ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
TIPURI DE LUCRĂRI sTIINŢIFICE ELABORATE DE STUDENŢI
IX. 1. Coordonate ale cercetarii stiintifice studentesti
a. 21521p1523v Īnvatamantul superior si formarea deprinderilor principale necesare cercetarii
b. 21521p1523v Componentele principale ale cercetarii stiintifice (studentesti)
IX. 2. Tipuri de lucrari stiintifice din punct de vedere al dificultatii
a. 21521p1523v lucrare de seminar
b. 21521p1523v comunicarea pentru cercurile stiintifice
c. 21521p1523v prezentarea
d. 21521p1523v articole de publicistica
e. 21521p1523v articole īn reviste stiintifice de profil
f. 21521p1523v lucrarea de diploma
IX. 3. Tipuri de lucrari din punct de vedere al continutului
a. 21521p1523v materiale de prezentare (prezentarea de carte, recenzia)
b. 21521p1523v publicatii de izvoare (lucrarea de diploma)
c. 21521p1523v instrumente de lucru (lucrarea de diploma)
d. 21521p1523v lucrari de interpretare (lucrarea de seminar, lucrarea de diploma)
IX.4. Tipuri de lucrari stiintifice studentesti din punct de vedere al structurii
a. 21521p1523v lucrari care prezinta stadiul cunostintelor (sau cercetarilor) dintr-un domeniu
b. 21521p1523v lucrari de sinteza asupra unui eveniment, institutie, stiinta
c. 21521p1523v biografii
d. 21521p1523v monografii
IX. 5. Ce trebuie sa refelecte o lucrare stiintifica studenteasca
a. 21521p1523v orinetarea īn bibliografie si cunoasterea izvoarelor
b. 21521p1523v capacitatea de selectie
c. 21521p1523v stapanirea unor elemente proprii de conceptie stiintifica
d. 21521p1523v stapanirea unei tehnici de redactare
e. 21521p1523v sobrietate stiintifica
f. 21521p1523v respectarea regulilor de etica stiintifica
g. 21521p1523v concizie
h. 21521p1523v cunostinte de limbi straine (clasice si moderne)
IX.6. Deficientele posibile ale unei lucrari siintifice studentesti
a. 21521p1523v lipsa de originalitate
b. 21521p1523v documentatie incompleta
c. 21521p1523v metodologie neadecvata
d. 21521p1523v redactare necorespunzatoare
Asa cum am amintit la lectia unde am discutat tipurile generale ale lucrarilor stiintifice, studentii pot executa, īn principiu toate tipurile de lucrari stiintifice. Īn general īnsa se considera ca un tip aparte (si incipient) de lucrare studenteasca tipul E, respectiv lucrarea studenteasca de seminar.
1.a. Īnvatamantul superior si formarea principalelor deprinderi necesare cercetarii
Preocuparea īnvatamantului superior de a impune īnca de pe bancile scolii revolutia stiintifica si tehnica ridica pe plan superior duoa aspecte principale ale activitatii studentesti : gandirea studentului si creativitatea eficienta.
Licentiatul de maine trebuie sa gandeasca si sa actioneze eficient, sa gaseasca singur metode de organizare superioara a muncii si productie, īncepand fireste cu organizarea muncii sale. Deprinderile pentru gandire si activitate eficienta se formeaza si se īntretin, ba chiar se amplifica pe īntreg parcursul vietii de student.
O urmare fireasca a gandirii cu rol deosebit īn procesul de īnvatare este creativitatea. Creativitatea este īnsusirea de a fi creator, abilitatea de a crea
- 21521p1523v 21521p1523v initiativa - respectiv elementele de curiozitate, de tendinta permanenta de a gandi ceva nou
- 21521p1523v 21521p1523v tenacitatea si perseverenta staruinta si darzenia atunci cand rezultatele sunt la īnceput sau incerte. Esecul unei initiative, reluarile, efortul prelungit, īntoarcerile sunt tipice unui proces de cercetare - dar ele combat tocmai prin optimism, tenacitate si perseverenta
- 21521p1523v 21521p1523v atitudinea pozitiva fata de alti cercetatori - presupune īncrederea īn alte opinii, spirit de cooperare, spirit de īntrajutorare
Aceste trasaturi pot fi create, cultivate sau modelate pe parcursul scolii superioare. Calitatea lor depinde īn principal de calitatea valorilor promovate.
