SELECTAREA SI UTILIZAREA CREATIVA A INFORMATIILOR INAREA SI REALIZAREA DEMERSURILOR DIDACTICE; MANUALUL SI BIBLIOGRAFIA

SELECTAREA SI UTILIZAREA CREATIVA A INFORMATIILOR IN PROIECTAREA SI REALIZAREA DEMERSURILOR DIDACTICE; MANUALUL SI BIBLIOGRAFIA

Profesorul, indiferent de experienta pe care o are la catedra, trebuie sa-si organizeze munca etapa cu etapa. In functie de orizontul de timp luat ca referinta, distingem doua tipuri de proiectare pedagogica:

(a) proiectarea globala, care are drept referinta o perioada mai mare din timpul de instruire (ciclu scolar sau an de studiu) si se concretizeaza in elaborarea planurilor de 'invatamant si a programelor scolare ;

(b) proiectarea esalonata, care are ca referinta perioade mai mici de timp, de la anul scolar pana la timpul consacrat unei activitati didactice si se concretizeaza in :

- proiectarea activitatii anuale ;

- proiectarea activitatii semestriale ;

activa ;

selectiva ;

situationala ;

relativ fidela ;

mijlocita ;

inteligibila.

Dupa ce am explicat elevilor toate aceste caracteristici, vom face doua scurte exercitii de memorie, pentru o mai buna intelegere a caracteristicilor memoriei :

(A) Le cerem elevilor sa-si reaminteasca tot ceea ce au facut in dimineata respectiva, din momentul in care s-au trezit si pana au ajuns la scoala.

Apoi, doi-trei elevi vor relata cat mai detaliat ce au facut, cu cine s-au intalnit etc., iar noi vom analiza relatarile lor impreuna cu elevii din perspectiva caracteristicilor anterior. prezentate.

(B) Cel de-al doilea exercitiu are menirea de a demonstra caracterul inteligibil al memoriei si rolul pe care il are semnificatia in memorarea unui material. Le dictam elevilor, rar, urmatoarea lista de cuvinte, pe care ei au sarcina sa o memoreze :

elefanti - calcau

speriati - mici

flacari - aparare

iepurasi picioare

cenusii - lipsiti

Cerem elevilor sa noteze pe caiet cuvintele pe care le-au retinut si verificam numarul cuvintelor corect retinute. Le dictam apoi elevilor o propozitie alcatuita cu ajutorul cuvintelor din lista anterioara si le cerem sa o reproduca, notand-o pe caiet :

"Elefantii mari, cenusii, speriati de flacarile violente, calcau in picioare iepurasii mici, lipsili de aparare'.

Vom compara rezultatele si vom sublinia faptul ca, desi cuvintele din lista prezentata au fiecare un sens foarte clar, lista ca atare este lipsita de sens, pe cand in cea de-a doua situatie, alcatuirea unei propozitii ce stabileste relatii stranse intre cuvinte a usurat foarte mult actul memoriei.

(c) Procesele memoriei :

(A) Memorarea (termeni sinonimi folositi pentru a desemna acest proces : encodare, intiparire, engramare) este procesul de formare a legaturilor nervoase temporare la nivelul scoartei cerebrale si de intarire (intiparire) a acestora. Dupa prezenta sau absenta scopului (intentiei) de a memora, deosebim :

(1) memorarea involuntara ;

(2) memorarea voluntara ;

Memorarea involuntara - intiparirea informatiei se realizeaza neintentionat, fara stabilirea unui scop mnezic prealabil. Eficienta memoriei involuntare este influentata de :

- implicarea activa a subiectului in prelucrarea materialului ;

- semnificatia materialului luata in raport cu experienta anterioara a subiectului.

Memorarea voluntara - este caracterizata prin prezenta scopului de a memora, fapt care determina mobilizarea resurselor energetice, motivationale, operational-instrumentale ale subiectului pentru realizarea procesului memoriei.

