ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
Ca un glob de aur luna stralucea
si pe-o vale verde ostile dormea;
Dar pe-un vârf de munte sta Mihai la masa
si pe dalba-i mâna fruntea lui se lasa.
Sta în capul mesei, între capitani
si recheama dulce tinerii sai ani.
Viata noastra trece ca suava roua
Când speranta dulce ne surâde noua.
Astfel asta data viata lor cura;
Cugetele triste nu-i mai turbura;
Luna varsa raze dulci si argintoase;
Austrul le sufla coamele pletoase;
Capitanii toarna prin pahare vin
si în sanatatea lui Mihai închin.
Dar Mihai se scoala si le multumeste
si luând paharul astfel le vorbeste:
- Nu va urez viata, capitanii mei!
Dimpotriva, moarte, iata ce va cei!
Ce e viata noastra în sclavie oare?
Noapte fara stele, ziua fara soare.
Cei ce rabda jugul s-a trai mai vor,
Merita sa-l poarte spre rusinea lor!
Sufletul lor nu e mai presus de fierul
Ce le-ncinge bratul, iau de martur cerul!
Dar românul nu va câmpuri fara flori,
Zile lungi si triste fara sarbatori.
Astfel e vulturul ce pe piscuri zboara:
Aripile taie-i, ca ar vrea sa moara!
Astfel e românul si român sunt eu
si sub jugul barbar nu plec capul meu.
Vara începe
Din stratul de cepe
si se arata
Printre salata
Creste usurel
Printre patrunjel
Apare în lume
Dintre legume,
Sta apoi închisa
Într-o caisa,
E prinsa-n mreaja
Într-o cireasa,
Piersicile-n sine
O ascund mai bine,
E dulce si buna
În orisice pruna,
si-i o-ntreaga vara
În orisice para.
stie sa se suie
Chiar si-ntr-o gutuie,
si e-ntr-adevar
În orisice mar.
Daca vrei ti-o-aduc
Pe-o frunza de nuc.
Toamna rea când vine,
Îsi ascunde bine
Dulcele ei trup
Într-un cantalup
Inima ei vie
În ciorchinii din vie.
Frigul nu o-nfrânge,
Iarna nu o ninge,
Caci e, bunaoara,
La noi în camara.
Clipoceste prin
Butoiul cu vin
si poate sa-nceapa-n
Funia de ceapa,
Nu moare de tot
Nici chiar în compot,
Ba, ramâne-n viata
Chiar si în dulceata.
Este mai simplu sa comunici si sa receptezi anumite informatii decât sa formezi atitudini morale. Pentru ca informatia morala sa devina comportament ea trebuie traita emotional. Cultivarea sentimentelor morale nu este doar o problema de continut, ci si de ordin metodologic (prin utilizarea ilustratiilor, a lecturii explicative, a exemplului moral), deoarece procesul formarii sentimentelor este diferit de cel al formarii notiunilor stiintifice. Sentimentele au un caracter selectiv. Ele sunt orientate spre persoane, fapte, evenimente, obiecte etc. Ele nu se schimba de la o zi la alta si nu pot fi stapânite asa de usor. Daca învatatorul poate formula anumite cerinte în scopul realizarii unor sarcini didactice, sentimentele nu pot fi declansate la comanda, nu se poate cere sau impune elevilor sa-si iubeasca tara într-un anumit moment stabilit, sa admire persoane, fapte, evenimente, locuri etc.
Programele pentru formarea capacitatii de lectura-citre prevad între altele, ca tematica textelor sa reflecte universul copilariei si valorile ei proprii. Studierea textului trebuie sa aiba în vedere citirea corecta, fluenta si expresiva, explicarea cuvintelor si rezolvarea problemelor de vocabular. În afara ilustratiilor din manuale, lectura explicativa ofera ambianta afectiva pentru cultivarea sentimentelor morale. Frumusetile patriei ilustrate în pasteluri sau descrieri cu caracter geografic, portretul unui erou legendar al istoriei sau al culturii pot modela atitudini morale pozitive.
Exemplul moral este o metoda ce ajuta la cultivarea în sufletul copiilor de atitudini pozitive. Se pot evoca: eroii crestinatatii si martirii credintei stramosesti (Constantin Brâncoveanu si fiii lui), eroii istoriei (Mircea cel Batrân, stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Avram Iancu, Tudor Vladimirescu etc), viata unor mari creatori (Mihai Eminescu, George Enescu, Ciprian Porumbescu, Traian Vuia) sau a unor personalitati politice din epoca moderna a statului român (Bratienii, C A Rosetti, Nicolae Iorga etc).
