Romanul - Baltagul, de M. Sadoveanu

PROIECT DE LECŢIE

scoala: scoala Generala cu clasele I - VIII Sīntamarie-Orlea

Propunator: prof. Vucescu Monica

Data:

Disciplina: Limba si literatura romāna

Clasa: a VIII-a

Unitatea de īnvatare: Romanul

Subiectul lectiei Baltagul, de M. Sadoveanu - compozitia; subiectul romanului; momentele principale ale

subiectului; imaginea vietii pastorilor, cu obiceiuri si traditii

īn strānsa legatura cu ciclurile naturii; elementele folclorice;

lectura citatelor ilustrative.

Tipul lectiei: De īnsusire a noilor cunostinte

DEMERSUL DIDACTIC

MOTIVAŢIA este o lectie valoroasa din perspectiva metodelor activ - participative, īn sprijinul dezvoltarii interesului pentru lectura si a gustului estetic; lectia se sprijina pe priceperile si deprinderile deja formate īn decodarea mesajului artistic si urmareste, īn principal, perfectionarea continua a capacitatii de comunicare prin valorificarea notiunilor īnsusite si de investigare a unui text literar.

OBIECTIVUL CADRU cultivarea receptivitatii literar - artistice a elevilor, cu referire speciala asupra universului operei epice īn proza.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:

1.1 sa īnteleaga semnificatia generala a mesajului oral, sesizānd progresia si coerenta ideilor exprimate;

1.7 sa manifeste toleranta fata de opiniile diferite exprimate de interlocutori si sa ia o atitudine critica fata

de argumentele ascultate;

sa construiasca un discurs oral pe o tema data;

2.5 sa capteze atentia interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului;

3.1 sa interpreteze un text literar, facānd corelatii īntre nivelurile fonetic, lexical, morfologic si semantic;

3.3 sa identifice valori etice si culturale īntr-un text, exprimāndu-si impresiile si preferintele;

4.1 sa elaboreze texte apartinānd diverselor stiluri functionale, adaptānd redactarea la situatia de comunicare si la partener.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

O1 - sa cunoasca modul īn care M. Sadoveanu reconstituie structuri sociale ce apartin unui mod arhaic de

viata, cu profiluri umane determinate de acestea;

O2 - sa identifice partile componente ale romanului: īntāmplarea narata, etapele naratiunii;

O3 - sa interpreteze viziunea autorului asupra universului rural;

O4 - sa stabileasca analogii cu balada populara Miorita pentru a ilustra prelucrarea creatoare a mitului

mioritic realizata de M. Sadoveanu;

O5 - sa recunoasca personajele si sa realizeze o scurta caracterizare a lor;

O6 - sa-si delimiteze propriile convingeri morale īn raport cu lumea īnfatisata;

O7 - sa evidentieze modurile de expunere folosite de autor;

O8 - sa recunoasca procedeele artistice;

O9 - sa defineasca viziunea, suspansul si romanul;

CONŢINUTURI UTILIZATE: Definitie, caracteristici, sentimente, continut de idei, tipuri umane, realizare artistica.

CONDIŢII PREALABILE:

- clasa la nivel mediu;

- elevii poseda capacitatea de a aborda un text literar;

- elevii vor lucra pe grupe compacte si vor expune rezultatele produselor lor.

EVALUAREA: - elevii completeaza fisele de munca independenta, cadranul si ciorchinele. 20320w2213u

RESURSELE sI MANAGEMENTUL TIMPULUI

A.      Resurse materiale: Limba si literatura romāna manual clasa a VIII-a, Al. Crisan, S. Dobra, F. Sānmihaian, Ed. Humanitas Educational, Bucuresti, p.132-153; Limba romāna caietul elevului clasa a VIII-a, Al. Crisan, S. Dobra, F. Sānmihaian, Ed. Humanitas Educational, 2005, Bucuresti, p.146-160; Baltagul, M. Sadoveanu, E.P.L., 1969, Bucuresti, p. 5-126; fise de lucru.

B.     Resurse de timp: - timpul de desfasurare: 8 ore

METODE sI PROCEDEE: conversatia, expunerea, lectura explicativa, spargerea ghetii (gāndirea critica), brainstorming - ul, reflectia, gāndirea activa, activitatea pe grupe, metoda cadranelor (gāndirea critica), munca independenta, metoda calendar (povestirea īn lant).

SCENARIU DIDACTIC

ORA I

I. Captarea atentiei: conversatia situationala, pregatirea pentru lectie( elevii īsi pregatesc manualele si caietele).

II. Reactualizarea cunostintelor ( balada populara Miorta) si dirijarea noii īnvatari.

Se verifica executarea si calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, citindu-se doua variante de compunere. Oral, se accentueaza anumite caracteristici ale operei.

