TEHNICA DE LUCRU OBLIGATORIE PENTRU REDACTAREA UNEI LUCRĂRI sTIINŢIFICE

II.1. Elaborarea unor instrumente personale de lucru:fisele:

II.1.a. Fisa bibliografica sau de semnalare, de referinta bibliografica(f1)

II.1.b. Fisa de adnotare (adnotare referativa) (f2)

Fisa de adnotare noteaza pe scurt continutul unei carti, unui studiu, unei lucrari stiintifice īn general. Are scopul de a ajuta pe cititor sa cunoasca exact tematica, domeniul la care se refera cartea. Ea completeaza deci fisa de semnalare cu elemente informative (descriere generala) si de recomandare (aprecieri asupra lucrarii, documentului). Adnotarea se poate face īn continuare (daca nu ajunge o fisa) pe cāte fise sunt necesare, ele prinzāndu-se īn continuare numerotat. Ideal este ca cel care cerceteaza sa realizeze o sinteza cāt mai succinta a continutului lucrarii.

II.1.c. Fisa de trimitere (f3)

Fisa de trimitere noteaza un pasaj interesant, important sau defineste o anumita problema dintr-o lucrare. Are ca scop sa semnaleze cercetatorului problemele referitoare la o cercetare sau o idee oarecare. Se foloseste pentru alcatuirea referintelor bibliografice. Trebuie sa aiba extensie minima si compresie maxima.

Textul fisei ocupa locul central.

II.1.d. Fisa de citat(f4)

II.1.e. Fisa de indice(f5)

Fisa de indice cuprinde forma īnregistrata a unor cuvinte speciale (localitati, forme de relief, provincii, tari, autori etc.), cu indicatii asupra continutului acestor date.

II.1.f. Fisa de sinteza(f6)

Fisa de sinteza cuprinde o evaluare stiintifica, o judecata asupra lucrarii, eventual o īncadrare mai exacta īn categoriile de lucrari stiintifice si īn etapa stiintifica de care apartine. Textul este scurt, īntr-o maniera cu adevarat sintetica, servind ca baza pentru alcatuirea sintezelor asupra stadiului cercetarilor din stiinta respectiva.

Īn privinta tehnicilor de rezumare se pot sintetiza cāteva recomandari:

I.1.g. Fisa de termeni (sau terminologica)(f7)

Fisa de termeni cuprinde termenii de specialitate din domeniul studiat sau cercetat si īndeosebi acei termeni care sunt mai rar folositi.

I.1.h. Fisa de studiu(f8)

Fisa de studiu contine observatiile cercetatorului la o lucrare. Obiectul ei principal nu e izvorul, nici informatia, ci tema. Ea poate contine: dezacordul fata de unele informatii, necesitatea comparatiilor si verificarilor, sublinierea importantei unor informatii, trimiteri la alte fise de studiu.

II.2. Ordonarea fiselor dupa continutul lucrarii

Pentru ordonarea fiselor sunt necesare cāteva conditii:

II.2.c. Alcatuirea planului pe baza gruparii fiselor

Īn mod firesc, planul lucrarii nu poate fi alcatuit pāna īn momentul cānd exista un unmar suficient de fise pentru a asigura acoperirea partilor lucrarii, asa cum s-a vazut mai sus. Orice plan alcatuit fara fise suficiente ramāne la valoarea de plan prealabil = pre-plan.

Grupara fiselor se poate face usor datorita mobilitatii lor, unele dintre ele putānd fi folosite de mai multe ori.

Gruparea fiselor dupa pre-plan permite de fapt alcatuirea planului final; īn cazul cānd acest plan "final" nu corespunde cu planul model cunoscut pentru subiectul respectiv, atunci īnseamna ca numarul de fise nu est esuficient.

II.2.d. Sistemul de redactare al lucrarii pe baza fiselor

Īn mod practic, cānd un autor (fie el si student) are īncheiat planul, el dispune de doua lucruri esentiale: a. dispune de informatia proprie, ideile proprii, care īi permit sa elaboreze un text; b. dispune de informatia generala bazata pe fise care sustin si completeaza aceste cunostinte.

