un obicei detestabil. Nu va este îngaduit sa va casatoriti cu mamele voastre, cu fiicele, surorile, matusile, fiicele fratelui si ale surorii, doicile, surorile dupa doici, bunicile, fiicele femeilor pe care le aveti cu voi, afara de cazul când nu ati avut legaturi cu mamele lor. Nu va veti casatori nici cu sotiile fiilor vostrii, nici cu doua surori. »( Sura IV, 26-27) Dar, pentru a nuanta duritatea acestor reguli, Mahomed adauga : «Daca aceasta crima a fost înfaptuita, Dumnezeu este iertator si milostiv.» (Sura IV-27) Trebuie sa remarcam o oarecare larghete în ceea ce priveste instituirea preceptelor referitoare la poligamie. Chiar Mahomed s-a casatorit legitim si a trait în concubinaj cu numeroase femei, dar a avut grija ca în versetele Coranului sa existe o justificare pentru faptele sale : « O, voi cei care credeti ! Daca va casatoriti cu dreptcredincioase si apoi divortati de ele, înainte sa le fi atins, voi nu le puteti impune o perioada de asteptare. Dati-le lor lucruri de care sa se bucure si lasati-le pe ele libere, dupa cuviinta ! O, Profetule ! Noi îti îngaduim tie sotiile tale, carora tu le dai zestre, precum si pe acelea ce se afla sub stapânirea dreptei tale, pe care Allah ti le-a daruit ca prada, precum si pe fiicele unchiului tau dupa tata si pe fiicele matusii tale dupa tata, pe fiicele unchiului tau dupa mama si pe fiicele matusii tale dupa mama, care au purces împreuna cu tine, si asemenea orice femeie dreptcredincioasa, daca se daruieste ea însasi Profetului, daca primeste Profetul sa o ia în casatorie, acesta este un privilegiu numai pentru tine, fara de (ceilalti) dreptcredinciosi. Noi stim ceea ce le-am impus lor în privinta soatelor lor si acelora pe care le stapânesc dreptele lor, ca sa nu fie nici o stânjeneala pentru tine, iar Allah este Iertator si Îndurator. Tu poti lasa sa astepte pe cine voiesti dintre ele si tu poti primi la tine pe cine voiesti. si nu este nici un pacat pentru tine, daca tu chemi la tine una din cele pe care le-ai îndepartat. Acesta este (lucrul) cel mai apropiat pentru ca ochii lor sa se racoreasca si pentru ca ele sa nu se întristeze si sa fie multumite cu ceea ce le-ai dat tuturora. Allah stie ceea ce este în inimile voastre caci Allah este Atoatestiutor si Blând. » ( Sura XXXIII, 49-51) Iar toate femeile lui, indiferent daca erau repudiate sau vaduve, nu se puteau recasatori : « O, voi cei care credeti ! Nu intrati în casele Profetului, decât daca vi se da voua încuviintare, pentru o mâncare, fara sa asteptati prepararea ei. Dar daca sunteti chemati, atunci intrati, însa dupa ce ati mâncat, împrastiati-va, fara a zabovi la povesti. Aceasta i-ar pricinui neplacere Profetului si el s-ar rusina de voi( sa va pofteasca sa iesiti), însa Allah nu se rusineaza ( sa va spuna) adevarul. Iar daca le rugati pe ele( sotiile profetului) pentru un lucru, atunci rugati-le de dupa o perdea. Aceasta este mai curat pentru inimile voastre si pentru inimile lor. si nu se cade ca voi sa-i pricinuiti vreo neplacere Trimisului lui Allah, nici sa va casatoriti vreodata cu sotiile sale, dupa el. Acesta ar fi pentru Allah un mare pacat »( Sura XXXIII-53)
Un alt caz, discutabil, este acela al introducerii în Coran al unui verset, despre care Mahomed afirma ca i-a fost inspirat de îngerul Gabriel, care da dreptul musulmanilor de a se casatori cu sotiile fiilor lor adoptivi, în cazul în care acestea au fost repudiate de ei. Ceea ce creaza un semn de întrebare este faptul ca profetul islamului beneficiaza printre primii de posibilitatea creeata de acest verset, caci el se casatoreste cu Zainab, sotia repudiata a fiului sau adoptiv, Zaid.
Pe lânga sotiile din rândul femeilor libere, musulmanul poate sa-si aleaga câte concubine doreste din rândurile sclavelor dar cu conditia sa le poata oferi cele mai satisfacatoare conditii materiale. Cel ce nu dispune de mijloace financiare pentru a se casatori cu femei libere, se poate casatori cu o sclava sau cu o prizoniera de razboi.
Realitatea este ca poligamia este cel mai des întalnita în paturile sociale înalte, care îsi permit întretinerea satisfacatoare a unui numar mare de sotii si concubine. În schimb musulmanii saraci nici macar nu pot visa la mai mult de o sotie datorita greutatilor financiare si a strictetii regulilor în ceea ce priveste întretinerea a mai multe sotii.
În ceea ce priveste impactul pozitiv sau negativ al unei societati poligame asupra dezvoltarii ei, parerile sunt împartite. Majoritatea celor ce sustin poligamia o considera o garantie pentru buna conduita a barbatilor. Adversarii acestui tip de societate considera ca ea a ridicat importante piedici în ceea ce priveste progresul respectivei societati. Astfel Pr. Prof. Dr. Dumitru Soare afirma : « De aceea este justa observatia care s-a facut adesea, ca civilizatiile poligame n-au atins niciodata nivelul civilizatiilor monogame si n-au dat proba niciodata de aceeasi vitalitate.
Datorita acestui context, trebuie sa subliniem ca femeii musulmane, idealul fecioriei, îi este totalmente strain. Iar ideea de monahism este combatuta vehement de profetul Mahomed si urmasii sai, el spunând ca un drept credincios si-a împlinit jumatate din obligatiile sale religioase doar prin actul casatoriei, astfel rezulta ca celibatul este considerat « o anomalie inacceptabila » , un lucru nedemn si împotriva vointei lui Allah.
În cazul crestinismului, conceptia despre unitatea naturii umane si egalitatea femeii cu barbatul, a avut consecinte în primul rând asupra familiei crestine. « Învatatura Sfintei Scripturi condamna poligamia si afirma forma monogamica a familiei, indisolubilitatea casatoriei, egalitatea religioasa a sotilor, spiritualitatea si libertatea legaturilor dintre ei. » Sotii crestini sunt deopotriva madulare ale Trupului tainic al lui Hristos-care este Biserica- si fii egali ai lui Dumnezeu.
Islamul recomanda casatoria tuturor credinciosilor care sunt capabili sa-si întretina familia, ea chiar capata aspectul unei obligatii religioase. Mahomed mentine în mare masura natura familiei preislamice, în care tatal are o autoritate absoluta aupra femeilor si a descendentilor lor. El îndeamna pe adeptii sai sa întretina un numar maxim de patru sotii libere iar pe lânga acestea un numar nelimitat de sclave concubine. Comentând acest verset din Coran, Zamakhshari , îl motiveaza în sensul ca barbatilor li se recomanda sa nu se casatoreasca decât cu atâtea femei câte pot întretine în mod usor : doua, trei sau patru. Sclavele pot fi luate însa concubine în numar cât mai mare. Casatoria depinde în mare masura de starea materiala a barbatului.