Paralel cu verificarea temei, se face controlul cunostintelor teoretice cu ajutorul urmatoarelor itemuri:

Care este motivul si conflictul baladei?( doi ciobani pun la cale uciderea celui de-al treilea pentru a-i lua oile)

Ce element predomina īn balada?( elementul miraculos)

Cum caracterizati personajul feminin?( femeie singura, īndurerata de pierderea fiului)

Care este reperul temporal si spatial prezentat?(naratiunea este imprecisa, fiind asemanatoare timpului

si spatiului specific basmului)

Ce este alegoria?(reprezinta substituirea unei imagini cu alta, īn virtutea unor asemanari sau corespondente dintre ele)

III. Prezentarea noului continut

Se cere elevilor sa numeasca ce opere din creatia sadoveniana au citit.( raspunsuri posibile: Dumbrava minunata, Domnu Trandafir, Iapa lui Voda, s.a.)

Se comunica elevilor ca astazi se īncepe studierea romanului Baltagul de M. Sadoveanu. Se citeste apoi, marturisirea Profirei Sadoveanu cu privire la elaborarea romanului Baltagul si li se cere elevilor sa explice faptul ca aceasta capodopera a fost scrisa totusi numai īn zece zile.

IV. Prezentarea sarcinilor de īnvatare si obtinerea performantei

Se face de catre profesor si de catre elevi lectura expresiva a fragmentelor din manual, dupa care prin metoda brainstorming-ului se realizeaza o sinteza a celor īntelese din textul citit, folosind urmatoarele itemuri:

• Ce nareaza autorul? ( īntāmplari)
• Ce ne prezinta īn roman?( se prezinta oameni īntr-un anumit spatiu, acela al muntilor Moldovei. Se comunica

elevilor ca acest spatiu īncepuse sa-i fie cunoscut autorului, īnca din 1906 si ca

devenise unul din izvoarele inspiratiei sale, viata oierilor fiindu-i bine cunoscuta.)

Care este, pe scurt, firul epic al romanului?

( Vitoria Lipan īsi asteapta sotul plecat de prea mult timp, la Dorna sa cumpere oi. Vazānd ca nu se mai īntoarce se hotaraste sa plece īn cautarea lui īmpreuna cu fiul ei Gheorghita. Pentru plecare face o serie īntreaga de preparative gospodaresti si religioase. Reface apoi drumul pāna la Dorna, ia contact cu alti oameni si alte feluri de societati decāt cea cu care era familiara si pāna la urma, ajutata si de prietenii pe care si-i face pe drum īsi gaseste sotul mort īntr-o rāpa, dar descopera totodata si faptasii crimei, pedepsindu-i pentru fapta nelegiuita prin aceeasi arma ce au folosit-o si ei, īnsa, spre deosebire, īn legitima aparare.)

Ce asemanari si deosebiri observati īntre balada populara Miorta si romanul Baltagul?

( au acelasi motiv si conflict; daca īn balada predomina miraculosul, īn roman predomina realul; spre deosebire de personajul feminin al baladei, īn roman acesta este puternic, energic, hotarāt sa razbune moartea celui drag; spatiul din Baltagul este bine conturat, la fel si timpul poate fi dedus din evenimente)

V. Asigurarea feed-back-ului

conversatia situationala, pregatirea pentru lectie( elevii īsi pregatesc manualele si caietele).

II. Enuntarea obiectivelor

III.Reactualizarea cunostintelor (romanul Baltagul, de M. Sadoveanu - firul epic, timp si spatiu

Se verifica executarea si calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind pusi elevii fiecarei grupe sa citeasca planul simplu de idei realizat, iar īn acelasi timp profesorul corecteaza si noteaza pe tabla planul de idei. Ceilalti elevi urmaresc si īsi noteaza pe caiete planul de idei de pe tabla.

Se cere fiecarei grupe sa rezume īn cel mult zece rānduri capitolul studiat.

IV.Prezentarea sarcinilor de īnvatare si obtinerea performantei

Astazi vom discuta despre firul epic, timpul si spatiul romanului Baltagul, de M. Sadoveanu. Pentru precizarea acestora se vor urmari exercitiile de la studiul textului din manual de la pagina 144 si se vor folosi itemurile:

Care sunt momentele subiectului? Raspunzānd la īntrebare se va realiza pe tabla si īn caiete urmatoarea schema:

1. situatia initiala (expozitiunea) - cap. I-III -cunoastem satul de munte cu toate caracteristicile sale, facem

cunostinta cu cāteva dintre personaje si abia se schiteaza

trasaturile Vitoriei Lipan

2. cauza care declanseaza

actiunea (intriga) - cap. IV-VI -dominata de tensiunea asteptarii, a incertitudinilor, a

consultarilor si a preparativelor pentru plecare

desfasurarea actiunii - cap. VII-XIII -liniara, simpla, prezinta drumul parcurs de Vitoria si Gheorghita

pāna īn momentul descoperirii adevarului. Sunt prezentate:

nunta, botezul, īnmormāntarea, cu toate datinile fixate de

veacuri.