Conditii ale memorarii voluntare :

- stabilirea constienta a scopului ;

- depunerea unui efort voluntar ;

- utilizarea unor procedee speciale pentru a facilita memorarea (repetarea, stabilirea planului, ordonarea, clasificarea etc.).

In functie de prezenta sau absenta intelegerii materialului, deosebim :

(1) memorarea mecanica - se bazeaza pe asociatiile de contiguitate in timp si spatiu sau pe succesiunea elementelor din fluxul informational ; duce la o invatare formala, efectele ei fiind de suprafata, fara durabilitate in timp.

(2) memorarea logica - presupune intelegerea sensului celor memorate si se bazeaza pe asociatii de tip cauzal, logic, rational ; asigura o invatare autentica, utilizabila in practica ; este eficienta in toate situatiile ; are o productivitate crescuta.

Pentru a evidentia importanta si eficienta acestor forme ale memoriei, propunem elevilor urmatorul exercitiu :

Clasa este impartita in doua subgrupuri si apoi se distribuie fiecarui elev o fisa pe care se afla liste de cuvinte si pe fiecare fisa este precizata sarcina de lucru. Pe unele fise se cere elevilor sa grupeze notiunile in clase (categorii), iar pe alte fise se cere elevilor sa memoreze cuvintele. Dupa un minut, elevii vor intoarce fisa (sau o pun in caiet), iar pe o alta foaie vor reproduce cuvintele din lista. Vom compara apoi rezultatele.

Fisa 1

Cititi cu atentie urmatoarea lista de cuvinte si grupati-le in categorii :

Colonel   rom violeta

cabana   cupru bronz

trandafir   narcisa burghiu

coliba   hotel bere

zinc capitan bujor

votca   aluminiu fierastrau

cort vin cui

dalta   caporal sergent

Fisa 2

Cititi cu atentie urmatoarea lista de cuvinte, incercind sa le memorati (pe aceasta fisa se vor inscrie aceleasi cuvinte aflate si pe fisa 1).

Intr-un caz s-a solicitat un efort de gandire, fara a se mentiona memorarea, iar in celalalt caz s-au cerut fixarea, memorarea, dar nu si aprofundarea intelesurilor. Vom sublinia faptul ca, cu cat activismul intelectual si profunzimea intelegerii sunt mai mari, cu atat mai productiva va fi memorarea

(B) Pastrarea informatiilor (termeni sinonimi : stocare, conservare) - presupune retinerea pentru un timp mai scurt sau mai indelungat a celor memorate. Pastrarea depinde de :

- conditiile in care a avut loc memorarea ;

- particularitatile materialului de memorat ;

(asupra acestor aspecte se va insista in cea de-a doua ora destinata analizei factorilor, legilor si optimizarii memorarii).

(C) Reactualizarea informatiilor (termeni sinonimi: reactivare, recuperare) - este procesul memoriei care consta in scoaterea la iveala a continuturilor memorate si stocate, in vederea utilizarii lor. Reactualizarea se realizeaza prin :

- recunoastere (este mai simpla, se bazeaza pe perceptie) ;

- reproducere (este o forma mai complexa).

Exemplu : Cand un elev raspunde la lectie uitandu-se pe carte sau pe caiet, el reactualizeaza informatiile pe baza recunoasterii ; cand raspunde in lipsa cartii sau a caietului, facand apel la cele invatate anterior, el reactualizeaza pe baza reproductiva.

Atat recunoasterea, cat si reproducerea dispun de grade diferite de precizie, in functie de sistemul de memorare utilizat. Recunoasterea este mult mai usoara decat reproducerea. Pentru a evidentia acest lucru, propunem elevilor urmatorul exercitiu :

Recunoasteti din ce poezie fac parte versurile :

"Voi sunteti urmasii Romei ? Niste rai si niste fameni !

I-e rusine omenirii sa va zica voua oameni ! ' (Eminescu).

