Rezumat
l Tehnica celor trei munti a lui Piaget si Inhelder are ca scop chestionarea copiilor n trei feluri dupa ce li se arata o plansa cu trei munti, de nuante diferite: albastru, verde si galben.
l Copilului i se cereau pe rand urmatoarele:
- sa reconstruiasca o imagine a grupurilor de munti din 4 pozitii diferite;
i erau prezentate 6 imagini si era rugat sa o aleaga pe cea mai potrivita privelistii vazute de papusa de lemn din cele 4 pozitii;
- sa alega o imagine si apoi trebuia sa decida ce pozitie ar trebui sa ocupe papusa pentru a vedea imaginea aleasa de el.
l Raspunsul copilului era clasificat ca apartinand unui anumit stadiu al dezvoltarii.
Sarcina celor trei munti va fi administrata pentru 2 varste si 2 sexe.
Copiii cu varste mai mici vor avea un scor mai mic la proba muntilor decat ceilalti copii.
l Acest raport de cercetare are n vedere folosirea tehnicii celor trei munti si chestionarea copiilor de ambele sexe de la gradinita nr. 6, Licurici si clasa a III-a de la scoala generala cu clasele I- VIII Ferdinand I.
Introducere
l n tehnica celor trei munti Piaget si Inhelder au folosit o plansa cu trei munti (verde, gri si maro), apoi au chestionat copii n trei feluri:
Copilul era rugat sa reconstruiasca o imagine a grupurilor de munti din 4 pozitii diferite.
Copilului i erau prezentate 6 imagini si era rugat sa o aleaga pe cea mai potrivita privelistii vazute de papusa de lemn din cele 4 pozitii.
Copilul alegea o imagine si apoi trebuia sa decida ce pozitie ar trebui sa ocupe papusa pentru a vedea acea imagine aleasa de el.
l Raspunsul copilului era clasificat ca apartinand unui anumit stadiu al dezvoltarii.
Probleme si ipoteze
l Conform teoriei lui Piaget, abordarea perspectivei spatiale se dezvolta ncet si ilustreaza felul achizitiilor caracteristice dezvoltarii intelectuale a copilului: diminuarea egocentrismului, decentrarea progresiva, formarea relatiilor invariante, reversibilitate si gandire reprezentativa.
l Sarcina celor 3 munti va fi administrata pentru 2 varste si 2 sexe.
1. Copiii cu varste mai mici vor avea un scor mai mic la proba muntilor decat ceilalti copii:
a) fac alegeri mai egocentriste
b) fac mai multe interpozitii si erori stanga - dreapta
2. Copiii au mai multe dificultati n ceea ce priveste relatiile stanga - dreapta decat interpozitiile.
3.Exista diferente ntre sexe (abordarea perspectivei spatiale).
Metoda
subiecti/participanti
Fete si baieti de la gradinita sau clasa I /clasa a III-a sau a IV-a.
Instrumente/Materiale
- O scena simulata a muntilor;
4 bucati de hartie alba (10 cm);
- 6 triunghiuri albastre (5 cm naltime);
- 6 triunghiuri verzi (3,8 cm naltime);
- 6 triunghiuri maro (2,5 cm naltime);
- 6 imagini prefabricate facute din triunghiuri de hartie, asezate pe planse patrate (10 cm);
- banda de scotch;
- Dl Smith, o figurina de 5 cm naltime.
l Scena muntilor este asezata pe o plansa (28x28), cu bazele predesenate (trasate). Muntii se realizeaza prin construirea conurilor de hartie.
l BAZA: con albastru, con verde, con maro;
DIAMETRUL: 14/10/7 cm;
NALTIMEA VERTICALA: 15/10/6,5 cm
Procedura
l Scena muntilor (simulata) este asezata la sosirea copilului; acesta este asezat n pozitia A.
l Vor fi 3 sarcini enuntate:
1. Folosind forme triunghiulare, copilul va trebui sa reconstruiasca imaginea care crede el ca s-ar observa din pozitia n care se afla, A, apoi C,B,D.
2. Dintr-un set de 6 poze, copilul o alege pe aceea care crede ca se potriveste, stand n pozitiile A,C,B si D.
3.Copilului i se dau 6 poze pe rand, si este rugat sa spuna ce pozitie ar trebui sa ocupe o persoana pentru a avea aceeasi imagine pe care o are el.