4. rezolvarea situatiei dificile

(punctul culminant) - cap. XIV-XVI -dramatica, īn care dominanta este savārsirea actului justitiar,

pe baza normelor morale ale poporului si cu respectarea

datinilor acestuia

5.situatia finala( deznodamāntul) - cap. XVI- o prezinta pe Vitoria care ia frāiele gospodariei īn māinile sale

si īncepe rānduiala dupa datina strabuna.   

Care este prima referire temporara din text si ce moment al actiunii marcheaza ea?

( Vitoria(.)stānd singura pe prispa, īn lumina de toamna(.). .s-acu Sfāntu-Andrei

era aproape.)

Ce rol au indicii temporali īn text? Notati astfel de secvente si comentati-le.

(toamna - tārgul de oi de la Dorna; Sf. Andrei - momentul cānd Vitoria īsi da seama

ca īntārzierea sotului este suspecta; īnaintea sarbatorilor de iarna- īntoarcerea lui

Gheorghita acasa; Boboteaza - plecarea la Piatra-Neamt si la manastirea Bistrita;

27 februarie - īncepe īmplinirea hotarārii; 10 martie - plecarea spre Dorna; "luna

lui martisor", "soarele īsi slobozise iarasi puterile" - gasirea cāinelui, certitudinea

crimei; "Drumul se curatise de ape si se zvānta.(.) pamāntul se ochise bine si

īnverzeau pajisti" - gasirea lui Nechifor īn rāpa; primavara, pe vremea postului mare

praznicul; la praznic, la asfintitul soarelui -- demascarea criminalului; " Catra

Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" popasul celor trei ciobani la ultima Dorna).

Comentati modul īn care este realizata descrierea satului la īnceputul capitolului I.

(imagine panoramica, generala dar foarte clara datorita micilor amanunte: sat risipit pe

sub padurea de brad, "cu casute sindrilite īntre garduri de razlogi")

Care este traseul parcurs de cele doua personaje?

(Bicaz Calugareni Farcasa Borca Cruci tinutul Dornelor Vatra Dornei

īntoarcerea la Borca si reluarea cautarilor Borca Sabasa muntele Stānisoara Suha

satul Doi Meri si īntoarcerea īn Sabasa

Comentati modul de descriere a tinuturilor Dornei referindu-va la elementele descrise, atmosfera surprinsa, impresia de ansamblu.

(elemente descrise - oameni curati, "cu aprindere si patima"; spatiul Dornelor: "numai

pāraie, numai muntisori cu brazi, tapsanuri si asezari de sate", cu "drum de dezghetat

cu pāraie sub omat"; atmosfera surprinsa - "oameni veseli, petrecareti care-si traiesc

zilele ca si cum ar fi ultima din aceasta viata"; )

V. Asigurarea feed-back-ului

Se fac observatii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informati continuu despre felul cum īsi īndeplinesc sarcinile de īnvatare.

VI. Asigurarea retentiei si a transferului

Se da, ca activitate independenta acasa, rezumarea īntregului roman īn maximum o pagina.

ORA a III-a

I. Captarea atentiei: conversatia situationala, pregatirea pentru lectie( elevii īsi pregatesc manualele si caietele).

II. Enuntarea obiectivelor

III.Reactualizarea cunostintelor (romanul Baltagul, de M. Sadoveanu - lumea descrisa: oameni si

obiceiuri; experiente initiatice

Se verifica executarea si calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind pusi cātiva elevi sa citeasca rezumatul realizat, iar ceilalti īsi verifica rezumatele, facānd corecturile necesare.

IV.Prezentarea sarcinilor de īnvatare si obtinerea performantei

Astazi vom discuta despre lumea descrisa: oameni si obiceiuri; experientele initiatice din romanul Baltagul, de M. Sadoveanu. Pentru precizarea acestora se vor urmari exercitiile de la studiul textului din manual de la pagina 146 si se vor folosi itemurile urmatoare realizāndu-se totodata pe tabla si īn caiete o schema:

Cum sunt prezentati oamenii de la munte? Faceti referire la capitolele I si X.