Legatura matrimoniala, care sta la baza oricarei organizatii familiale, capata pe alocuri în islam aspectul unei întelegeri. Aceasta situatie se datoreaza tratarii cadoului de nunta, pe care barbatul este dator sa-l ofere sotiei sale la încheierea contractului de casatorie, ca element esential sau mai bine spus ca o conditie sine qua non pentru încheierea casatoriei. Coranul spune referitor la acest subiect : «.Dati de bunavoie zestre femeilor voastre. Daca ele însa sunt atât de bune si va iarta o parte din aceasta, folositi-o dupa bunul vostru plac. ( Sura IV-4)
În perioada preislamica, cadoul marital pe care sotul îl oferea sotiei revenea de drept tatalui, fratelui sau tutorelui miresei. Mahomed schimba aceasta traditie si hotaraste ca zestrea sa revina în totalitate miresei, Coranul îl încredinteaza ei în mod oficial si definitiv. Dupa cum reiese din operele teologilor musulmani, casatoria este un contract între logodnic si tutorii logodnicei.
Zestrea sau cadoul pe care logodnicul se obliga sa-l faca logodnicei este conditia principala pentru ca o casatorie sa poata fi socotita legala; fara el casatoria este nula. Juristii musulmani nu sunt de acord asupra naturii acestei prescriptii. Unii considera cadoul dat logodnicei ca un pret de cumparare sau ca un echivalent al dreptului de proprietate asupra femeii; altii, dimpotriva, îl considera ca o dovada de respect fata de femeie sau ca o asigurare juridica în ceea ce priveste bunurile sale. Drept mahr (zestre) se pot da nu numai bani, ci si orice alte obiecte, care reprezinta în sens juridic un bun, deci o valoare. În orice caz, cel putin jumatate din aceasta valoare trebuie încredintata femeii, o data cu încheierea contractului de casatorie, iar restul poate fi platit ulterior la anumite termene. Astfel, în cazul când femeia nu primeste la casatorie cel putin jumatate din zestrea fagaduita, ea este îndreptatita sa refuze împreunarea trupeasca.
Coranul ofera numeroase prescriptii în problema casatoriei. Unele opresc pe musulmani de la casatoria cu necredincioase sau necredinciosi . Altele ofera posibilitatea pentru musulmani sa se casatoreasca cu crestine sau evreice. Deosebit de important este aspectul moral al casatoriei. Se recomanda celor rai casatoria cu cei rai iar celor buni casatoria cu cei buni.
Pentru actul casatoriei este necesar si consimtamântul femeii. Însa daca avem în vedere faptul ca femeia musulman sta întotdeauna sub tutela unui barbat atunci aspectul unui consimtamânt liber exprimat devine discutabil. În multe cazuri practice femeia devine mai mult obiect decât subiect al casatoriei, caci contractul matrimonial nu se încheie între logodnic si logodnica, ci între logodnic si tutorii logodnicei. Pentru ca acest contract sa fie valid este necesar ca tutorii, care reprezinta femeia în negocierea casatoriei, sa fie majori, de religie musulmana, si sa aiba o buna reputatie. Acordul poate avea loc fie în moschee, înaintea cadiului sau a muftiului , caz în care aceasta ceremonie e împreunata cu recitarea mai multor versete din Coran, fie la casa uneia dintre parti fara nici un ritual religios.
Desi casatoria musulmana nu creeaza nici o comunitate de bunuri între soti, iar femeia îsi pastreaza libertatea de a dispune de averea sa, exista totusi o dispozitie legala, potrivit careia sotii se mostenesc unul pe altul. Sub influenta casatoriilor de levirat din Vechiul Testament, femeia musulmana, dupa moartea sotului ei, trecea în patrimoniul urmasilor legitimi la mostenire ai acestuia, împreuna cu obiectele si animalele care alcatuisera averea lui. Pentru a înlatura abuzurile ce puteau lua nastere în asemenea situatii, Coranul a vrut sa se tina seama si de consimtamântul femeii: "O,voi cei ce credeti, nu va este îngaduit sa mosteniti femeii, împotriva vointei lor" (Sura IV, 23)
Comentariul lui Zamakhshari la Coran explica astfel sensul versetului de mai sus: "Scopul dobândirii unor asemenea mosteniri era fie de a tine pe femeia în cauza închisa în casa, pâna ce aceasta murea, pentru ca apoi sa-i mosteneasca averea, fie de a o supune unui tratament aspru, pentru ca însasi femeia dorind sa scape de o asemenea viata nefericita, sa-si ceara repudierea, oferind barbatului bani. Din aceasta pricina versetul coranic mai sus amintit a interzis luarea de femei pe calea mostenirii, fara consimtamântul acesteia. Prin acest verset Mahomed ofera protectie femeilor si stavileste o mare parte din abuzurile carora ea le cadea victima, dar acest lucru nu rezolva în totalitate situatia femeii care ramâne în continuare supusa barbatului. Iar acesta îsi pastreaza chiar si dreptul de a o maltrata fizic: " . Pe acelea de a caror neascultare va temeti povatuiti-le, parasiti-le în paturi si loviti-le!." (Sura IV, 34).
În religia crestina
prin actul casatoriei femeia primeste o deosebita cinste
si demnitate. Ea se bucura de respectul si iubirea
barbatului, care "va lasa pe tatal sau si pe mama sa
si se va alipi de femeia sa si vor fi amândoi un trup" (
Între barbat si femeie, uniti prin taina casatoriei, Noul Testament stabileste legaturi deosebite, bazate pe deplina egalitate între soti. Amândoi se bucura de aceleasi drepturi iar îndatoririle lor sunt, de asemenea reciproce. Barbatul este dator sa-si iubeasca femeia, dupa modelul iubirii lui Hristos fata de Biserica Sa: "Barbati, iubiti-va femeile voastre, cum a iubit si Hristos Biserica si S-a dat pe Sine pentru ea, ca sa o sfinteasca" ( Efes. V, 25-26). Femeia, la rândul sau, are datoria iubirii si a supunerii fata de barbat, dupa acelasi raport de analogie dintre Biserica si Hristos: "Femei, supuneti-va barbatilor vostri ca Domnului, pentru ca barbatul este cap femeii, precum si Hristos este cap Bisericii, care este trupul Lui iar El Mântuitorul ei. si precum si Biserica se supune lui Hristos, asa si femeile sa se supuna barbatilor lor întru toate" (Efes. V, 22-24). Supunerea femeii fata de barbat este în crestinism, o supunere din dragoste, o supunere care nu umileste ci cinsteste pe ambii soti. Dupa comparatia pe care o face Sfântul Apostol Pavel, sotul si sotia alcatuiesc o fiinta completa, barbatul fiind capul, iar femeia trupul acestei fiinte. Deci, dupa cum nici capul fara trup nu are nici o valoare, si nici trupul fara cap, tot asa cei doi soti nu-si pot realiza menirea lor pe acest pamânt decât împreuna, într-o conlucrare deplina, vegheata de iubire si armonie. Femeii nu i se cere decât o supunere cuviincioasa, "ca Domnului". "Teama" ce i se recomanda fata de barbat (cf. Efes V, 33), nu este o teama obisnuita, ci este un fruct al dragostei reciproce dintre soti, dupa cum si teama fata de Dumnezeu, nu este altceva decât un efect al dragostei noastre fata de El. Între barbat si femeie nu se poate vorbi de drepturi speciale în favoarea unuia sau a altuia, deoarece "nici barbatul nu se poate naste fara femeie, nici femeia fara barbat. Ci precum femeia este din barbat, tot asa si barbatul este prin femeie. Toate însa sunt de la Dumnezeu" ( I Cor. XI, 11-12).
La începuturile islamului, femeile adultere erau închise în temnita pentru tot restul vietii lor. Uneori erau chiar omorâte cu pietre. Coranul a poruncit ca adulterul sa fie sanctionat prin pedepse fizice pentru ambii vinovati: "Desfrânata si desfrânatul sa fie pedepsiti fiecare cu câte o suta de bice!"(Sura XXIV, 2).