Presupunand ca recunoasterea s-a facut destul de usor, vom cere apoi elevilor sa reproduca intreaga strofa din care fac parte aceste versuri. Se compara apoi cele doua forme de reactualizare si se explica diferentele.

(4) Obtinerea performantei

Vom solicita elevilor sa raspunda pe scurt la urmatoarele intrebari

(a) Identificati ce caracteristica a memoriei se regaseste in urmatoarele situatii (argumentati raspunsul) :

- pentru a tine minte cate zile ale saptamanii, cate saptamani ale lunii si cate luni ale anului au trecut, oamenii si-au facut crestaturi pe anumite obiecte (caracterul mijlocit) ;

- in pauza s-a iscat un conflict intre doi elevi din clasa a X-a ; diriginta clasei solicita atat elevilor implicali in conflict, cat si martorilor sa relateze in mod obiectiv ceea ce s-a intamplat ; ea constata insa cu surprindere ca versiunile prezentate sunt foarte diferite (caracterul selectiv al memoriei ; in cazul de fata, ea a fost determinata de implicarea emotionala a elevilor, de atitudinea lor fata de evenimentul care a avut loc) ;

(b) De ce se spune ca invatarea "pe de rost' sau "tocirea' nu este productiva si ca ea trebuie descurajata ?

(c) De ce majoritatea elevilor si studentilor prefera testele de alegere multipla decat testele de compozitie ?

(5) Asigurarea feed-back-ului

Raspunsuille elevilor la aceste intrebari vor indica gradul de intelegere a noilor cunostinte. In cazul in care vom constata anumite dificultati, erori sau lacune, vom reveni cu explicatii suplimentare asupra problemelor respective din lectie.

(6) Asigurarea retentiei si transferului

In incercarea de a surprinde cat mai bine specificul memoriei, psihologii au recurs nu numai la definitii, explicatii, modele, ci si la metafore. Astfel, memoria a fost comparata cu o tabla de ceara (Platon), cu un teatru in care intra si ies actori (G. Camillo), cu o carte (A. Binet), cu un ordinator (Baddeley) sau cu o biblioteca (Baddeley, Zlate).

Sarcina : Explicati aceasta metafora a bibliotecii.

Lectia de recapitulare si sistematizare are drept obiectiv fundamental stabilirea de noi corelatii intre cunostinte prin elaborarea unor generalizari mai largi, prin relevarea unor structuri logice intre cunostinte si constituirea unei viziuni de ansamblu asupra materiei ca un tot.

Recapitularea nu va fi redusa la reluarea identica a cunostintelor, la simpla reproducere a celor invatate anterior, desi se va avea in vedere precizarea continua a conceptelor psihologice, deoarece se stie ca daca aceste concepte apar in contexte diferite, ele isi precizeaza mai bine sensurile. Lectia de recapitulare vizeaza aproape exclusiv obiective de ordin formativ, caci in astfel de lectii, mai mult decat in altele, elevii sunt pusi in situatia sa faca generalizari, sa-si argumenteze un punct de vedere si sa accepte diversitatea unor puncte de vedere referitoare la aceeasi problema, sa gaseasca noi aplicatii ale cunostintelor insusite, sa-si dezvolte deprinderile de munca independenta, sa lucreze in grupuri mici si sa prezinte rezultatele muncii in grup, sa-si prezinte o lucrare redactata anterior.

Pentru ca lectiile de recapitulare sa-si atinga scopul, este necesar ca ele sa fie pregatite foarte bine atat de profesor, cat si de elevi. Profesorul va trebui sa-si defineasca obiectivele lectiei (din perspectiva obiectivelor terminale ale capitolelor), sa stabileasca modalitatea in care va avea loc recapitularea, sa fixeze continuturile esentiale care vor fi recapitulate, sa stabileasca sarcinile de lucru pentru elevi si sa-si elaboreze instrumentele de masura a nivelului de atingere a obiectivelor. In cazul in care profesorul opteaza pentru o recapitulare pe baza unui plan, este necesar ca planul sa fie prezentat elevilor intr-o ora anterioara, pentru a-i orienta in pregatire.