( Muntenii sunt: - oameni simpli, linistiti, īmpacati cu soarta lor

- iuti si nestatornici ca apele

- rabdatori īn suferinti

- fara griji īn bucurii

- ferindu-se de oamenii de la cāmpii

- le plac dragostea, betia si datinile

Cum sunt prezentati oamenii de la oras? Comparati felul de a fi a oamenilor de la tara si de la oras.

( orānduiti ierarhic, oamenii de la oras par a fi mai bine organizati, dar tot spre

deosebire de cei de la tara sunt mult mai "īnghesuiti" si par a nu avea linistea

si libertatea acestora)

Comentati modul īn care obiceiurile si traditiile populare ordoneaza viata oamenilor de la tara, referindu-va la capitolul V.

(īnaintea sarbatorilor de iarna ciobanii urca la casele lor lasānd treburile oieritului

rezolvate pāna īn primavara, iar oile la stāna din vale, sarbatorile de iarna implica o

multime de traditii capra, calutul, urarile; la boboteaza, preotul sfinteste fāntānile,

izvoarele si toate apele; Vitoria tine post 12 vineri, iar īn cea de-a saptea merge la

manastirea Bistritei; Minodora se intereseaza de horele ce se joaca la vale, īn locul

unde ierneaza oile; etc.)

Comentati cele trei evenimente esentiale ale existentei, referindu-va la ritualul specific fiecarei ceremonii, atmosfera tipica si se4mnificatia fiecaruia.

(ritualul specific - botezul -Vitoria īntālneste la Borca o "cumetrie", fiind invitata mai

mult fara voie decāt cu, pune "rodin sub perna un costei de bucatele de zahar si pe fruntea crestinului celui nou o hārtie de douazeci de lei", respectānd īntocmai datina cu care era īnvatata; nunta- o īntālneste la Cruci, aici mireasa si drustele au flori īn par, nevestele poarta "numai catrinti si bonditi", vorniceii le ies īnainte pentru a-i invita, le ofera sa bea īn cinstea mirilor, amenintāndu-i cu pistoalele de nu le intra īn voie, iscusita Vitoria face o urare foarte frumoasa miresei; īnmormāntarea - gasindu-l pe mort, aprinde lumānari si privegheaza īn asteptarea autoritatilor la capatāiul acestuia, īl īngroapa apoi dupa datina oferind fiecaruia la iesirea din cimitir " un sfert de pāne s-un paharel de rachiu", apoi īmparte coliva si invita oamenii la praznic, unde gateste dupa datina postului, dar ofera bautura aleasa; atmosfera tipica - daca la nunta si la botez oamenii petrec, fiind veseli, primitori si foarte galagiosi, la īnmormāntare desi se strāng la praznic, nu se veselesc, fiind linistiti; semnificatia - fiecare dintre ele marcheaza un moment important īn viata omului, reprezentānd un ciclu ritualic crestinesc dupa care se ghideaza oamenii.)

Comentati secventele care marcheaza momentele-cheie īn maturizarea lui Gheorghita.

(din vorbele mamei sale Gheorghita a īnteles ca seninatatea copilariei si bucuriile ei s-au spulberat si de acum el va fi sprijinul casei, si desi cunostea deja mestesugul oieritului cu toate rānduielile sale, s-ar mai fi bucurat de copilarie si de vremea petrecuta cu tinerii din sat, vorbind despre fete; din lumea de la oras sau din spusele oamenilor el nu prea īntelege nimic, neobservānd multe din cele vazute sau īntelese de Vitoria, īnsa toata aceasta īnsiruire de evenimente la care participa īl maturizeaza fara a-si da seama ce se petrece cu el.)

Ce rol are Vitoria īn acest proces de maturizare?

(are rol de ghid, īncurajāndu-l si īndrumāndu-l mereu spre ceea ce trebuia īnfaptuit)

V. Asigurarea feed-back-ului

Se da, ca activitate independenta acasa, rezolvarea exercitiului 5, din manual de la pagina 147.

ORA a IV-a

I. Captarea atentiei: conversatia situationala, pregatirea pentru lectie( elevii īsi pregatesc manualele si caietele).

II. Enuntarea obiectivelor

III.Reactualizarea cunostintelor (romanul Baltagul, de M. Sadoveanu - personajele

Se verifica executarea si calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind pusi cātiva elevi sa citeasca tema, iar ceilalti urmarind pe propriile caiete si facānd corecturile necesare.

IV.Prezentarea sarcinilor de īnvatare si obtinerea performantei

Astazi vom discuta despre personajul principal romanului Baltagul, de M. Sadoveanu. Pentru precizarea acestora se vor urmari exercitiile de la studiul textului din manual de la pagina 148 si se vor folosi itemurile urmatoare realizāndu-se totodata pe tabla si īn caiete o schema:

Care sunt modalitatile de caracterizare ale Vitoriei Lipan īntālnite īn roman?