Redactarea practica a lucrarii se poate face i doua moduri:

II.3.a. Caracterul materialului documentar inedit si locul unde a fost identificat

Materialul documentar inedit poate fi gasit īn doua feluri:

II.3.b. Modul de īnregistrare personala a materialului inedit

Conditia de baza atāt īn cazul cautarii si gasirii de surse primare īn biblioteci, arhive si muzee cāt si īn cazul creerii de surse este īnregistrarea lor.

II.3.d. Procedee pentru a avea dovezi originale sau identice cu originalul

Materialul documentar inedit este grupat de obicei īn partea de lucrare numita anexe si constituie cea mai importanta parte a lucrarii. Numerotat sau paginat, el este folosit īn cadrul lucrarii. Īn cazul īn care acest material constituie un singur document de mare īntindere, se foloseste paginarea, īmpartirea lui pe probleme si citarea lui īn functie de aceste īmpartiri.

Īn cazul īn care materialul documentar este alcatuit dintr-o serie de probleme, atunci ele pot fi aranjate cronologic, tematic sau dupa dorinta.

Valoarea unei lucrari depinde de materialul inedit, nou folosit. Aceasta valoare (īn cazul īn care documentele au fost copiate) creste mult daca documentele sunt redate īn original (caz foarte rar), sau īn copii realizate prin fotografiere, xerografiere, copii care sunt identice cu originalele. Realizarea acestor copii nu mai este o problema a cercetatorului, ci a unor tehnicieni, care, cunoscānd calitatile materialului de copiat, folosesc procedeele tehnice cele mai potrivite.

II.4. Īntocmirea ilustratiei lucrarii īn functie de plan

II.4.a. Rolul intuitiv si documentar al ilustratiei

Ilustratia constituie aproape īn toate stiintele un material intuitiv foarte important. Īn economia unor lucrari, ilustratia ocupa un loc bine definit pentru fiecare stiinta īn parte. Valoarea intuitiva a ilustratiei este folosita numai sau mai ales pentru partea de demonstratie a lucrarii. Uneori, foarte rar, se poate folosi si la partea care prezinta istoricul sau stadiul unor cercetari, tocmai pentru a ilustra progresul pe care l-a facut lucrarea urmatoare.

II.4.b. Forme de ilustratie folosite īn lucrarile stiintifice si modul lor de īnregistrare

Ilustratia difera īn functie de stiinta, domeniul īn care lucreaza autorul sau, uneori, chiar de problema de care se ocupa.

II.5.a. Aparatul critic - forma de responsabilitate etica a unui autor

Aparatul critic al unei lucrari este alcatuit din mai multe parti: referintele, notele autorului (de subsol), prescurtarile folosite īn lucrare, bibliografia folosita, anexele documentare ale lucrarii si indicii.

Folosirea acestui īntreg arsenal, la extensia maxima posibila, asigura unui autor tinuta etica atāt de necesara īn viata stiintifica.

Se poate observa ca, din toate aceste multe parti, cele mai numeroase sunt acelea care se bazeaza pe fisįele de lucru (referintele, notele de subsol, prescurtarile, bibliografia, indicii).

II.5.b. Rolul fiselor īn cadrul aparatului critic

Se poate afirma - pe baza celor īnsirate mai sus - ca nu se poate alcatui aparatul critic fara a dispune de un sistem de fise foarte bine organizat.

Referintele nu pot fi alcatuuite fara fise. Daca ele sunt mai putine sau se refera la mai putine lucrari decāt cele minim impuse de stadiul cercetarilor, atunci partea aceasta a lucrarii nu va fi completa.

Notele personale de subsol se alcatuiesc pe parcursul lucrarii si daca nu sunt notate pe fisa se pot uita sau pierde.

Prescurtarile sunt o parte a lucrarii care are o parte antemergatoare (prescurtarile folosite īn domeniul care se cerceteaza si care sunt oarecum ofocial recunoscute) si partea paralela cu scrisul, cele tehnice si cele personale impuse de criza de timp sau spatiu.

Bibliografia unei lucrari nici nu se poate concepe fara existenta fiselor. Orice alt sistem duce la pierderi irecuperabile de timp.

Indicii de asemenea trebuie facuti pe fise.

II.5.d. Modul de organizare a fiselor prin mobilitate īn cadrul aparatului critic

Īn cadrul cursului am mai atins problema organizarii fiselor īn fi\unctie de plan. Īn cele ce urmeaza vom īncerca sa prezentam modul de organizare a fiselor de lucru ale unui student.