Pentru a se dovedi adulterul trebuiau patru martori, întotdeauna de sex masculin. În baza marturiei lor, femeia adultera era închisa în casa pâna la moarte. "Daca preacurveste una din femeile voastre, sa marturiseasca de acest lucru patru insi dintre voi. Daca acestia au marturisit, tineti-o închisa în casa voastra pâna va muri sau pâna ce Dumnezeu o va elibera" (Sura IV, 19). Acuzatiile mincinoase erau pedepsite, iar cel în cauza nu mai era primit niciodata ca martor: "Cei ce acuza de adulter pe o femeie cinstita, fara a putea aduce patru martori, sa fie pedepsiti cu optzeci de bice si sa nu se mai primeasca de la ei marturie, caci sunt nelegiuiti"(Sura XXIV, 4). Instiutia casatoriei s-a mentinut la loc de cinste în crestinismul primar. Biserica i-a sustinut si i-a aparat prestigiul într-o masura atat de mare, încât a hotarât ca cei ce defaimeaza casatoria sa fie pedepsiti cu anatemizarea. Provocarea avortului a fost calificata de canoanele Bisericii drept ucidere si pedepsita ca atare. Adulterul a fost asemanat cu moartea morala. si a constituit, prin analogie cu moartea fizica, motiv de desfacere a casatoriei.
În religia islamica sunt mai multe feluri de desfacere a casatoriei. Casatoria poate fi anulata la cererea uneia dintre parti, în cazul când se descopera ca barbatul sau femeia au anumite defecte trupesti. Acelasi gen de divort poate fi pronuntat de catre cadiu, în cazul când se constata incapacitatea sotului de a-si întretine familia sau de a plati zestrea sotiei. În practica însa femeia nu poate obtine decât foarte rar desfacerea casatoriei prin acest mijloc. Mahomed a recunoscut si a acceptat ca valid divorul dupa vechiul ritual pagân (Zihar). Când un barbat spunea femeii vechea formula araba "Tu îmi esti ca spatele mamei mele", femeia se considera irevocabil divortata. Pentru a opri desele abuzuri savârsite în legatura cu aceste divorturi, dar mai ales pentru a invalida acest divort în cazul când formula fusese pronuntata într-un moment de suparare, Mahomed a dat dreptul barbatului sa-si reia femeia ca sotie, dar în schimb drept sanctiune trebuia sa elibereze un sclav si sa posteasca doua luni sau sa dea de mâncare la saizeci de saraci.
Cea mai obisuita cale de divort în islam este repudierea (Talak) sau izgonirea sotiei de catre sotul ei. Coranul da prescriptii amanuntite cu privire la acest mod de despartire al sotilor, formulând principii care erau pâna atunci necunoscute lumii arabe. Pentru a împiedica pe credinciosii sai sa-si repudieze femeile pentru motive neînsemnate, Mahomed a stabilit ca repudierea nu este definitiva decât dupa a treia repetare consecutive a formulei sacramentale talak ("te repudiez"). În acest interval de timp trebuie respectata o perioada de asteptare ('idda), socotita aproximativ la trei, patru luni, pentru ca, pe de o parte sa nu fie vreo îndoiala asupra paternitatii unui eventual copil, nascut dintr-o femeie repudiata, iar, pe de alta parte, ca sa îngaduie barbatului, retragându-si talak-ul, sa repare greseala pe care ar fi putut-o înfaptui. Femeia repudiata este obligata astfel sa astepte înca un termen anumit în casa sotului ei, pentru a se constata daca a ramas sau nu însarcinata. Sotul o poate reprimi, în cazul când doreste împacarea. Barbatii au abuzat însa uneori de dreptul de a-si relua femeia în timpul perioadei de asteptare, chiar împotriva vointei acesteia. Ei pronuntau de doua ori formula repudierii, apoi, spre sfârsitul termenului de asteptare îsi reprimeau sotia si imediat pronuntau asupra ei un nou talak. Prin acest procedeu femeia era santajata, urmarindu-se de la ea înapoierea zestrei sau acordarea unei sume de bani barbatului, în schimbul dobândirii libertatii.
Coranul cauta sa reglementeze aceasta situatie: "Despartirea este îngaduita de doua ori. Apoi tineti pe femei cu bunatate sau dati-le drumul în mod cinstit. Nu va este îngaduit sa le luati ceva din ceea ce le-ati daruit, afara de cazul când va temeti amândoi ca nu veti împlini poruncile lui Dumnezeu. Daca va temeti ca nu veti împlini poruncile lui Dumnezeu, atunci nu este pacat pentru voi amândoi în faptul ca ea se rascumpara cu ceva" (Sura II, 229). Deci femeia poate sa renunte la o parte din zestrea ei pentru a determina pe sot sa se separe de ea, iar sotul, dupa ce pronunta de doua ori talak-ul asupra femeii, este îndreptatit fie sa o reprimeasca, fie sa se desparta de ea în chip cinstit, fara a-i lua ceva din averea data ei.
În cazul când barbatul pronunta si a treia oara formula de repudiere asupra femeii, el nu mai are dreptul sa-si reia sotia decât dupa ce aceasta s-a casatorit cu alt barbat si acesta a lasat-o libera. "Ei nu pacatuiesc daca se împreuna iarasi, în cazul când cred ca pot sa împlineasca poruncile lui Dumnezeu" (Sura II, 230).
Cu privire la femeile repudiate, profetul porunceste: "Lasati-le sa locuiasca acolo unde locuiti si voi, dupa puterile voastre. Nu le necajiti, strâmtorându-le! Daca sunt însarcinate, cheltuiti cu ele pâna vor naste" (Sura ELXV, 6). Desi aceasta porunca protejeaza în oarecare masura pe femeie, totusi repudierea a ramas o forma legala de divort prevazuta de legea islamica. Mahomed însusi si-a amenintat femeile cu divortulul, pentru ca acestea pretindeau de la el vesminte bogate si haine de lux. El le-a pus sa aleaga între repudiere si viata simpla. În traditia islamica, divortul este prezentat cu aceleasi amanunte ca în Coran, la care se fac si multe completari. Coranul nu prevede divortul între sclavi. Traditia revendica acest drept si pentru sclavi, dar numai de doua ori, iar timpul de asteptare este fixat pentru femeie numai la doua luni. Pentru pronuntarea divortului, barbatul nu este obligat sa-si expuna motivele care-l determina la acest act; i se cere numai sa fie major si în deplinatatea facultatilor mintale. Când este vorba de o repudiere definitiva, iar sotii, împacându-se, vor sa se recasatoreasca, se obisnuieste, în practica, sa se adreseze unei a treia persoane, care, în schimbul unei recompense este gata sa se casatoreasca cu femeia în cauza si sa o repudieze imediat, caci în acest caz Coranul stabileste ca nu mai este nevoie de perioada de asteptare. Astfel, femeia devine din nou sotia oficiala a primului barbat. De procedeul acesta, însa, nu se poate uza decât de doua ori.
Asa cum am mai spus, în crestinism, casatoria este o taina si un legamânt sfânt. Ea nu poate fi desfacuta decât prin moartea unuia dintre soti. În împrejurari grave, asimilate cu moartea fizica, se admite însa si starea de divort. Dar înainte de a se ajunge la o asemenea situatie, Biserica ne aduce aminte neîncetat ca divortul este un pogoramânt, întrucât omul are datoria sa nu desparta ceea ce a împreunat Dumnezeu. Mântuitorul condamna foarte aspru divortul, cu exceptia celui cauzat de adulter, punându-l în categoria desfrâului. În nici un caz însa pogoramântul divortului nu se poate compara cu repudierea din legea islamica.
