SELECTIA CONTINUTURILOR SURSELE SI CRITERIILE DE PERTINENTA
Ñ Cuvinte cheie sursele continuturilor, indicatori de pertinenta
Continuturile invatamantului sunt selectate din intreg patrimoniul cultural al omenirii ca un ansamblu de v 656g65g alori esentiale pentru dezvoltarea personalitatii umane (in conformitate cu idealul educational) si se obiectiveaza intr-un trunchi de continuturi comune, obligatorii, care poate fi identificat cu educatia de baza (scoala generala). Continuturile care corespund nivelurilor superioare de educatie vizeaza prespecializarea si specializarea in diferite domenii.
Fenomenul ²exploziei educationale², inteles la nivel demografic, informational si cel al aspiratiilor umane, a creat presiuni asupra culturii scolare. In acest sens se pot delimita doua categorii de surse
social-cognitive, care sa raspunda nevoilor de competenta sociala si in domeniile cunoasterii stiintifice, tehnologice si artistice.
psihologic-individuale, care sa raspunda trebuintelor, intereselor, aptitudinilor individuale.
Sursele continuturilor trebuie sa fie deschise, permeabile, perene si consistente. Exista o serie de indicatori cu caracter general (criterii de pertinenta) pe care trebuie sa-i satisfaca continuturile selectate (G. Vaideanu): deschidere fata de achizitiile si progresele stiintifice si tehnice acord axilogic al continuturilor cu valorile si evolutia in domeniul artei si culturii realizarea echilibrului, pe de o parte fata de problematica planetara si, pe de alta parte, fata de trebuintele comunitatii locale si nationale adecvarea continutului la caracteristicile si trebuintele spirituale, psihologice si fizice ale celor implicati in invatare realizarea echilibrului intre conceperea continutului la nivel central si conceperea la nivel institutional intre diferitele grupe de obiective (cognitive, moral-afective, psiho-motorii) intre grupele de discipline intre elementele teoretice si cele practice intre modurile de organizare a invatarii si diferitele metode de predare-invatare asigurarea coerentei intre discipline si in interiorul unei discipline, la nivelul ideilor si al capitolelor conceperea si dozarea continutului astfel incat sa presupuna invatarea si participarea activa a elevilor ; orientarea prospectiva a continuturilor, astfel incat sa creasca sansele de succes social si profesional ale elevilor.
Din punct de vedere pragmatic, selectia continuturilor se realizeaza simultan pe trei categorii de considerente: teoretice, de politica educationala, personale ale cadrelor didactice (C. Cretu).
Conform considerentelor teoretice, continuturile trebuie sa satisfaca o serie de criterii stiintifice: acces la valori stiintifice validate de catre practica umana, sa reflecte logica interna a stiintei, sa surprinda tendintele de specializare sau de integrare prin demersuri interdisciplinare ale unor stiinte, sa initieze elevul in metodologia cunoasterii si in limbajul stiintific etc; legate de psihologia dezvoltarii: continuturile trebuie adecvate evolutiei si caracteristicilor psiho-culturale ale elevilor; legate de psihologia invatarii cu care se opereaza in scoli s-au delimitat doua tendinte: conexionista (axata pe reflexele de invatare stimul-raspuns) si functionala (axata pe relatia intre medii si persoane) (S.Cristea); criterii pedagogice asigurarea conexiunilor intre continutul invatarii si idealul, scopurile si obiectivele scolare, asigurarea unitatii intre continuturile generale si cele de specialitate, accentuarea valentelor formative prin selectia acelor continuturi care dezvolta capacitatile de cunoastere si de operationalizare in practica a achizitiilor cognitive.
Conform considerentelor de politica nationala, curriculumul national reprezinta o forma de expresie a unor finalitati care sunt rezultatul unor decizii politice la nivel central.
Conform considerentelor personale ale cadrelor didactice, selectia si organizarea continuturilor depind de preferintele profesorilor, de conceptiile lor despre cultura, de stilul didactic, dar si de caracteristicile psiho-comportamentale ale clasei de elevi.
|