Am ales pentru exemplificarea lectiei de recapitulare tema Procesele psihice senzoriale. Chiar daca predarea fiecarui proces senzorial s-a facut intr-o maniera comparativa, in aceasta lectie elevii au posibilitatea sa sesizeze, dintr-o perspectiva holista si integratoare, aspectele (relatiile) de similitudine si de diferentiere dintre aceste procese psihice si sa constate, o data in plus, evolutia sistemului cognitiv al individului. De asemenea, este necesar sa mai facem cateva precizari. Elevii au primit, intr-o ora anterioara, structura planului de recapitulare, pe care au avut sarcina sa il detalieze. Profesorul va pregati pentru ora de recapitulare un numar de exemple si exercitii aplicative (altele decat cele pe care le-a folosit atunci cand a predat fiecare proces senzorial in parte), care vor permite o mai buna fixare a conceptelor prin recunoasterea lor in cazuri particulare.

Proiect de lectie

Subiectul : Procesele psihice senzoriale

Obiective fundamentale :

(a)   sistematizarea cunostintelor referitoare la procesele senzoriale ;

(b)   insusirea si utilizarea corecta a limbajului psihologic.

Obiective operationale. Elevul va fi capabil :

(a)   sa utilizeze corect conceptele de baza ale cunoasterii senzoriale ;

(b)   sa stabileasca corelatii intre procesele senzoriale ;

(c)   sa identifice, in contexte diferite, aplicatii ale legilor si ale legilor perceptiei ;

(d)   sa explice rolul proceselor senzoriale in actul cunoasterii umane ;

(e)   sa argumenteze superioritatea si complexitatea reprezentarii in raport cu senzatiile si perceptiile

(f)   sa aprecieze importanta cunostintelor de psihologie pentru organizarea activitatii umane.

Tipul lectiei : lectie de recapitulare si sistematizare a cunostintelor.

Metode si procedee : conversatia examinatoare, conversatia euristica, exercitiul, problematizarea, explicatia.

Material didactic : fise cu diferite exercitii, imagini cu iluzii perceptive.

Material bibliografic : A. Cosmovici, Psihologie generala, Polirom, Iasi, 1996 ; Mielu Zlate, Psihologia mecanismelor cognitive, Polirom, Iasi, 1999.

Desfasurarea lectiei

(1) Captarea atentiei

Putem propune elevilor sa incepem lectia -cu o scurta analiza a celebrei formule a lui John Locke : "nimic nu exista in intelect care sa nu fi fost mai intai in simturi'. Vom putea reveni, in finalul lectiei, cu alte observatii si completari care sa evidentieze rolul mecanismelor psihice de prelucrare primara a informatiilor.

(2) Recapitularea si sistematizarea cunostintelor

Profesorul va conduce activitatea de recapitulare in baza planului propus si dezvoltat de elevi, urmarind atat insusirea temeinica a notiunilor de baza ale cunoasterii senzoriale, cat si formarea capacitatii elevilor de a opera cu informatiile respective. Din acest motiv, solicitarile adresate elevilor trebuie sa fie foarte variate : de la a reproduce o definitie, la efectuarea unor exercitii care presupun prelucrarea informatiilor ori de creare a unor situatii care se constituie in aplicatii ale cunostintelor teoretice.

Pentru tema Procese psihice senzoriale, propunem atat un plan de recapitulare care prezinta, comparativ, caracteristicile senzatiilor, perceptiilor si reprezentarilor, cat si un numar de exercitii aplicative si sarcini de lucru pentru elevi. Modalitatea concreta de derulare a orei si de imbinare a cunostintelor teoretice cu cele de ordin practic-aplicativ va fi stabilita de fiecare profesor in functie de particularitatile clasei de elevi.