Relatiile femeii musulmane cu societatea sunt total diferite fata de cele pe care le are o femeie crestina. Astfel, femeia musulmana îsi petrece majoritatea timpului în mijlocul familiei, fara sa iasa în public iar când face acest lucru trebuie sa respecte unele reguli foarte stricte. Iar în caz de adulter ea este condamnata sa nu mai iasa din casa tot restul vietii.
Viata de casa a femeii musulmane are cu totul alte conotatii decât ale femeii crestine. În cazul femeii musulmane viata din casa se traduce prin viata din harem. Acesta fiind asemenea unei fortarete care opreste orice legatura cu exteriorul în afara celor programate si strict supravegheate. Este greu de spus daca femeia musulmana este fericita sau nefericita. Desi majoritatea timpului sta închisa în casa, prin contractul de casatorie i se asigura un numar de vizite pe care poate sa le faca sau sa le primeasca saptamânal, ia parte la sarbatorile religioase, poate face diferite excursii sau vizite cu scop religios-educational.
Este demn de subliniat faptul
ca voalul, care acopera fata femeii musulmane este un obicei ce
s-a generalizat abia într-o perioada relativ târzie a islamului. Acesta a
fost impus de catre profet doar femeilor sale având rolul de semn
distinctiv pentru ele. La început portul voalului a fost adoptat numai de câteva
familii aristocrate. Însa, ceea ce era odata moda, s-a
transformat cu timpul într-o obligatie religioasa, care s-a impus în
mod definitiv. În ultimul timp, datorita mai ales contactului cu
civilizatia occidentala, tarile musulmane au început
sa-si modifice legislatia cu privire la femeie si au creat
pentru ea mijloace mai usoare si mai demne de existenta.
În unele tari cum ar fi Turcia s-au petrecut schimbari majore în ceea
ce priveste aspectul social si religios al tarii. Între
reformele ce s-au facut se numara si eliminarea portului
obligatoriu al voalului(1924) , înlocuirea legislatiei coranice cu dreptul
european (1926) si introducerea numelui de familie (1934).
Însa nu toate tarile islamice au fost de acord cu aceste idei
reformatoare, dar ele nu pot împiedica tranformarile datorate spiritului
vremii. Femeile musulmane îsi revendica din ce în ce mai mult
drepturile, iar prezenta lor pe arena vietii sociale este din ce în
ce mai accentuata. Poligamia îsi gaseste din ce în ce mai
putini adepti, iar dreptul barbatului de a-si repudia
femeia dupa bunul sau plac devine din ce în ce mai mult un simplu element
de istorie. O dovada graitoare ce arata dorinta de
schimbare în lumea islamica este faptul ca în toamna anului 1955, Universitatea
Al-Azar din
Conform învataturii crestin ortodoxa, menirea esentiala a femeii crestine este aceea de a fi mama si educatoare a copiilor. Aceasta prima si nobila misiune pe care o are femeia i se impune în primul rând prin calitatile naturale sadite de Dumnezeu în fiinta sa. Fiziologic si psihologic, femeia este menita pentru maternitate.
Dar daca femeia are obligatia naturala de a hrani pe copil si în aceeasi masura datoria de a purta grijja de educatia lui. Mama este prin excelenta educatoarea copilului si apostolul familiei. Prima fiinta pe care o cunoaste copilul este mama sa si asteapta de la ea nu numai hrana ci si îndrumare. Mama crestina are menirea de a-l pastra pe copil în stare de curatie si de a-l face sa sporeasca în harul sfinteniei crestine. "El trebuie crescut în Dumnezeu si pentru Dumnezeu, caci desi în ordine naturala apartine parintilor sai, totusi în ordine supranaturala apartine lui Dumnezeu". Atunci când femeia se consacra caminului si copiilor ei, ea devine în chip firesc centrul si sufletul familiei. Prin îndeplinirea rolului de mama si sotie, femeia îndeplineste o functie sociala. Daca tinem cont de organizarea societatii si de moralitatea familiei, atunci femeia îndeplineste chiar prima si cea mai importanta dintre functiile sociale.
Femeia crestina nu este condamnata sa ramâna închisa în casa, în felul femeii musulmane, careia legea islamica îi îngradeste orizonturile vietii sociale. Învatatura crestina ortodoxa îndreptateste pe femeie sa-si desfasoare activitatea si în afara casei si sa ia parte la toate manifestarile vietii publice.
Femeia crestina ia parte activa la viata economica, politica, sociala, stiintifica, artistica, literara, alaturi de barbat cu acelasi titlu si cu aceleasi drepturi ca si el. Ea poate studia orice stiinta, poate învata orice meserie, poate fi investita cu orice demnitate publica. Crestinismul ortodox sprijina aspiratiile nobile ale femeii si binecuvânteaza eforturile ei din domeniul vietii sociale.
O alta latura deosebit de importanta a femeii este închinarea vietii idealului fecioriei. Crestinismul a aratat o deosebita grija, respect si admiratie acestui ideal. Monahismul crestin este alcatuit, dupa cum se stie, dintr-un impresionant numar de femei, care se straduiesc, ocrotite si binecuvântate de Biserica, sa ajunga pe culmile cele mai înalte ale desavârsirii crestine.
Din cele expuse mai sus reiese clar diferenta dintre femeia crestina si cea islamica; prima bucurându-se de o serie de drepturi si libertati care pentru femeia musulmana au ramas multa vreme necunoscute.
CAPITOLUL V
CONCLUZII sI PROPUNERI:
5..1 PĂRERI sI PROPUNERI ALE ELEVILOR ,PĂRINŢILOR ACESTORA sI DE LA UNII COLEGI :
Nu sunt de mult timp la catedra , dar în toti acesti ani în discutiile cu elevii , parintii acestora , colegii mei , am observat ca acestia si-au schimbat parearea si atitudinea vis-a- vis de ora de religie în scoala . Exista , fireste si parari refractare , malitioase , dar acest lucru este normal , chiar construciv , pentru ca ma tine mereu în garda ,
Obisnuiesc o data de doua ori pe semestru sa adresez întrebari elevilor , la care solicit întrebarile în scris , acestea sunt legate de activitatea mea ca profesor si de temele pe care doresc sa le mai discutam în cadrul orelor noaste de Religie, (vezi anexele) . Multe raspunsuri au fost idei pe care le-am transformat în teme , le-am discutat , încercând astfel sa le fiu de folos si sa ma aplec spre sufletul lor.
Parerile multora dinte ei , inclusiv cele critice , au fost pentru mine un punct de plecare , m-au orientat . Multi mi-au cerut ca în orele noastre sa discutam despre relatia parinti -copii , profesor-elev , despre casatorie , iubire , preocupari specifice vârstei lor . Erau curiosi daca ceea ce fac este bines au nu , multi au marturisit ca nici macar nu se gândisera sa abordeze lucrurile asa cum le-am discutat la ora .
Într-o ora de religie la clasa a-XI-a , vorbind despre rolul femeii , am ajuns la discutia despre relatia mama -fiica , au recunoscut ca nu au o relatie perfecta cu mama lor , au discutat liber , sincer . Orele au fost adevarate lectii de viata pentru mine sânt convinsâ ca si pentru ei .
Am organizat un simpozion cu tema "Femeia educatorul de acasa", la care au participat : elevi , parinti , reprezentanti ai autoritatilor locale , colegi profesori . Tema s-a dovedit de un real interes , a stârnit discutii aprinse , constructive . Atât parintii cât si colegii prezenti au considerat ca pe viitor trebuie sa aiba loc asemenea evenimente , în care avem posibilitatea sa ne cunoastem , sa comunicam si sa ne exprimam liber , învatând unii de la altii si toti de la Dumnezeu .