VITORIA LIPAN - personajul principal al romanului - descinde din mitul mioritic

Caracterizare directa facuta de autor, de alte personaje sau autocaracterizare

Trasaturi fizice - "Ochii ei caprii, īn care parca se rasfrāngea lumina castanie a parului, erau dusi departe (.)

Acei ochi aprigi si īnca tineri cautau zari necunoscute."

Trasaturi morale -munteanca de la Magura Tarcaului, are viata grea ca femeile de la munte, uneori "stau

vaduve īnainte de vreme, ca dānsa"; plina de "gānduri", de "patima si de durere", "ea se

socotea moarta ca si omul ei care nu era lānga dānsa"

Caracterizare indirecta rezultata din faptele, comportamentul, gāndurile si framāntarile personajului; mediul īn care traieste

Trasaturi fizice - statea vinerea "fara hrana, fara apa, fara cuvānt, cu broboada cernita peste gura" - imagine

a durerii

Trasaturi morale -personaj īndurerat ce-si urmeaza neobosita drumul destinului, pastratoare a datinii strabune,

crede īn visele premonitorii, tenace, dārza, inteligenta - ea reconstituie scena crimei īn cel

mai mic detaliu, traieste un puternic zbucium interior, sotie iubitoare īsi cunoaste foarte bine

sotul, iscusita, cu spirit practic, se pricepe a-si orāndui treburile gospodaresti, are

capacitatea de a īnvinge greutatile ivite īn cale; prenumele ei semnifica biruinta, fiind "un

Hamlet feminin"- asa cum o caracteriza G. Calinescu

V. Evaluarea performantei

Se da, ca activitate independenta acasa, realizarea caracterizarii Vitoriei Lipan.

ORA a V-a

I. Captarea atentiei: conversatia situationala, pregatirea pentru lectie( elevii īsi pregatesc manualele si caietele).

II. Enuntarea obiectivelor

III.Reactualizarea cunostintelor (romanul Baltagul, de M. Sadoveanu - personajele

Se verifica executarea si calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind pusi cātiva elevi sa citeasca tema, iar ceilalti urmarind pe propriile caiete si facānd corecturile necesare. Se solicita elevilor rezolvarea testului de evaluare ANEXA 2, avānd timp de lucru 15 minute.

IV.Prezentarea sarcinilor de īnvatare si obtinerea performantei

Astazi vom discuta despre personajele secundare ale romanului Baltagul, de M. Sadoveanu. Pentru precizarea acestora se vor urmari exercitiile de la studiul textului din manual de la pagina 148-149 si se vor folosi itemurile urmatoare realizāndu-se totodata pe tabla si īn caiete o schema:

Cum este prezentat Nechifor Lipan?

NECHIFOR LIPAN - personajul absent al romanului- descinde din mitul mioritic

Caracterizare directa facuta de autor, de alte personaje sau autocaracterizare

Trasaturi fizice - omul cu caciula brumarie si cojoc de miel negru, calare pe un cal tintat īn frunte

Trasaturi morale -"vrednic romān" si nepasator īn fata primejdiilor, avea mestesug la vorba, harnic, tinea īn

buna rānduiala stānele si ciobanii, era māndru

Caracterizare indirecta rezultata din faptele, comportamentul, gāndurile si framāntarile personajului; mediul īn care traieste

Trasaturi fizice - barbat matur, cu mustata neagra si ochii "cu sprāncene aplecate", īndesat si spatos, om

puternic

Trasaturi morale iubitor de viata si de petreceri, darnic si generos, curajos si neīnfricat, are dimensiunile unui

erou de balada imaginea īn care se apara de atacatori īn noapte.

Cum este prezentat Gheorghita Lipan?

GHEORGHIŢĂ LIPAN - personaj secundar al romanului

Caracterizare directa facuta de autor, de alte personaje sau autocaracterizare

Trasaturi fizice - avea saptesprezece ani, era un flacau sprāncenat, cu ochii caprii, ca ai Vitoriei, cu zāmbet

frumos "ca de fata", si "abia īncepuse sa-i īnfiereze mustata", purta chimir nou si o bundita

īnflorata

Caracterizare indirecta rezultata din faptele, comportamentul, gāndurile si framāntarile personajului; mediul īn care traieste

Trasaturi morale - nu e vorbaret, dar e explicit; este deja initiat īn tainele oieritului; ager la minte, stiutor de

carte, dovedeste sensibilitate, respect filial si credinta īn Dumnezeu; fire meditativa,

retraieste nostalgic amintirea copilariei, trece se maturizeaza, receptiv la nou, dar fara a

ignora traditia

V. Asigurarea feed-back-ului

Se da, ca activitate independenta acasa, realizarea caracterizarii lui Nechifor Lipan.