1.   &nb 424s1812e sp;  Pentru ca un student lucreaza simultan la mai multe materii, fisele vor fi grupate pe aceste materii (īn cazul īn care lucreaza pe fise).

2.   &nb 424s1812e sp;  Fisele vor fi puse - datorita formatului - īn plicuri de acelasi format, fiecare parte a cursului avānd plic cu īnsemne proprii (C I, C II, C III etc.).

3.   &nb 424s1812e sp;  Īn cadrul fiecarui curs, fisele vor fi aranjate pe categoriile cunoscute de noi: fise bibliografice, fise de adnotare, fise de trimitere (referinta), fise de citat, fise d eindici, fise de sinteza, fise de termeni.

Deci īn chip teoretic pentru fiecare curs (sau lucrare) un student trebuie sa aiba 7 plicuri cu acelasi simbol (C I, C II, C III).

4.   &nb 424s1812e sp;  Īn interiorul diecarei categorii, autorul īsi aranjeaza fisele īn functie de plan.

5.   &nb 424s1812e sp;  Unele fise sunt mobile si se pot misca īn cadrul planului sau īn cadrul plicurilor. Īn acest caz sunt dublate sau marcate.

II.6. Principii actionale īn formarea si dezvoltarea competentei de

comunicare scrisa

Redactarea unei lucrari de valoare cere experienta si practica. Fara o practica generala la redactare, fara obisnuinta de a redacta de mai multe ori un text pāna la forma finala, studentul (sau cercetatorul) nu va dispune niciodata de competenta scrisului sau de ceea ce poate fi numita competenta scrisului.

O comunicare scrisa are, ca si o comunicare orala, anumite restrictii la elaborare, restrictii care presupun cunoasterea unui cod specific de catre cel care scrie. Sunt necesare trei conditii esentiale: a. raportul optim īntre informatie si tmp; b. raportul īntre necesar si redundant; c. raportul īntre transinformational si productiv informational.

Īn functie de aceste trei conditii, exprimarea prin scris constituie o responsabilitate durabila, puternica si valabila. Orice act scris implica deci un control foarte exigent al informatiilor, al faptelor demonstratiei si al argumentelor demonstratiei.

Pornind de la aceasta exigenta, obiectivele oricarei comunicari scrise pot fi formulate pe scurt astfel:

-   &nb 424s1812e sp;   &nb 424s1812e sp; perceperea diferitelor trepte de abstractizare ale variatelor tipuri de limbaj

-   &nb 424s1812e sp;   &nb 424s1812e sp; īntelegerea raporturilor īntre valorile lexicale si cele sintagmatice

-   &nb 424s1812e sp;   &nb 424s1812e sp; cunoasterea si aprecierea valorii semnelor de punctuatie si a celorlalte mijloace grafice

-   &nb 424s1812e sp;   &nb 424s1812e sp; cunoasterea si identificarea corecta a valorilor contextuale

-   &nb 424s1812e sp;   &nb 424s1812e sp; posibilitatea de a face distinctia īntre esential si accesoriu īntr-o lucrare

-   &nb 424s1812e sp;   &nb 424s1812e sp; īnsusirea tehnicilor de lucru bazate pe informatii scrise

-   &nb 424s1812e sp;   &nb 424s1812e sp; stapānirea tehnicilor de obtinere a informatiilor

-   &nb 424s1812e sp;   &nb 424s1812e sp; abilitatea de a rezuma si formula o concluzie.

Aceste trepte de abstractizare se realizeaza progresiv si constituie suma de actiuni pentru formarea si dezvoltarea conceptului de exprimare īn scris.

