TEXTUL LITERAR sI EDUCAŢIA MORALĂ A ELEVILOR - MANUALUL EDITURII HUMANITAS- CLASA A V-A
Într-o societate în care problemele individului postmodern sunt mai complexe si diverse, decât în trecut, acesta resimte acut lipsa unui punct de sprijin. Concretizat în particularitati ale constiintei si conduitei morale, într-o scala personala de categorii axiologice, într-un "referential axiologic"acest punct de sprijin încolteste si germineaza în mediul familial si în cel scolar.
Deziderat al educatiei formale, referentialul axiologic reclama cu necesitate o revalorizare a actului lecturii, cu atât mai mult cu cât mesajele transmise de mass-media si utilizarea internetului exercita asupra preadolescentilor si adolescentilor o puternica fascinatie, creeaza relaxare si distractie în detrimentul petrecerii timpului în aer liber, practicarii unui sport si mai ales... lecturii.
Daca la începutul secolului al XX-lea, textul literar si implicit lectura fiinta sub zodia "viziunii traditionale" , primând receptarea modelelor de limba, ulterior, dupa anii '70 a aparut modelul comunicativ ce-a facilitat orientarea dinspre literar spre nonliterar acordându-se o atentie deosebita structurii cognitive a lectorului, actul lecturii fiind investit cu noi valente.
Definita metaforic drept o întâlnire cu spiritele culturii nationale , o "cale regala" a educatiei morale, civice si a formarii gustului estetic(Pamfil, A.,2003), lectura devine în actualitate un mijloc eficient de a-i educa pe elevi în dublul sens pe care N.Manolescu îl atribuie acestui concept:a te instrui si a întelege.
Prin frumusetea lor artistica, prin eroii si întâmplarile prezentate, operele ofera modele de conduita , literatura devenind si-un instrument educativ ce ajuta elevii la vârsta preadolescentei sa-si descopere propria identitate, într-o lume în care valorile sunt în deriva.
Textul literar devine asfel o sursa de exemple /contraexemple care pot fi valorificate în scopul educatiei morale a elevilor, efectele educative generate de ora de literatura devenind astfel complementare actiunilor educative desfasurate în acest sens.
Chiar daca valorile si atitudinile au devenit obiective ale noii programe scolare, din pacate acestea sunt mentionate explicit doar începând cu clasa a X-a.
Programa de limba si literatura româna pentru gimnaziu nu face referiri distincte la componenta axiologica, câteva precizari fiind mentionate în cadrul unor obiective de referinta subordonate obiectivului cadru-"dezvoltarea capacitatii de receptare a textului scris".
Specificate în clasa a V-a în enuntul obiectivului de referinta 3.6.(sa manifeste curiozitate si interes fata de activitatea de lectura), respectiv în clasa a VIII-a în enuntul obiectivului de referinta 3.3.(sa identifice valori etice si ulturale, într-un text, exprimându-si impresiile si preferintele), elementele de acest tip, constituie în opinia noastra un aspect esential ce trebuie urmarit în activitatea didactica.
În aceste conditii, ne-am propus sa trecem în revista un grupaj din textele propuse de manualul de limba si literatura româna pentru clasa a V-a, al Editurii Humanitas cautând sa surprindem valorile morale care se pot desprinde din acestea, mentionând simultan si câteva repere metodologice pentru valorificarea lor.