5.2.CONCLUZII sI PĂRERI PERSONALE :
În ultimele doua secole societatea umana s-a aplecat cu mai mare atentie asupra rolului si a conditiilor de viata în care traiesc femeile din întreaga lume . Daca trecutul este oarecum întunecat , trebuie sa remarcam cu bucurie ca lucrurile se schimba în bine iar perspectiva unei societati cu adevarat egale pentru barbati si femei , asa cum ne-a învatat si Hristos , este foarte aproape .
Din ceea ce am putut sa constat în munca mea la catedra în predarea religiei, atât la gimnaziu cât si la liceu , cred ca este necesar , mai întâi , sa se tina seama de particularitatile de vârsta si intelectuale ale elevilor , în alegerea temelor si strategiilor de lucru , pentru ca structura si profilul moral al acestora sa cunoasca progese esentiale de la un an la altul . Adica pornind de la faptul ca reflectarea realitatii obiective în conttiinta elevilor are un character subiectiv (nu toti percep lucrurile si fenomenele la fel , nu retin aceleasi aspecte , cunostintele nu trezesc aceleasi impresii si ecou afectiv , ritmul de gândire este diferit ), se impune tratarea diferentiata a elevilor .
Un alt lucru de care am tinut seama , se refera la modul de lucru . Am cautat sa realizez educatia religioasa atât pe plan teoretic , prin transmiterea si expicarea notiunilor , dar si pe plan practic , cald , firesc .
Am încercat prin temele orelor de religie sa învatam lucruri noi , sa lamurim neîntelegerile , sa evitam ratacirile , discutând despre toate neclaritatile, care puteau da nastere interpretarilor , deosebit de nocive , dupa cum am mai spus .
Nu pot sa stiu rezultatul la care a ajuns fiecare elev, dar am impresia ca în urma unui examen moral , de constiinta , am descoperi ca ne concentram prea mult asupra propriilor noastre interese , ca suntem individualisti ,egoisti , ca ne aplecam prea des si prea mult asupra neesentialului . Acest lucru l-am întâlnit frecvent în dezbaterile noastre , este defapt un sentiment care ma înfrânge si pe mine de multe ori , ca muritor de rând ce ma aflu sub "Lumina ."
Subiectul prezentei lucrari a fost la fel de interesant atât pentru mine cât si pentru elevi . Am descoperit la acestia dorinta de a afla , capacitatea de a fi deschisi , sinceri , comunicativi , dispusi sa recunoasca unde au gresit . Unii dintre ei m-au surprins în mod placut , atunci când mi-au cerut îndrumarea de a merge la un preot duhovnic . Am simtit ca Dumnezeu lucreaza , cheama la El .
Deoarece pe parcursul activitatii mele am întâmpinat si dificultati , cred ca pot sa aduc niste propuneri :
-sa se editeze manuale , mai ales la gimnaziu , de la clasa a-V-a , pâna la a-XII-a . Suntem dupa aproape optsprezece ani de la introducerea Religiei în scoala si lucrurile nu stau tocmai bine , adica exista doar niste caiete speciale , nicidecum manuale .
-unele teme din programa sugereaza mai degraba frica de Dumnezeu , iar noi stim ca " Dumnezeu este iubire "
-sa existe mai mult material didactic de specialitate (harti la scara mare , albume , atlase , lectii AEL.)
-sugerez profesorilor de religie , fara intentia de a ma considera perfecta , foarte mare atentie în atitudine , noi suntem exemple vii pentru elevii nostri . Deasemenea , atentie la notare .sa evitam "rasplata "prin "carapacea " unei note mici ,.pierdem sufletul ,.cred ca exista posibilitati destule sa gasim este valoros în fiecare copil si sa acoatem la lumina ,.dar asta tine cred , de "lumina "din fiecare pedagog .
ANEXE :
PROIECT DIDACTIC
Data
Clasa : a-XII-a
Popunator : Grecu Florica
Aria curriculara :
Unitatea de învatare : Religiile în istorie
Continutul îvatarii : Islamul
Tipul lectiei : predare , însusire de noi cunostinte
Scopul lectiei : -Dbândirea unor cunostiinte din Istoria religiilor
-Dezvoltarea capacitatilor de asociere si interpretare a datelor istorice si a conceptelor religioase .
Competente derivate :
La sfârsitul lectiei elevii vor fi capabili :
C1. sa prezinte elemente definitorii ale religiei islamice ;
C2. sa enumere principalele etape istorice de dezvoltare a islamului ;
C3. sa identifice elemente pe care islamul le-a preluat din Noul si Vechiul Testament ;
C4. sa compare legea musulmana cu cea crestina din perspective exigentei fata de proprii credinciosi .
Resurse :
1. Oficiale :-Programa scolara pentru disciplina Religie , clasa a-XII-a ;
-Planificarea calendaristica orientativa , clasa a-XII-a ;
-Proiectarea unitatii de învatare .
2.Temporale : -numar de lectii : 1.
-durata :
3.Bibliocrafice :
- Rescesnu ,stefan , Islamul - între istorie si modernitate , Editura universitaria Craiova , 2007 .
-Cucos , Constantin , Educatia religioasa -repere teoretice si metodice , Editura Polirom , Iasi , 2001 .
- Eliade , Mircea , Istoria credintelor si ideilor religioase , Editura Univers Enciclopedic , Bucuresti , 2000 .
Umane : 28 elevi
Spatiale : sala cabinetului de religie .
Strategia didactica :
1. Metode si procedee : Expunerea , explicatia , conversatia , problematizarea,
lectura , lucrul cu harta .
2. Mijloace de învatamânt : harta , fisa , Coranul , icoana .
3. Forme de organizare : activitate frontala , individuala si în perechi .
Nr. Crt.
Momentele lectiei
Ob. op.
Timp
Metode si resurse
Forme de organizare
Activitatea profesorului / Activitatea elevilor
Momentul organizatoric
Crearea unui climat afectiv specific orei de religie .
Se rosteste rugaciune .
Evaluare initiala
Se adreseaza urmatoarele întrebari si enunturi de solicitare :
-Prezentati asemanari si deosebiri între crestinism si iudaism dupa ideile principale ale lectiei anterioare ;
-Relatati câteva aspecte importante ale vietii religioase la evrei ;
-Care sunt schimbarile aparute in crestinism în urma ma Marii Schisme ?
-Ce schimbari au aparut în urma Reformei si Contrareformei ?
-Care sunt principalele momente din istoria iudaismului ? Care este semnificatia acestora pentru evolutia acestei religii ?
De ce poporul evreu poarta numele de "popor ales " ?
-Ce s-a întâmplat din punct de vedere al credintei in Dumnezeu cu celelalte popoare care locuiau în tinuturi îndepartate de locul Revelatiei initiale ?
Conversatia
Individual
Frontal
Pregatirea aperceptiva
Vom discuta astazi despre una din acele religii care sunt mai îndepartate de adevarul cuprins în Sfânta Scriptura cu privire la Dumnezeu .
Explicatia
Frontal
Anuntarea titlului si a obiectivelor lectiei
-Se anunta titlul lectiei : Islamul ;
Se precizeaza obiectivele urmarite .
Expunerea
Frontal
Prezentarea noului continut
C1
C4
C2
ISLAMUL
Se expun ideile esentiale în legatura cu Islamul , dupa urmatorul plan :
-Mahomed , întemeietorul si profetul religiei islamice ;
-Întemeiere si evolutie ;
-Texte sacre ;
-Principii fundamentale de credinta stabilite de catre Profet ;
Prezentarea continutului lectiei în mod succint :
Islamul este una din mari religii monoteiste .Îti revendica originea din Avraam mai precis din unul din fii acestuia -Ismail .