În caracterizarea personajului literar, din perspectiva morala, se disting mai multe etape: 1. remarcarea faptelor lui, comportarea lui în diverse situatii, 2. cuvintele povestitorului despre personaj (caracterizarea directa) insistându-se asupra sensului figurat al imaginilor literare originale, 3. opiniile altor personaje, 4. cuvintele eroului analizat, ca mijloc de autocaracterizare, 5. opiniile elevului cititor cu privire la eroul respectiv. Cunoasterea si aplicarea acestor etape în caracterizarea unui personaj literar conduce la formularea unei opinii personale cu privire la profilul lui fizic si moral.
Lectia de consolidare a cunostintelor de citire conduce la realizarea de obiective cognitive si formativ-educative, cu valoare afectiva. La sfârsitul etapei postabecedare se trece la consolidarea deprinderilor de citire. În aceasta etapa obiectivul principal îl reprezinta însusirea tehnicii lecturii, învatarea instrumentelor muncii cu cartea. A consolida cunostintele de citire înseamna a le face durabile, prin activitati sistematice de repetare curenta. Studierea textului literar presupune citirea lui corecta, fluenta, expresiva si rezolvarea problemelor de vocabular. Este necesar ca învatatorul sa stie Ce si cât se repeta în vederea consolidarii? si Cum se concep si cum se desfasoara aceste lectii?
Lectiile de consolidare si de sistematizare se supun unor reguli determinate de continutul informatiilor si de tehnica activitatii cu cartea.Un criteriu de sistematizare a cunostintelor îl reprezinta tematica textelor cerute de programele scolare pentru fiecare clasa la continuturile învatarii. Tematica asigura o continuitate fireasca si necesara, în mod gradual, la fiecare clasa. Ea se adreseaza în primul rând autorilor de manuale care au libertatea sa decida cu privire la structura si dispunerea în manual a unitatilor de continut din programa. Programa lasa autorilor libertatea de a alege texte pe o tematica ce reflecta universul si valorile copilariei. Întinderea textelor literare si nonliterare din manual este la clasa I de maximum 100 de cuvinte, la clasele urmatoare de 200 de cuvinte, la clasa a III-a si a IV-a pâna la 300 de cuvinte. Între temele posibil de selectat de învatator se pot numara: dragostea si respectul fata de parinti, relatiile dintre frati, respectul fata de cei vârstnici si ajutorarea acestora, aspecte scolare (elemente de viata scolara, raporturi colegiale, respectul fata de învatator etc.), dragostea fata de tara, neam si eroii acestuia, respect fata de credinta etc. Alte criterii de sistematizare a cunostintelor literare, pot fi: genul si speciile literare, abordari metodice s.a.
Secventele (evenimentele unei lectii) de consolidare si de sistematizare pot fi: 1. formularea si prezentarea planului de idei, 2. a secventelor de continut, 3. pregatirea lectiei si 4. desfasurarea ei propriu-zisa. Planul poate fi întocmit de învatator si oferit ca tema pentru acasa. El poate fi însotit de câteva idei formulate fie prin propozitii interogative sau enuntiative ori prin formulari eliptice, recomandându-se elevilor textele sau fragmentele de text vizate de învatator pentru lectia respectiva. O alta varianta de lucru o constituie întocmirea planului în clasa, la începutul lectiei, de catre elevii îndrumati de învatator, dupa ce au luat cunostinta de subiectul lectiei.
În continuare, lectia se desfasoara pe baza planului stabilit si se bazeaza pe lectura. Pentru fiecare idee (secventa de continut) se citeste selectiv textul corespunzator, dupa care se face analiza lui si, în final, se formuleaza ideea principala ce sugereaza mesajul principal. Se citesc si se analizeaza secventele urmatoare, corespunzatoare fiecarui punct din plan. Lectia se încheie cu formularea si sublinierea a ceea ce este esential din întregul continut al temei. Concluzia poate fi scrisa pe tabsa si în caiete.
Cerintele desfasurarii unei lectii de consolidare a cunostintelor de citire:
1. realizarea unei corelatii, a unor interferente între cunostintele selectate, a unor sinteze din mai multe texte ce au fost utilizate pe parcursul lectiei, ce asigura retentia si transferul de cunostinte din manuale si din alte surse de informare,
2. introducerea unor elemente de noutate: sistematizarea si esentializarea, recurgerea la informatii din diverse surse.