ORA a VI-a

I. Captarea atentiei: conversatia situationala, pregatirea pentru lectie( elevii īsi pregatesc manualele si caietele).

II. Enuntarea obiectivelor

III.Reactualizarea cunostintelor (romanul Baltagul, de M. Sadoveanu - structuri narative, modurile de

expunere, tensiune dramatica si

suspans, viziunea

Se verifica executarea si calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind pusi cātiva elevi sa citeasca tema, iar ceilalti urmarind pe propriile caiete si facānd corecturile necesare.

IV.Prezentarea sarcinilor de īnvatare si obtinerea performantei

Astazi vom discuta despre structuri narative, modurile de expunere, tensiune dramatica si suspans si viziunea romanului Baltagul, de M. Sadoveanu. Pentru precizarea acestora se vor urmari exercitiile de la studiul textului din manual de la pagina 150-152 si se vor folosi itemurile urmatoare, realizāndu-se totodata pe tabla si īn caiete o schema:

Textul īncepe cu o secventa retrospectiva, īn care Vitoria īsi aminteste o poveste spusa de sotul ei la diverse petreceri. Discutati modul īn care aceasta secventa este inserata īn firul narativ si rolul plasarii ei la īnceputul romanului.

( rolul secventei este de a evidentia ca personajul Nechifor Lipan este absent si de

a ajuta la crearea aurei sale legendare. Pornind de la povestea lui Nechifor se

trece la prezentarea personajului principal al romanului, aflat īn strānsa

legatura cu acesta, fiind vorba de sotia sa credincioasa.)

RETROSPECTIVA este procedeul prin care un moment anterior este adus īn prezentul naratiunii. Cel mai adesea retrospectiva se realizeaza prin rememorarea sau evocarea de catre narator sau de catre un personaj a unor evenimente/īntāmplari din trecut.

Care este modul de expunere predominant īn text si ce alte moduri se mai īntālnesc?

(modul de expunere predominant este naratiunea, care se īmbina cu dialogul,

cu pasajele descriptive si cu monologul interior.)

Comentati felul īn care se realizeaza suspansul īn roman si īn special īn ultimul capitol.

( suspansul īncepe o data cu īntārzierea lui Nechifor Lipan si creste trepat īn

ritmul accentuarii nelinistii Vitoriei, care-l considera mort, dar spera sa-l

gaseasca viu si atinge punctul sau culminant, īn ultimul capitol, cānd Vitoria

īl īncolteste pe Calistrat Bogza.)

SUSPANSUL este o traire a cititorului, ascultatorului sau a spectatorului, care asteapta plin de emotie o evolutie sau o finalizare dramatica a actiunii. Emotia asteptarii, curiozitatea si efectul de surpriza tin treaz interesul publicului. Joaca un rol important īn literatura de aventuri, politista sau stiintifico-fantastica.

Cine relateaza īntāmplarile din romanul Baltagul?

(atāt naratorul, cāt si personajele)

Īn unele scurte pasaje din text un personaj devine narator. Comentati din acest punct de vedere rolul reconstituirii faptelor povestita de Vitoria la praznic.

( reconstituirea faptelor, pe care Vitoria o realizeaza īn timpul praznicului, are

rolul de a creste tensiunea dramatica si de a restrānge perspectiva asupra

evenimentelor)

VIZIUNEA se refera la perceperea lumii prezentate īn roman de catre un subiect care este narator sau personaj. Omniscienta este un tip de perspectiva narativa īn care naratorul are o perceptie ilimitata - el cunoaste totul despre lumea pe care o prezinta, dar si despre framāntarile interioare ale personajelor.

ROMANUL este o specie a genului epic īn proza, cu o actiune mai complicata si de mai mare īntindere decāt a celorlalte specii epice īn proza, desfasurata pe mai multe planuri, cu personaje numeroase.

Discutati Baltagul īn comparatie cu Miorita, referindu-va la dimensiunea textului, numarul personajelor, complexitatea personajelor, felul actiunii (simpla/complexa), detalierea naratiunii, complexitatea lumii descrise.

(dimensiunea mult mai mare a textului, cuprinzānd XVI capitole; spre deosebire de balada Miorita unde exista cinci personaje - cei trei ciobanei, mioara nazdravana si maicuta - īn roman personajele sunt mult mai numeroase si mult mai bine conturate īn ce priveste portretul moral, actiunea este complexa, dezvoltata pe mai multe planuri, naratiunea este detaliata prezentānd o multime de alte fapte pe lānga cele principale si īntreaga lume prezentata este realizata complex, aratānd diverse aspecte sociale, mentalitati si atitudini diferite de la o zona la alta, zugravind īn toata complexitatea ei o epoca, pe cānd īn balada apar doar doua fapte, cel al crimei si cel al cautarii de catre maicuta.)