Instructiuni:
Se aseaza copilul n pozitia A si i se spune: sa ne imaginam ca acestia sunt niste munti si ca acestea sunt imagini ale muntilor. I se dau copilului imagini decupate cu scena muntilor si hartia alba.
Fa o poza a scenei. Foloseste aceste imagini decupate si arata-mi pe hartie cum iti par acesti munti din pozitia n care esti.
Se ndeparteaza imaginea cu muntii si i se spune copilului:
Sa ne imaginam ca aceasta figurina este un domn numit dl Smith. El sta aici, n opozitie cu tine. Acum ia imaginile decupate si hartia si arat-mi cum vede muntii dl Smith, din pozitia n care se afla. Fa poza pe care ar face-o dl Smith din locul n care sta. Se repeta procesul, mutandu-l pe dl Smith n pozitiile B si D (s-a aflat deja pozitionat n A si C).
Alegerea imaginilor:
Se mprastie cele 6 imagini ntr-o ordine ntamplatoare n fata copilului.
Alege-o pe aceea care seamana cel mai bine cu ceea ce vezi tu din pozitia n care te aflii. Se amesteca din nou imaginile. Alege-o pe cea care seamana cel mai bine cu ceea ce vede dl Smith din pozitia n care se afla. Se repeta procesul cu dl Smith in pozitiile B si D amestecand de fiecare data pozele.
Alegerea pozitiei:
Folosind imaginile A, B ,C si D, se lasa copilul sa aleaga una dintre imagini la ntamplare si i se spune: Acum alege una dintre imagini, oricare, iar apoi este ntrebat unde ar trebui sa se aseze dl Smith pentru a vedea imaginea pe care a ales-o? Se repeta procesul pana cand cele 4 imagini corespund cu cele 4 pozitii.
Pentru partea ntai, reconstructia, fiecare imagine pe care copilul o construieste este punctata n functie de masura n care relatiile dintre interpozitii sunt corecte, daca relatiile stanga dreapta sunt corecte si daca constructia difera din perspectiva A. Se puncteaza cu 1 pct. pentru raspuns corect si cu 0 pct. pentru greseala. Se puncteaza apoi pentru relatiile stanga - dreapta de pe imagini. Se trece apoi la imaginea C; se puncteaza interpozitiile si ordinea stanga dreapta. Chiar daca nu sunt corecte se pune problema daca imaginea C este diferita de imaginea A. Se puncteaza cu 1 pentru diferit si cu 0 pentru identic (egocentrism).
Numarul mai mare de puncte semnifica un numar mare de raspunsuri nonegocentrice. Se puncteaza pentru B si D la fel. Punctele totale posibile pentru Reconstructie sunt 11.
Pentru partea a 2-a, alegerea imaginilor, daca imaginea aleasa se potriveste cu pozitia, se puncteaza cu 1, iar daca nu, cu 0. Scorul maxim posibil este 4.
Pentru partea a 3-a, alegerea pozitiei, daca pozitia nregistrata se potriveste cu imaginea aleasa de copil se puncteaza cu 1, iar daca nu, cu 0. Scorul maxim posibil este patru. Totalul scorurilor pentr cele 3 parti este de 19 puncte. Se introduc datele n foaia de observatie.
Fisa individuala de lucru
Titlu:Proba muntilor
E: .Data: Sex: Clasa: ..
S: .Data nasterii: CA:
Timpul nceperii: ..Timpul terminarii:
1.Reconstructia
pozitia fata - spate stanga d reapta diferit de A? scor
A ..
B ..
C ..
D ..
2.Alegerea imaginilor (6 imagini)
pozitia imaginea aleasa de copil scor 0 sau 1
A .
B .
C .
D .
3.Alegerea pozitiei (4 imagini)
poza pozitie scor 0 sau 1
A ..
B ..
C ..
D ..
Stadiul lui Piaget = Scor
total:
.
Pentru a vedea dacaa sunt diferente semnificative am folosit testul t pentru esantioane independente.
Media pentru gradinita este 7, 91 iar pentru clasa a III-a 4, 66. Abaterea standard pentru gradinita-4,18 si clasa a III- a 2, 38.