În ciclul primar elevii si-au format capacitatea de a se orienta într-un text scris . Ei si-au însusit tehnica muncii cu cartea si si-au format gustul pentru lectura, ce ar trebui sa devina un prieten nedespartit toata viata. Lectura expresiei tiparite (carti, reviste, ziare, publicatii, mesajele prin internet) reprezintra una dintre cele mai raspândite si intense activitati ale omului modern. Programele actuale de Limba si Literatura Româna nu mai contin liste bibliografice obligatorii sau facultative, lasând selectarea textelor pentru citit la latitudinea autorilor de manuale si a învatatorilor. La clasa I lectura este dublata fie de lectura pe banda magnetica sau video, de ilustratii sau benzi desenate cu scene din povesti. La clasa a II-a obiectivul principal îl reprezinta întelegerea mesajului textelor insistându-se asupra aspectelor lexicale si stilistice ale textului citit.
Succesul activitatii de citire este asigurat de întelegerea de catre elevi prin efort propriu a mesajului celor citite. Literatura asigura latura estetica a educatiei, elevii descoperind prin intermediul ei un tezaur imens de informatii, de experiente, de modele, de emotii si sentimente. Prin lectura elevii îsi formeaza capacitatea de a surprinde, de a descoperi continuturi si forme ale realitatii, exprimate într-o multitudine de modalitati de expresie, de a le asocia unele cu altele. Lectura stimuleaza interesul pentru cunoastere, capacitatea de selectie, de asociere a semnificatiilor multiple ale realitatii.
Elevul familiarizat cu mesajul unui text îi întelege sensul figurat, caracterul metaforic (entropic) specific, el stapânind acum cunostinte primare de teorie literara, ce îl ajuta sa deosebeasca o poezie de un text în proza artistica sau nonartistica, un text literar de unul stiintific. Programele prevad exercitii de identificare a elementelor descriptive într-o naratiune, exercitii de identificare a dialogului într-o povestire, exercitii de recunoastere si de prezentare sumara a trasaturilor fizice si sufletesti ale personajelor, exercitii de discutare a textelor citite în functie de personaje (cine?), timp si spatiu (unde?, când?), modul de derulare a evenimentelor (cum?).
Programa prevede si activitati de selectare a lecturilor în functie de optiunile elevilor, conversatii în grup, unde elevii pun si raspund singuri la întrebari. Învatatorul trebuie sa urmareasca la lectiile de citire nu numai continutul mesajului literar (despre ce este vorba în lectie?), ci sa fie interesat a atrage atentia elevilor si asupra modului cum se comunica, dezvoltând continutul cognitiv si estetic al textului. Ei trebuie sa distinga principalele moduri de expunere literara (proza, poezie, dramaturgie) si genurile fundamentale (epic, liric si dramatic). Lectura particulara se desfasoara acasa, de aceea elevul trebuie sa stie sa întocmeasca o fisa de lectura unde sa noteze autorul si titlul cartii, continutul pe scurt (tema si subiectul), citatele ce merita a fi memorate, momentele subiectului, portretele, expresiile cu valoare artistica.
Forme de îndrumare a lecturii particulare sunt:
1. povestirea (povestirea model a învatatorului, povestirea de catre elev a lecturii efectuate acasa, povestirea de catre toti elevii a episoadelor unei lecturi recomandate anterior de catre învatator, vizionarea unei pelicule cinematografice cu subiect identic povestirii citite acasa de catre elevi),
2. recenzia permite formularea unor pareri concise despre o carte citita, ilustrând autorul si titlul, tema si subiectul pe scurt, ce episod si ce fragment a atras atentia în mod special (recenzia este valabila pentru claselele III si IV),
3. lectiile de popularizare a cartilor unor scriitori (medalioane literare dedicate operelor lui Mihai Eminescu, Nichita Stanescu etc.)
4. Învatatorul îndruma elevii la biblioteca scolii si le ofera exemple privind modul cum pot sa solicite o carte sau cum se întocmeste o fisa de lectura.
Bifati raspusul correct:
Între cartile fundamentale ale copilariei se numara:
a) basmele lui Petre Ispirescu, Mihai Eminescu, Ion Creanga, Ioan Slavici, Duiliu Zamfirescu,
b) schitele lui I L Caragiale,
c) povestirile lui Bratescu-Voinesti,
d) fabulele lui Grigore Alexandrescu, George Topârceanu, Elena Farago,
e) prozele lui Urmuz,
f) romanele lui Nicolae Breban si Alexandru Ivasiuc.
a) Amintiri din copilarie de Ion Creanga,
b) Mara de Ioan Slavici,
c) Romanul adolescentului miop de Mircea Eliade, d) La Medeleni de Ionel Teodoreanu.
a) Nica,
b) Lizuca,
c) Toma Nour,
d) Tica
|