Întemeietorul Islamului este un personaj istoric , pe nume Mahomed . Doctrina islamica este un sincretism , un amestec de elemente religioase diferite ca provenienta si factura . Mahomed le-a preluat le-a preluat din iudaism si crestinism , precum si din traditiile religioase ale arabilor si persilor .
Expicatia cuvintelor si expresiilor care faciliteaza întelegerea întregului continut al lectiei .
Consolidarea si completarea cunostintelor expuse de profesor se va face cu ajutorul unor lecturi sau texte sacre .
Se discuta si se sintetizeaza cu elevii cele cinci principii fundamentale ale islamului si importanta lor pentru viata musulmanilor (marturisirea de credinta , rugaciunea , milostenia , postul ,pelerinajul . )
|
|
Expunerea
Lucrul pe grupe
Conversatia
Explicatia
Lectura
Lucrul cu harta
Frontal
Grupe
Fixarea cunostintelor
C3
C4
Consolidarea cunostintelor dobândite de elevi :
-Relatati câteva aspecte ale vietii religioase ls musulmani .
-Identificati elemente pe care islamul le-a preluat de din Vechiul si Noul Testament si comparasi cu învataturi asemanatoare în crestinism .
-Prezentati comparativ rolul femeii în crestinism si în islam .
-Comparati monoteismul crestin cu cel islamic .
Conversatia
Frontal
Tema pentru acasa
Prezentati comparativ rolul femeii în crestinism si islam evidentiind rolul pedagogic al acesteia .
Explicatia
Evaluarea
Se apreciaza participarea elevilor la lectie prin note si calificative .
Se noteaza elevii .
Conversatia
Încheierea activitatii
Rugaciunea .
Salutul .
PROIECT DIDACTIC
Profesor :Grecu Florica
Colegiul National "A.I.Cuza"
Data : 22 martie 2008
Clasa : a IX-a
Disciplina : Religie
Unitatea de învatare : RELIGIILE ÎN ISTORIE
Lectia : CREsTINISMUL ÎN CONTEXTUL RELIGIILOR LUMII
Tipul lectiei: predare, învatare, evaluare
Competenta generala:
Definirea specificului propriei credinte, în raport cu alte credinte si convingeri .
Obiective operationale:
La sfârsitul lectiei, toti elevii vor fi capabili:
O1: sa precizeze elementele definitorii ale crestinismului ;
O2: sa analizeze elementele definitorii ale crestinismului ;
O3: sa identifice asemanari si deosebiri între crestinism si alte religii ;
O4: sa compare elementele definitorii ale crestinismului cu cele ale altor religii ale lumii .
Obiective formativ-educative:
O5: sa manifeste respect si întelegere fata de cei de alte credinte si confesiuni ;
O6: sa manifeste interes pentru aprofundarea cunostintelor religioase în vederea permanentei deveniri spirituale ;
Strategia didactica:
conversatia,
explicatia, argumentarea, demonstratia, exercitiul, lucrul pe
grupe, testul individual, eseul de
Mijloace de învatare:
fisele de lucru, manualul, tabla , atlas cu religiile lumii , harta ,Coranul .
Forme de organizare:
frontal, individual, pe grupe .
Bibliografie:
Biblia sau Sfânta Scriptura, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucuresti, 1998
David, P. I., Calauza crestina, Editura Episcopiei argesului, Curtea de Arges, 1994
GLOSAR
Adab-descrie comportamentul unei persoane. De exemplu, respectarea regulilor din Hadith este un bun adab (comportament)
Adhan-chemarea la rugaciune ( salat)
Adl-justitie, în special justitie distributiva, pe plan : social, economic, politic etc.
Allah-Dumnezeu
Al-isra-"calatoria nocturna" a profetului
Al-urf-obicei sau cutuma a unei societati
Akhirah-viata de dupa si responsabilitatea pentru faptele savârsite.
Allim-om de stiinta, teolog, similar cu japonezul "sensei", iudaicul "rabi" sau învatator.
Auliya-prieteni, ajutoare, protectori
Baitullah-casa lui Allah sau Al-ka'bar( Kabba)
Barakah-întelepciune spirituala si binecuvântarea transmisa de la învatator la discipol.
Calif-succesor; se refera la succesorii profetului Mahomed, conducator al lumii islamice.
Dajjal-corespondentul islamic al lui Antichrist
Dervish-pustnic sau ascet de orientare sufista
Dhimmi-evrei sau crestini, cu dreptul de a-si practica religia în cadrul societatii islamice dar cu un statut legal sub cel al musulmanilor.
Diyah-mod de rascumparare pentru o crima savârsita
Fana-termen sufi, însemnând disparitie sau stingere. Era definit astfel " a muri în aceasta viata în timp ce traiesti. "Însemnând anularea oricarei forme de existenta în afara notiunii de Dumnezeu, adica o unitate deplina cu Allah.
Fard-obligatoriu, ceva ce trebuie neaaparat facut. Ex. rostirea de cinci ori pe zi a rugaciunii este fard.
Fatwa-opinie legala a unui învatat
Fiqh-jurisprudenta, structurata în jurul codului moral(sharia) prin intermediul obiceiurilor sau cutumelor.( al-urf)
Hadith-consemnarea spuselor profetului Mahomed, validate prin citate ( isnah); împreuna cu biografia profetului formeaza continutul sunahului si descopera sau lamureste învataturile din sharia.
Halal-legal, permis, bun, onorabil
Hafiz-o persoana care cunoaste Coranul cu inima, altfel spus un traitor al învataturilor coranice.
Hajj-pelerinajul la
Hanif-cei cinci profeti monoteisti : Adam, Avraam( Ibrahim), Moise(Musa), Iisus( Isa), Mahomed.
Haram-interzis, antonimul lui fard. Acest termen mai descrie si zonele naturale neatinse de om din jurul oraselor.
Hijab-învaluire sau voalare având ca scop o aparitie modesta din punct de vedere vestimentar.
Hijra-migratie, migrarea lui
Mahomed si a adeptilor lui de la Meca la
Hima-pastrarea rezervei naturale salbatice, protejarea padurilor etc.
Hudud-limite, granite. Se refera la limitele stabilite de Dumnezeu pentru om.
Ibadah-venerare, adorare dar nu limitata doar la un simplu ritual ci întreaga expresie a servitutii fata de Allah prin acumularea de cunostinte, trairea unei vieti pioase, ajutând pe cei în nevoie, facând acte caritabile, traind o viata modesta.
Idul Fitr-zi a multumirii si a fericirii ; banchetul (bairamul) de la sfârsitul postului( Ramadan)
Ihram-stare de sfintenie pentru pelerinaj (hajj). Include aspectul vestimentar si rugaciuni speciale.
Ijma-unitate consensuala fie a întregii comunitati musulmane( umma) sau doar a liderilor ei (ulema)
Ijtihad-în perioada de început a islamului, posibilitatea de a gasi o noua solutie la o problema juridica. În islamul conservator nu mai este permis acest lucru înca din Evul Mediu.
Ilm-întreaga varietate de cunostinte, sinonim pentru stiinta.
Imam-lider, cel care conduce rugaciunea.
Islam-supunere neconditionata în fata lui Dumnezeu.
Isnah-procedeul de validare a învataturilor din Hadith, prin citate.
Istislah-interesul public- o sursa a legii islamice.
Jahiliya-indica timpurile de ignoranta ce au fost înainte de aparitia islamului. Descrie deasemenea religiile politeiste.
Jamia-adunare, loc de adunare ; se face referire în special la adunarea de vineri de la moscheie
Jihad-lupta. Orice lupta serioasa pe calea lui Allah implica un efort personal, fizic, intelectual sau militar, pentru dreptate si impotriva raului.