Se face o analiza de varianta pentru scorurile totale la cele 2 sexe si cele 2 clase. Pentru fete media este 7, 09 iar pentru baieti 5, 62 si abaterea standard: fete 3, 64 iar pentru baieti 3,79.
n final, se admite ipoteza cercetarii si se respinge ipoteza de nul, deoarece
sunt diferente semnificative ntre gradinita si clasa a III-a cu p= 0,70 care este mai mare decat p=0.05 .
Stadiul I:
- copilul nu ntelege sensul ntrebarilor si nu poate fi studiat sistematic.
Stadiul II:
- copilul distinge greu sau deloc diferenta dintre propriul punct de vedere si cel al celorlalti.
II A:
Copilul reproduce propriul punct de vedere.
Iluziile egocentrice l mpiedica pe copil sa realizeze reversibilitatea stanga - dreapta, relatia fata - spate. Imaginile sunt construite dintr-un singur punct de vedere, sau se fac alegeri la ntamplare n ceea ce priveste alegerile pozitiilor sau copilul alege propriul punct de vedere(A).
II B:
Copilul ncearca sa separe diferite puncte de vedere, dar esueaza datorita inabilitatii de relationare a factorilor relevanti n sensul corect. Constructiile si alegerile difera de A, dar nu sunt corecte.
Stadiul
III :
Exista o discriminare si coordonare a perspectivelor progresiva.
IIIA:
Relativitate reala, dar incompleta. Este un stadiu tranzitiv ntre comportamnetul egocentric al stadiilor timpurii si coordonarea perspectivelor.
Probabil ca relatiile fata spate vor fi corecte, dar erorile pot persista in cazul relatiilor stanga dreapta.
IIIB:
Relativitate completa a perspectivelor. Copilul stie ca o singura imagine sau o pozitie poate fi corecta dintr-o perspectiva particulara.
Exista o diferenta semnificativa n functie de varsta n ceea ce priveste scorul total preconizat (conform teoriei Piagetiene).
Prima ipoteza ar fi ca exista diferente ntre sexe, n ceea ce priveste alegerile facute la proba celor trei munti.
Baietii au abilitati vizual - spatiale mai bune decat fetele. Este important de observat daca exista o diferenta semnificativa n proba perspectivei spatiale n ceea ce priveste cele 2 sexe si cele 2 clase din care au fost selectionati copiii. Dar ceea ce am mai observat este ca fetele au fost mai rapide n comparatie cu baietii, carora le-a luat ceva mai mult timp decat fetelor.
Ce-a de-a 2-a ipoteza a cercetarii este ca n ceea ce priveste alegerile facute la proba celor 3 munti, copii mai mici fac mai multe alegeri egocentrice decat cei mai mari ca varsta (acest lucru se observa la abaterile standard).
Piaget spune ca erorile stanga - dreapta sunt mai greu de depasit decat erorile interpozitiilor sau iluziile egocentrice.
Problema cu egocentrismul prezent in copilaria timpurie este o problema ce a generat o serie de investigatii. Numeroase experimente au sugerat faptul ca perceptia asumarii de roluri la copii mici variaza n functie de natura probei si de tipul de raspuns cerut. Mai dificile sunt trecerile de la modele tridimensionale la imagini bidimensionale.
O alta problema o reprezinta abordarea perspectivei spatiale.
Cu alte tipuri de perspective sau asumarea de roluri. Cu alte cuvinte, exista o abilitate de asumare de roluri sau mai multe? Daca acesti copii nu sunt egocentrici la proba celor trei munti si au o coordonare a perspectivei spatiale buna, sunt acesti copii nonegocentrici n cazul unei probe cognitive sau sociale?
Trecerea de la orientarea egocentrica poate fi relationata cu abilitati mai bune de comunicare si capacitate mai mare de ntelegere empatica. Decentrarea este implicata n asumarea de roluri, care este la randul ei relationata cu un comportament altruist .
Flavell a aratat ca pana si adultii dau dovada uneori de gandire egocentrica, de vreme ce propriile noastre puncte de vedere sunt mai disponibile din punct de vedere cognitiv pentru noi, decat ale altora.
Bibliografie :
Acredola,L.P(1997).Developmental changes in the ability to coordinate perspectives of a large scale space.Developmenta lPpsychology ;
Borke,H(1975).Piagets mountains revisited :changes in the egocentric landscape.Developmental Psychology ;
Bowd,A.D.(1975).The relationship between perceptual egocentrism and field dependence in early childhood.Journal of Genetic Psychology.
|