Pentru o abordare sintetica a acestora am optat pentru o forma tabelara dupa cum urmeaza:
|
Textul literar |
Valori morale si atitudini cultivate |
Sugestii cu caracter didactic |
|
Cele dintâi lecturi de M.Eliade "Nu mai aveam voie sa citesc în timpul liber.De altfel sursa lecturilor extrascolare îmi fusese secata [...] Mai târziu, mi-am dat seama ca anii aceia au fost pierduti [...]citeam pe ascuns, în fundul gradinii, în pod, în pivnita". |
-valoarea fundamentala e prin excelenta lectura, accentuându-se lecturile extrascolare care determina "nevoia de lectura"; |
-valorificarea experientei personale a a elevilor în raport cu actul lecturii; -acestia( inclusiv cadrul didactic) îsi pot prezenta cartea de suflet; -realizarea unor concursuri de tipul "Citesti si câstigi" care sa promoveze lectura ca instrument de asimilare a culturii; |
|
O furnica de T.Arghezi "Ma gândesc ce-i de facut S-o feresc de nestiut". |
-dragostea si respectul pentru cei din jur, pentru lumea micilor vietuitoare si implicit pentru mediul înconjurator; -protectia pentru fiintele "inferioare" |
- valorificarea experientei personale a elevilor în raport cu lumea micilor vietuitoare; - redactarea de texte scurte cu titlu dat "Prietenul meu..." , sau cu început dat, subordonate acestei teme; -realizarea unui proiect de grup cu titlul "Lumea micilor vietuitoare în literatura"; -insistarea pe interdepen-denta continutului; |
|
Cartile cu Apolodor de G.Naum "Mi-e dor, mi-e dor De fratii mei din Labrador" |
-dragostea neconditionata fata de membrii familiei; -prietenia care nu tine cont de nici o discriminare(devine prieten cu un cangur si un leu); |
-realizarea unui mini volum cu titlu" Întâmplari din familia mea"; - organizarea unor concursuri de creatie literara ( sau de cvintete) de tipul "Prietenia este..."; |
|
Caprioara de E.Gârleanu |
-dragostea materna -jertfa de sine pentru cei dragi |
-realizarea unor "eseuri" argumentative care sa sustina/combata decizia caprioarei, a unor texte cu finalul modificat; |
|
Amintiri din copilarie de I.Creanga |
- asumarea cu demnitate a unei pedepse pentru o greseala comisa ; (se insista pe faptul ca episodul cu furatul cireselor este un contra-exemplu, el este un apanaj al copilariei, dar comportamentul în sine este incorect din punct de vedere moral) |
-realizarea unui proiect cu titlul "Copilaria si valorile ei" -dezbateri care sa sustina/ combata asumarea pedepsei de catre Nica; -realizarea unei scrisori adreasate personajului principal prin care se exprima adeziunea nonadeziunea fata de episodul cu ciresele; |
|
Vizita...de I.L.Caragiale |
-neacceptarea în grupul de prieteni a persoanelor cu o educatie defectuoasa(lipsa respectului fata de cei din jur, utilizarea unui limbaj neadecvat); - se insista pe faptul modul de comportare al personajului este un contra-exemplu; |
-joc de rol, regizarea unui proces prin care Ionel este "acuzat" pentru faptele sale; -rescrierea partiala a textului transformându-l pe Ionel într-un "copil model" -crearea, la nivelul unui grup de 3-4 elevi, a unui "Cod al bunelor maniere pentru Ionel". |
Fara a avea pretentia unei abordari exhaustive a problematicii acestei teme am încercat sa punctam câteva valori-atitudini, desprinse din practica educativa, pe care în opinia noastra cadrul didactic este chemat sa le transmita si sa le promoveze pe lânga realizarea obiectivelor specifice exclusiv disciplinei.
Concluzionând se poate afirma ca textul literar este un real suport axiologic pentru metodele educatiei morale precum povestirea si explicatia morala care îsi gasesc fundamentarea în constructia personajelor literare dupa prototipuri specifice lumii reale.
Lumea fictionala ofera astfel pe lânga valori estetice si valori morale esentiale mai ales pentru ciclul gimnazial când constructia personalitatii elevilor se afla într-o etapa a dezvoltarii ontogenetice caracterizata de vulnerabilitate.
Bibliografie:
Cucos, Constantin, 2000, Educatia.Dimensiuni culturale si interculturale, Editura Polirom,
Iasi.
Flueras, Vasile,2003, Paideia si gândire critica,Casa Cartii de stiinta, Cluj-Napoca.
Pamfil, Alina, 2003, Limba si literatura româna în gimnaziu.Structuri didactice deschise, Paralela 45, Pitesti.
|