--- jihadul mic : înseamna razboi de cucerire a noi teritorii pentru islam sau de eliberare a fratilor musulmani de sub asuprire.
--- jihadul mare : înseamna lupta interna cu sine pentru salvarea sufletului( nafs)
Jinn-duh, fiinta invizibila
Kafir-cel ce nu este monoteist, nu este tolerat de catre islam
Kalam-teologia islamica
Khalifa-încredintarea si administrarea Pamântului de catre om ; Fauna si flora sunt bunuri sacre ce ne-au fost încredintate. Oamenii vor da socoteala lui Dumnezeu pentru relele facute naturii, pentru esecul în întretinerea si mentinerea naturii.
Kufr-ateism, pacatul ingratitudinii fata de Allah.
Lailatul Qadr-« noaptea puterii », o noapte speciala din post.
Madhab-scoala cugetarii, a gândirii
Madrasa-scoala, universitate.
Mahdi-un fel de salvator sau Mesia
Meher-dar, cadou marital.
Mehram-reprezentantul femeii de afacerii în negocieri cu alti parteneri, barbati. De preferinta sotul sau fiul.
Mirath-mostenire.
Miqat-statie, oprire în timpul pelerinajului înainte de care musulmanii trebuie sa-si puna ihramul.
Mohsana-« fortareata împotriva satanei », asa este perceputa femeia în viziunea coranica.
Mujahid-luptator pentru islam
Murshid-învatator sufi
Muttaqi-musulman supus
Nafs-suflet
Nahw-gramatica araba
Nikah-termen legal pentru casatorie
Niyyah-exprima intentia de a purta ihramul
Qadi-judecator islamic
Qiyas-analogie, fondarea rationamentului legal si astfel a jurisprudentei( fiqh)
Salah-rugaciunea zilnica obligatorie ; al doilea stâlp al islamului.
Salat-rugaciunea zilnica rostita de cinci ori.
Sadaqah--caritate
Shahadah-marturisirea de credinta : « La ilaha illa Allah » = « nu exista alt dumnezeu decât Allah » ; primul stâlp al islamului.
Shakaat-surori sau jumatati
Shaikh-maestru al spiritului
Sharia sau shariah-eternul cod etic si moral bazat pe învataturile din Coran si Sunah ; baza pentru fiqh.
Sawm-postul pe durata Ramadanului ; al patrulea stâlp al islamului.
Shia-a doua ramura ca marime în islam, adeptii Califului Ali si ai succesorilor lui, imamii.
Shirk-idolatrie, pacatul de a crede în alta divinitate în afara de Allah.
Shura-consiliu traditional neales, conducatorul poate asculta de el sau nu ;
Sira-viata sau biografia profetului Mohamed ; exemplul sau moral
Sufi-mistic musulman ; sufismul (tasawwuf) este în mare o parte integranta a islamului dar nu deriva direct sau doar din învatatura profetului Mohamed.
Suhur-masa servita înainte de rasaritul soarelui în timpul postului.
Sunnah-ad literam : cale sau exemplu ; sunnah este ceea ce profetul a facut, a zis sau a fost de accord. El este considerat cel mai bun exemplu moral pentru toti musulmanii, cel mai bun om ce trebuie urmat.
Sunni-cea mai mare ramura din islam dar care nu are o autoritate centrala singulara.
Sura-capitol ; Coranul este alcatuit din 114 sure.
Tafsir-exegeza, comentariu pe baza versetelor din Coran
Tajwid-modalitate speciala de citire a Coranului. Cel ce face acest lucru primeste mai mare rasplata pentru aceast gen de citire.
Taqlid-imitarea oarba a precedentului, normala pentru un clasic jurist fiqh, în opozitie cu ijtihad sau ijma care presupune implicarea comunitatii sau a publicului laic.
Taqwa-supunere adevarata sau pietate.
Tasawwuf-sufism
Tartil-recitarea Coranului încet si meditativ
Tawheed-monoteism ; afirmarea unicitatii lui Dumnezeu ; este opusul lui shirk
Ulema sau ulama-conducatori ai societatii islamice, incluzând învatatori, imami si judecatori.
Umma sau ummah-comunitatea globala a tuturor credinciosilor musulmani ; personificarea internationala a islamului.
Wahdat al-wujud-"unitatea de fiinta". Termen filosofic utilizat de catre unii sufisti. Este înrudit cu fana
Warraqeen-scriitor traditional, publicist, tipograf, notar si copiator de carti.
Zakat-taxa, un act de milostenie ce este de datoria tuturor musulmanilor ; este al treilea stâlp al credintei islamice. Nu este un act de caritate nici nu deriva din aspectele economiei islamice, ci este o datorie religioasa si o obligatie sociala.
Zakah-a purifica, a curata.
I. Texte sacre
Coranul cel Sfânt, traducerea sensurilor si comentarii,
traducere de Asociatia Studentilor Musulmani din România, Editura Islam,
Coranul, traducere din araba de Dr. Silvestru Octavian Isopescu, Editura Eta, Cluj, 1995.
II. Dictionare si enciclopedii
Eliade, Mircea si Culianu. Ioan P., Dictionar al religiilor, trad. de Cezar Baltag, Editura Humanitas, Bucuresti, 1993.
Thoraval, Yves, Dictionar de civilizatie musulmana, Larousse, traducere, adaptare si completari de Nadia Anghelescu, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1997.
J. Schacht, Talak, art. în Encyclopedie de l' Islam
III. Tratate, studii si articole de specialitate
iac. Prof. Dr. Emilian, Starea actuala a islamismului, art. în «Studii Teologice», seria a-II-a, an VIII, nr.3-4, martie-aprilie ,1956.
Staniloae, Pr. Dr. Dumitru, Iisus Hristos sau restaurarea omului, ed. a II-a, Editura Omniscop, Craiova, 1993.
Ionescu, serban Morala ortodoxa fata cu celelalte morale confesionale, Bucuresti, 1941.
Ivan, Iorgu, Biserica si institutia casatoriei, în "Studii teologice", anul VIII, vol. II, 1940.
Meududi, Seyyid Ebul A'la, Introducere în islam, Editura S.C. Chrater S.R.L., Bucuresti, 1991.
Delcambre, Anne-Marie, Islamul, Editura Coresi, Bucuresti, 1999.
Sourdel, Prof. Dominique, Civilizatia islamului clasic, Editura Meridiane, Bucuresti, 1975
stefan , Resceanu , Islamul- între istorie si modernitate ,Editura Universitaria , Craiova ,2007.
Blaga, Lucian, Curs de filosofia religiei, Editura Fronde, Alba-Iulia, 1994
Corbin, Henry, Histoire de la philosophie islamique, Editura Gallimard, Paris, 1999; Vezi si traducerea romaneasca: Istoria filosofiei islamice, trad. din franceza de Marius I. Lazar, Editura Herald, 2005.
Anghelescu, Prof. Dr. Nadia, Limbaj si cultura în civilizatia araba, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1986
Martin, C. Richard, Approaches to islam in religious studies,
Editura Oneworld,
Vasilescu, Diac. Prof. Dr. Emilian, Istoria religiilor, Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa, Bucuresti, 1975.
Eliade, Prof. Mircea, Istoria credintelor si ideilor religioase, trad. de Cezar Baltag, Editura Universul Enciclopedic, Bucuresti, 2000.
Rus, Dr. Remus, Conceptia despre om în marile religii (teza de doctorat), în «Glasul Bisericii», nr. 7-8, 1978;
Soare, Pr. Magistr. Dumitru, Situatia femeii în islam si crestinism, art. in "Studii Teologice", vol. al II-lea, nr. 3-4, martie-aprilie, 1957.