Factorii care faciliteaza sau inhiba creativitatea studenteasca sunt:
- 21521p1523v 21521p1523v īncurajarea independentei īn gandire
- 21521p1523v 21521p1523v recunoasterea performantei īn valoare
- 21521p1523v 21521p1523v disponibilitatea profesorului pentru student
- 21521p1523v 21521p1523v lipsa dogmatismului
- 21521p1523v 21521p1523v acceptarea raspunsului nonconformist
Cercetarea studenteasca, ca forma de manifestare a creativitatii se regaseste tocmai īn creativitate. Studentul īnvata cercetand si cerceteaza īnvatand.
1.b. Componentele principale ale cercetarii stiintifice
Bacteriologul german Paul Ehnick spunea ca cerintele pentru o cercetare eficienta sunt foarte simple : se cere numai existenta din abundenta a celor trei G : Geld (Bani) - Geist (spirit/imaginatie) - Geduld (rabdare/perseverenta)
Lucrurile sunt īnsa mult mai complicate pentru faza de īnceput a cercetarii, īn care se īncadreaza si cercetarea studenteasca.
Īn mod unanim se recunosc drept componente principale ale cercetarii stiintifice urmatoarele activitati : studiul, experimentul, sansa, ipotezele , imaginatia, intuitia, īntamplarea, ratiunea, observatia, strategia si depasirea dificultatilor.
1. 21521p1523v Studiul sau lectura sunt conditiile care preced cercetarea. Nu se poate concepe nici un fel de cercetare fara o documentare asupra a ceea ce s-a realizat īnainte. Studiul trebuie facut pentru a se putea face distinctia īntre rezultatele si interpretarile existente si cele nou obtinute. Lectura īn vederea cercetarii trebuie sa fie mai devreme sau mai tarziu restransa la un domeniu de specialitate. Idealul renascentist al universalismului īn cunoastere a devenit astazi o utopie. Orice cercetare este astazi de stricta specialitate.
Lectura īn vederea cercetarii trebuie sa fie sistematica. O metoda eficienta de sistematizare consta īn consultarea informatiei - documentatiei īn trepte - izvoare primare - documente secundare - documente tertiare.
Lectura trebuie sa fie disciplinata, ordonata, reglata, sa se deosebeasca de lectura curenta.
Lectura trebuie sa aiba un caracter socializat (deci aparent orice lectura este puternic individualizata), īn sensul ca trebuie sa ia īn considerare lecturile anterioare.
2. 21521p1523v Experimentul este componenta principala a celor mai multe domenii de cercetare. Ea valorifica rezultatele lecturii, valorifica sansa, verifica ipotezele si valideaza imaginatia. Experimentatorul trebuie sa porneasca actiunea (experimentul) fara īncredere īn acestea dar cu īncredere īn ipotezele proprii.
3. 21521p1523v Īn cercetare, īn general este dificil sa se prevada o descoperire importanta. Un rol deosebit īn astfel de descoperiri joaca sansa. De multe ori acest aspect este ignorat. De foarte multe ori īnsa s-au facut descoperiri foarte importante plecand de la zero, de la ipoteze false sau observatii īntamplatoare.
sansa este de fapt o interpretare perspicace a unei observatii si ea este mai probabila la o capacitate intelectuala bine instruita. Deci creativitatea desi nu este straina de empirism, este net favorizata de o buna pregatire profesionala.
4. 21521p1523v Ipotezele sunt considerate a fi principalele instrumente intelectuale ale cercetarii. Functia lor esentiala este aceea de a asigura experimentari noi care pot duce adeseori la descoperiri noi. Important este ca ipotezele sa fie utile si interesante pentru ca sa produca experimente si sa le verifice. Nu exista creativitate fara ipoteze.
5. 21521p1523v Imaginatia este instrumentul prin care se da viata ideilor. Varietatea, calitatea si cantitatea solutiilor pentru valorificarea ideilor depind de pregatirea profesionala, de cunoasterea experientei trecute etc.