V. Asigurarea feed-back-ului

Se fac observatii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informati continuu despre felul cum īsi īndeplinesc sarcinile de īnvatare.

VI. Asigurarea retentiei si a transferului

Se alcatuiesc patru grupe de elevi, carora li se va repartiza de catre profesor una din urmatoarele argumentari privind romanul Baltagul roman monografic roman mitic roman initiatic roman politist. Fiecare membru al grupei va aduce argumente pro sau contra acestor interpretari. Se vor da explicatiile minime necesare.

ORA a VII-a

I. Captarea atentiei: conversatia situationala, pregatirea pentru lectie( elevii īsi pregatesc manualele si caietele).

II. Enuntarea obiectivelor

III.Reactualizarea cunostintelor (romanul Baltagul, de M. Sadoveanu - interpretarea textului

Se verifica cunostintele dobāndite, executarea si calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, printr-un test de evaluare, īn care fiecare elev al grupei va scrie argumentarea la care a fost repartizat, avānd timp de lucru 20 minute.

IV.Prezentarea sarcinilor de īnvatare si obtinerea performantei

Astazi vom discuta despre structuri narative, modurile de expunere, tensiune dramatica si suspans si viziunea romanului Baltagul, de M. Sadoveanu. Pentru precizarea acestora se vor urmari exercitiile de la studiul textului din manual de la pagina 153 si se vor folosi itemurile urmatoare, realizāndu-se totodata pe tabla si īn caiete o schema:

Care este semnificatia motivului calatoriei īn romanul Baltagul? Alegeti din urmatoarele motive si argumentati: cautarea adevarului, dorinta de schimbare interioara, o confruntare cu noi universuri, dorinta de cunoastere, cautarea nemuririi, nevoia de noi experiente, o aventura/o cercetare, initierea īn tainele universului.

(motivul cautarii adevarului)

Vitoria este sigura ca sotul ei a fost ucis. Care este scopul calatoriei sale: prinderea si pedepsirea ucigasilor, aflarea adevarului, īnfaptuirea justitiei, razbunarea, descoperirea cauzelor omorului, īmplinirea datinilor crestine?

( Vitoria pleaca mai īntāi īn cautarea adevarului, apoi cauta īmplinirea justitiei

prin prinderea si pedepsirea faptasilor si īn final īmplinirea datinilor crestine.)

Comentati semnificatia ce o are calatoria pentru fiecare din cele doua personaje.

( Vitoria cunoaste lumea de jos si cealalta lume a orasului, careia i se adapteaza

cu usurinta, iar Gheorghita se maturizeaza, dobāndind experienta si initiindu-

se īn tainele vietii.)

V. Asigurarea feed-back-ului

Se fac observatii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informati continuu despre felul cum īsi īndeplinesc sarcinile de īnvatare.

VI. Asigurarea retentiei si a transferului

Se da, ca activitate independenta acasa, realizarea integrala a comentariului la romanul Baltagul, de M. Sadoveanu.

ORA a VIII-a

I. Captarea atentiei: conversatia situationala, pregatirea pentru lectie( elevii īsi pregatesc manualele si caietele).

II. Enuntarea obiectivelor

III.Reactualizarea cunostintelor (romanul Baltagul, de M. Sadoveanu - interpretarea textului

Se verifica cunostintele dobāndite, executarea si calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind pusi cātiva elevi sa citeasca comentariul realizat, iar ceilalti īsi verifica propriile comentarii, facānd corecturi, daca sunt necesare.

IV. Obtinerea performantei

Astazi vom discuta testele de evaluare date īn ora precedenta, realizānd corecturile necesare si completānd tabelele de pe tabla, pe care elevii si le noteaza īn caiete. ANEXA 3. Pentru aceasta se folosesc urmatoarele itemuri:

Care sunt trasaturile romanului monografic?

totul are un aer patriarhal trasaturile esentiale ale oamenilor de la munte; īsi desfasoara viata īn

functie de anotimpuri; satul, organiz. gospodariei si relatiile din familie au o anumita traditie;

perceptia asupra oamenilor de la oras ;obiceiurile si traditiile de pe valea Tarcaului)

Care sunt trasaturile romanului mitic?