Anghelescu,
Schuon, Frithjof, Sa întelegem Islamul. Introducere în spiritualitatea lumii musulmane, traducere de Anca Manolescu, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994.
Al-Timimi, Shaikh Ali, Elevation of women's status, vezi site-ul: https://www.islamic-world.net/sister/elevation_of_women.htm
Rahman, Abdur I. Doi, Women in Shari'ah, vezi site-ul: https://www.islamic-world.net/sister/women_in_shariah.htm
Hammuda, Abdul-Ati Ph.D, The status of woman in islam, vezi site-ul: https://www.islamic-world.net/sister/status_of_woman2.htm
Sherif, Dr. Mohammad, Women in islam, adresa de internet: https://www.ais.org/~islam/subject/sisorgs.html
Rahman, Abdur I. Doi, Marriage, Vezi site-ul: https://www.law.emory.edu/IHR/bib5.html
Assadullah, Mir Mohammed, Wedding in Islam, vezi site-ul: https://www.jannah.org/sisters/weddinginislam.html
Rahman, Abdur I. Doi, The Mosque, vezi site-ul: https://www.islamic-world.net/sister/women_in_society.htm
Badawi, Jamal A., The status of women in islam, vezi site-ul: https://www.iad.org/books/S-women.html
Pr.prof.dr.Isidor Todoran , arh.prof.dr.Ioan Zagrean ,Dogmatica ortodoxa ,Renasterea , Cluj,2000,p 68.
Monica Opris , Dorin Opris , Musata Bocos ,Cercetarea pedagogica in domeniul educatiei religioase , Editura Sfântul Mina , Iasi-2006 , p. 13.
Sfantul Atanasie cel Mare, Partea I, Cuvant despre Întruparea Domnului , IBMBOR, Bucuresti,1997,p.104
Sebastian serbu , M.Opris , D.Opris ,Metodica predarii religiei,Editura Reântregirea, Alba Iulia,,200,op.cit. p.78
Fer. Augustin , Confesiuni, PSB, Editura Institutului Biblic si de misiune al BOR Bucuresti,1983, cartea a-X-a
Sebastian serbu ,M.Opris ,D.Opris, Metodica predarii religiei, Editura Reântregirea, Alba Iulia, 2000, op.cit.,p.177
Coranul cel Sfânt. Traducerea sensurilor si
comentarii , traducere si editare: Asociatia studentilor
musulmani din România, Editia I, Editura Islam,
Înainte de aparitia islamului era obiceiul ca daca murea un barbat, ce-l cei mostenea averea îi mostenea si haremul; acest obicei este interzis de profetul Mahomed.
Se face referire la bunurile detinute de sotie, în special darul marital (meher) cât si alte bunuri primite sau mostenite de catre ea.
Seyyid Ebul A'la el-Meududi, Introducere in islam, Editura S.C. Chrater S.R.L., Bucuresti, 1991, p. 99.
Prof. Dr. Abdur Rahman I. Doi, Femeia în
coran si Sunah, Editura Islam,
Cf. Surele XV,85; XVI,3; XLIV,39; XLV,22; XLVI,3. Vezi, de asemenea, si în Coranul, traducere din araba de Dr. Silvestru Octavian Isopescu, Editura Eta, Cluj, 1995.
A.A.A. Fyzee, A modern approach to islam,
p. 17/
Riffat Hassan Ph. D. Are human rights compatible with Islam? Vezi site-ul de internet: https://www.sacredchoices.org/hassan2.htm
G.A. Parwez, Tabweeb-ul-Qur'an, Volume I, p.78,
G.A. Parwez, Bunyadi Haquq-e-Insaniyat, in Tulu'-e-Islam, p.34-35,
Prof. Dr. Abdur Rahman I. Doi, Femeilor legii islamice, distribuitor TA-HA Publishers LTD, Marea Britanie.2005, op.cit.p.25
Dr. Lois Lamya'al Faruqi, Islamic Traditions and the feminist movement, Vezi site-ul de internet: http www.jannah.org/sisters/feminism.html
Wasa'il, vol.14, p.3 apud Prof. Dr. Abdur Rahman I. Doi, Femeilor legii islamice, distribuitor TA-HA PublishersLTD, Marea Britanie,2005.
Wasa'il, vol. 14, p.3-4, apud Prof. Dr. Abdur Rahman I. Doi,Femeilor legii islamice, distribuitor TA-HA Publishers LTD, Marea Britanie, 2005
Wasa'il, vol.14, p.10, apud, Prof. Dr. Abdur Rahman I. Doi,Femeilor legii islamice,distribuitor TA-HA Publishers LTD, Marea Britanie, 2005
Wasa'il, vol.14, p.4, apud, Prof. Dr. Abdur Rahman I. Doi,Femeilor legii islamice, distribuitor TA-HA PublishersLTD, Marea Britanie, 2005.
Dr. Hammuda Abdul-Ati, The status of woman in islam, Vezi site-ul de internet: https://islamic-world.net/sister/status_of_woman2.htm
Wasa'il 'sh-Shi'ah, vol.14, p.74, apud Prof. Dominique Sourdel, Civilizatia islamului clasic, Editura Meridiane, Bucuresti, 1975, p.32.
Yusuf Quardawi, Fiqhuz Zakah, Vol. I, p.
260,
Pr.
Dr. Dumitru Staniloae, Iisus Hristos sau restaurarea omului,
Tiparul Tipografiei Arhiedecizane,
Pr. Dumitru Soare, Situatia femeii in islam si crestinism, art. în «Studii Teologice» , vol. II, nr. 3-4, martie-aprilie, 1957, p. 247.
Mir Mohammed Assadullah, Wedding in Islam. Vezi site-ul de internet: https://www.jannah.org/sisters/weddinginislam.html
Emile Calot, Civilisation et civilisations, Recherches
d'une philosophie de la culture,
Gaudefroy- Demombynes, Les institutions musulmanes, nouvelle edition revue, Bar-le-Duc, 1931, p.120, apud Pr. Prof. Dr. Dumitru Soare, art.cit., p. 247.
Celebru moralist si culegator de proverbe,
apartine scolii teologice rationaliste a mutazilitilor. El a alcatuit un
pretios comentariu
Cadiul si muftiul sunt in islam judecatori care indeplinesc in acelasi timp atat functii religioase cat si civile, in scopul respectarii legii islamice
Carra de Vaux, Les penseurs de l'Islam, t. III, Paris, 1923, p.410-411 apud Pr. Prof. Dr. Dumitru Soare, art.cit., p. 249.
Iorgu Ivan, Biserica si institutia casatoriei, in «Studii Teologice», Nr. VIII, Vol. II, 1940, p. 127.
Can. 1 si 14 al Sin. III local, Gangra,
Can. 91 al Sin. VI. Ecum. (trulan), în
Can. 48 apostolic, ibidem, vol. I, partea I,
Can. 87 al Sin. VI. Ecum. (trulan), ibidem, vol. I, partea II, pp.
464-470. Cf. si can. 9 al Sf. Vasile cel Mare, ibidem, vol. II, partea II,
J. Schacht, Talak, art. în Encyclopedie de l' Islam, t. IV, p. 668, apud Pr. Prof. Dr. Dumitru Soare, art.cit., p. 251.
Lothrop Stoddard, Le nouveau monde de l'Islam, trad. din limba engleza de Abel Doysie, Paris, Payot, 1923, pp. 268-277, apud, Pr. Prof. Dr. Dumitru Soare, art.cit., p.253.
Diac. Prof. Emilian Vasilescu, Starea actuala a islamismului, art. în «Studii Teologice», seria a-II-a, an VIII, nr. 3-4, martie-aprilie, 1956.
|