Imaginatia este puternic conditionata de gandire, ceea ce presupune existenta deja a unui curs pozitiv al ideilor. Se poate spune deci ca creativitatea este bazata atat pe imaginatie cat si pe gandirea divergenta. Imaginatia nu este conditionata īn chip exclusiv de coeficientul de inteligenta. Nu īntotdeauna un coeficient de inteligenta ridicat asigura apriori creativitatea, dar īn acelasi timp nu se poate nega ca este o stransa legatura īntre inteligenta si creativitate.
6. 21521p1523v Īntamplarea fara a juca un rol hotarator, are un rol oarecare īn cercetare. Gasirea īn chip īntamplator a unui document (acolo unde nu te astepti), urmarirea unui proces din care apare un alt rezultat etc toate sunt asoecte care arata ca īn principiu trebuie tinut cont si de acest aspect.
7. 21521p1523v Ratiunea este un element important al cercetarii stiintifice. Sunt īnsa teoreticieni care nu considera importanta logica īn stiinta. Totusi s-a constatat procentul mare al concluziilor stiintifice bazate pe logica (pe deductie). Ratiunea īn cercetare are rolul nu atat īn descoperirile noi, cat īn valorificarea interpretarilor si dezvoltarea cercetarii. Creativitatea foloseste ratiunea īn verificare, control si interpretare.
8. 21521p1523v Observatia este un element al cercetarii care apare īntr-o anumita faza a studiului sau experimentului. Observatia poate schimba cursul cercetarii. Observatia sta īn stransa legatura cu lectura/studiul si cu pregatirea profesionala buna.
9. 21521p1523v Strategia este acel element al cercetarii care stabileste programul ei īn timp, mijloacele ei si eventuala aplicabilitate a rezultatelor īn practica. Strategia este conditionata de cunoasterea buna a studiului cunostintelor īn domeniu, deci de studiu, dar si de intuitie si de ipoteze.
Depasirea dificultatilor este un element al cercetarii care este strans legat de trasaturile caracteristice ale creativitatii (intuitia, initiativa, perseverenta si tenacitatea) De multe ori o cercetare ajunge īntr-un punct mort (din diferite motive), de multe ori lipsesc bazele materiale necesare, sau alte situatii. Īn aceasta situatie cea mai buna cale este de a reveni la situatia initiala, gasirea unor cai noi, cautarea unor alte solutii care pot duce uneori chiar si la rezultate.
Pornind de la lucrarea stiintifica de seminar se pot stabili acele tipuri de lucrari stiintifice pe care pot si trebuie sa le īntocmeasca studentii.
2. a. Lucrarea studenteasca de seminar Termenul se refera de fapt, asa cum am vazut la orice elaborat stiintific al unui student de la prima īncercare pana la lucrarea de licenta, de studii aprofundate sau de doctorat.
Lucrarile de seminar pot fi īmpartite īn mai multe grupe (tipuri) :
- 21521p1523v 21521p1523v care prezinta stadiul cercetarilor asupra unui eveniment istoric, epoca istorica, personalitati istorice, probleme ale cercetarii. Astfel de lucrari se bazeaza exclusiv pe studiu. Pe lectura
- 21521p1523v 21521p1523v care prezinta o sinteza asupra unui eveniment, epoci, personalitati. Se bazeaza pe studiu/lectura dar si pe documente originale
- 21521p1523v 21521p1523v care se bazeaza pe cercetari proprii īntr-un domeniu dat si se bazeaza pe documentare individuala, materiale indeite, experiment condus
Structura lucrarii de seminar este o structura tipica lucrarii stiinteifice (partile obligatorii). Lucrarea de seminar trebuie sa demonstreze : capacitate de studiu, orientarea īn bibliografie, capacitate de selectie, capacitate de interpretare personala, detinerea unor elemente de conceptie.
2.b. Comunicarea pentru cercurile stiintifice este un tip de lucrare de seminar scrisa, dar care se sustine oral īn public. Ea poate aborda toate temele unei lucrari de seminar. Ea ttrebuie sa demonstreze aceleasi calitati ale autorului. Comunicarea īnsa trebuie sa fie mai scurta, mai concisa, exprimand īn forme superioare dar limitate īn timp, rezultatele unei cercetari. Comunicarea stiintifica pune īn valoare mai ales capacitatea de cercetare si de concizie a autorului.