Competenta de exprimare scrisa are urmatoarele obiective sau sarcini:

-   &nb 424s1812e sp;   &nb 424s1812e sp; dobāndirea unei claritati caligrafice indispensabile

-   &nb 424s1812e sp;   &nb 424s1812e sp; formarea pe baza ortografiei a unei perceptii sigure a fenomenului de accentuare a cuvintelor, cu consecintele lui lexical, gramaticale si ritmice

-   &nb 424s1812e sp;   &nb 424s1812e sp; utilizarea semnelor de punctuatie īn asa fel, īncāt sa se puna īn valoare unitatile de sens si ierarhizarea lor īn text

-   &nb 424s1812e sp;   &nb 424s1812e sp; exprimarea aceluiasi continut īn mai multe forme

-   &nb 424s1812e sp;   &nb 424s1812e sp; stapānirea diferitelor forme de alocutiune (descriere, naratiune, dialog) cu adaptari personale

-   &nb 424s1812e sp;   &nb 424s1812e sp; redarea ordonata si coerenta a continutului stiintific īnsusit

-   &nb 424s1812e sp;   &nb 424s1812e sp; formarea capacitatii de a reactiona pozitiv la solicitari

-   &nb 424s1812e sp;   &nb 424s1812e sp; formarea de reflectii critice la adresa proprie

Mecanismele prin care un subiect (īn cazul nostru un student) ajunge prin īnvatare la competenta īn comunicare scrisa se reduc la doua:

a.   &nb 424s1812e sp;   primul este cunoscut sub numele de reflectabilitate a subiectivitatii, este logic si se adreseaza ochiului mintii

b.   &nb 424s1812e sp;  al doilea este cunoscut sub numele de perceperea si exprimarea sintaxei realului si ia forma textului.

   &nb 424s1812e sp;   &nb 424s1812e sp; competenta transmisiva, specifica transmiterii cunostintelor teoretice

-   &nb 424s1812e sp;   &nb 424s1812e sp; competenta incitativa, caracterisitca motivarii si orientarii subiectilor īn procesul de īnvatare

-   &nb 424s1812e sp;   &nb 424s1812e sp; competenta integrativa, orientata spre implicarea subiectilor īn procesul formativ

-   &nb 424s1812e sp;   &nb 424s1812e sp; competenta creativa, utilizata īn depasirea reproducerii unor sintagme lingvistice uzuale si intrarea īn zona asociatiilor de cuvinte specifice, inedite si originale.

Elaborarea unei lucrari care respectarea urmatoarelor conditii:

-   &nb 424s1812e sp;   &nb 424s1812e sp; existenta unui plan riguros de expunere

-   &nb 424s1812e sp;   &nb 424s1812e sp; dezvoltarea ideilor si inserarea informatiilor exact dupa plan

-   &nb 424s1812e sp;   &nb 424s1812e sp; modalitatea de expunere trebuie explicata: a. prin partea de introducere care se refera la sistemul de lucru; b. ilustrata prin documente si exemple; c. probitate stiintifica perfecta

-   &nb 424s1812e sp;   &nb 424s1812e sp; aspectul tehnic al lucrarii sa fie cel de domeniu: a. exprimare clara si accesibila; b. folosirea termenilor de specialitate obligatorii.

Competenta de exprimare scrisa presupune deci respectarea unor norme generale, care pot fi asezate dupa criteriul fazelor elaborarii unei comunicari scrise:

1.   &nb 424s1812e sp;  adoptarea unei atitudini responsabile cu privire la textul elaborat. Este bine sa se aiba īn vedere posibile reveniri asupra textului. Nici un text nu poate fi finalizat decāt prin reveniri speciale. Īn consecinta, chiar īn primul manuscris se vor lasa spatii sau se vor face mentionari. Autorul unui text este judecat dupa forma si fondul textului, atāta timp cāt exista si textul.

2.   &nb 424s1812e sp;  Īnainte de īnceperea activitatii de scriere este necesara crearea unui cadru de echilibur tensional, respectiv cvoncentrarea ideilor, manifestarea unei curiozitati fata de ceea ce iese.

3.   &nb 424s1812e sp;  Mediul pentru comunicarea scrisa este dependent de fiecare autor īn functie de experienta si personalitatea sa. Acest mediu trebuie sa raspunda la īntrebari ca: ce vreau sa spun? cui vreau sa spun? īn ce mod spun? ce responsabilitate am? voi fi īnteles?

4.   &nb 424s1812e sp;  Īn functie de plan se poate deci decide lungimea textului.

5.   &nb 424s1812e sp;  Īn cursul redactarii, motivele si argumentele trebuie prezentate corect si trecute prin filtru critic.

6.   &nb 424s1812e sp;  Dupa redactarea textului trebuie adoptata o atitudine exigenta fata de idei si de stil; textul trebuie recitit de cāteva ori si apoi scris īn forma finala.