(preia si dezvolta motivele principale din balada Miorita; balada - crima ipotetica / roman - crima

īndeplinita; personajul feminin īn cautarea celui disparut; motivul calatoriei se completeaza cu cel al

cautarii adevarului; latura mitica a romanului se īmbina cu latura realista;.)

Care sunt trasaturile romanului initiatic?

(romanul formarii unei personalitati; īnfatiseaza maturizarea lui Gheorghita; disparitia tatalui īl pune īn

situatii, ce-i marcheaza devenirea; rolul Vitoriei īn maturizarea lui Gheorghita; experienta fundamentala

a Vitoriei)

Care sunt trasaturile romanului politist?

(este politist pentru ca se ocupa cu rezolvarea unei crime; cautarea adevarului este planificata si

urmarita riguros; refacerea traseului parcurs de Nechifor Lipan; culegerea informatiilor; rezolvarea

crimei; importanta baltagului)

V. Asigurarea feed-back-ului

Se fac observatii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informati continuu despre felul cum īsi īndeplinesc sarcinile de īnvatare.

VI. Asigurarea retentiei si a transferului

Se da, ca activitate independenta acasa, urmatorul exercitiu:

Argumentati ce anume v-a placut īn romanul Baltagul, de M. Sadoveanu si ce v-a plictisit sau vi s-a parut neinteresant īn acelasi roman?

ANEXA 1 - TEST DE EVALUARE

Comentati atitudinea Vitoriei Lipan referindu-va la confruntarea dintre traditie si inovatie, asa cum reiese din replica finala a romanului:

"- Vina īncoace, Gheorghita, vorbi ea, trezita din nou de griji multe. Vezi de tesala caii, dupa moda noua care am aflat-o aici, si-i īntareste cu orz, caci drumurile īnca nu ni s-au sfārsit. Facem cu domnu Toma toate socotelile si-i platim cinstit, multamindu-i frumos. Platim preotilor, oamenilor care s-au ostenit si tuturora. Pe urma, stam si ne odihnim trei zile, dupa care facem parastasul īntāi tatalui tau. Īndata ne īncalaram si ne ducem la apa Prutului la stefanesti, ca sa cunoastem turma de la Rarau. Socot ca mergānd cu spor, pe vreme buna, ne putem īntoarce iar aici īn Sabasa, ca sa facem parastasul de noua zile. Apoi ne ducem dincolo la Jijia, ca sa vorbim cu baciul Alexa si sa ne alcatuim cu el pentru īntoarcerea oilor catra munti, unde avem tocmita pasunea de vara. La patruzeci de zile vom fi iar aici si vom ruga pe domnu Toma si pe parintele sa ne ajute a īmplini datoria de patruzeci de zile. Atuncea om face praznic mai bun, cu carne de miel de la turma cea noua. Om aduce atuncea de la manastirea Varaticului si pe sora-ta Minodora, ca sa cunoasca mormāntul. s-apoi dupa aceea ne-om īntoarce iar la Magura, ca sa luam de coada toate cāte am lasat. Iar pe sora-ta sa stii ca nici c-un chip nu ma pot īnvoi ca s-o dau dupa feciorul acela nalt si cu nasul mare al dascalitei lui Topor."

ANEXA 2 - TEST DE EVALUARE

Cititi urmatoarele opinii critice:

a)       Vitoria e un Hamlet feminin care banuieste cu metoda, cerceteaza cu disimulatie, pune la cale reprezentatiuni tradatoare si, cānd dovada s-a facut, da drumul razbunarii.(.)Obiectia ce se poate face: prea multa īndārjire din partea unei femei.

(G. Calinescu, Istoria literaturii romāne de la origini pāna īn prezent)

b)       Baltagul este (.) o epopee (.) īn care sufletul tenace si aprig de munteanca al Vitoriei Lipan nu pregeta nicio oboseala pāna nu da de firul īntāmplarilor si maiestria d-lui Mihail Sadoveanu sta īntr-aceea ca a conturat īn trasaturi omenesti, dar fara nicio slabiciune acest aspru caracter, de o vointa aproape salbateca, aproape neomeneasca.

(Perpessicius, Opere, vol. IV, Mentiuni critice)

c)       Vitoria are stofa īntreprinzatoare a burghezului, simtul lui practic, lipsa de prejudecati, e nereligioasa, vicleana si rea.

(N. Manolescu, Arca lui Noe)

Aratati care din aceste puncte de vedere este mai apropiat de al vostru. Argumentati-va raspunsul. Alegeti din fiecare un singur element / o singura trasatura care vi se pare ca sintetizeaza cel mai sugestiv portretul personajului.

ANEXA 3 - Baltagul, de M. Sadoveanu

METODA CADRANELOR

CADRANUL I    CADRANUL II

CADRANUL III CADRANUL IV