2.c. recenzia este asa cum am vazut mai sus o prezentare scurta a unei lucrari publicate cu comentarii critice sau aprecieri critice pe baza unor criterii stabilite de autor. Este forma cea mai simpla a unei lucrari stiintifice. Este produs al activitatii de lectura/studiu.
Se caracterizeaza prin concizie. Trebuie sa cuprinda cele cinci parti obligatorii (descriere, introducere, rezumat, judecata de valoare si propuneri de solutii)
Recenzia presupune folosirea unui anumit stil īn exprimare, conciziune deosebita, expresivitate, dar mai ales capacitatea de a extrage esentialul din lucrarea recenzata.
2.d. articole de publicistica sunt acele produse care apar īn ziare cotidiene, saptamanale culturale/stiintifice, gazete lunare. Nu se cere existenta unui suport documentar, aparat critic si un anumit stil de organizare. Subiectele atinse sunt diverse, dar nu se exclude o baza stiintifica oarecare, dar care nu trebuie folosita propriu-zis pentru argumentare.
2.e. lucrarea de licenta este primul test de maturitate profesionala, primul certificat ca studentul si-a īnsusit metodologia necesara cercetarii stiintifice īn anii de studentie.
Lucrarea de licenta trebuie sa īndeplineasca urmatoarele conditii :
- 21521p1523v 21521p1523v sa indice o gandire profesionala īnalta
- 21521p1523v 21521p1523v sa dovedeasca creativitate
- 21521p1523v 21521p1523v sa aiba o legatura indisolubila cu practica
Sursele subiectelor pentru lucrarea de licenta sunt urmatoarele :
- 21521p1523v 21521p1523v tematica stiintifica de cercetare a catedrei ; subiecte-cadru ; subiecte-speciale
- 21521p1523v 21521p1523v cerintele institutiei, catedrei, facultatii
- 21521p1523v 21521p1523v sinteze bibliografice
Ultimele subiecte (ultimul grup) este mai dificil de alcatuit deoarece implica legatura cu orientarile cele mai actuale din stiintele respective. Dar asemenea lucruri implica o pasiune deosebita din partea studentului, putere de sinteza si mult discernamant.
Lucrarea de licenta este modalitatea finala (īn viata studentului) de desfasurarea a unei lucrari de cercetare. Ea este īn acelasi timp si rezultat al muncii stiintifice si o verificare a nivelului de maturitate . Ea testeaza, īntr-un fel modul īn care absolventul va face fata problemelor cu care se va confrunta īn viata.
Lucrarea de licenta nu reprezinta un scop īn sine. Elaborarea ei, pe langa caracterul formativ, poate īnsemna si o contributie valoroasa la solutionarea unor probleme ale cercetarii. O astfel de contributie poate fi preponderent stiintifica (pur). Economica, tehnica sau o combinatie īntre aceste aspecte.
Delimitarea subiectului pentru lucrarea de licenta trebuie facut īn mod obligatoriu (dupa regulament) īn anul III. Practic īnsa cu cat se alege subiectul mai devreme cu atat se vor contura mai curand si mai bine dimensiunile si limitele subiectului.Īn acest proces un rol deosebit īl au cercurile studentesti.
Este o greseala a se lasa alegerea si delimitarea subiectului pentru ultimul an, cand aplicand un stil de munca īn salturi, totul poate fi artificial, fara consistenta.
Structura obligatorie a unei lucrari de licenta :
1. 21521p1523v lucrari care prezinta stadiul cunostintelor sau a unei epoci, eveniment, personalitati, proces istoric (lucrarea de seminar, lucrarea de diploma). O astfel de lucrare se bazeaza exclusiv pe bibliografia tratata critic. Poate fi prezentata pe curente istoriografice, pe momente mai imortante ale istoriei.
2. 21521p1523v lucrari de sinteza asupra unei epoci, eveniment, personalitati, proces istoric. Se bazeaza pe bibliografie, documente; stabileste principalele teze care s-au elaborat pana la lucrare; nu aduce contributii nici din punt de vedere documentar nici din punct de vedere al interpretarii, ci numai din punct de vedre al studiului; ofera o cunoastere mai exacta a unui fapt istoric sau moment al istoriei.
3. 21521p1523v Lucrari de cercetare propriu-zisa, bazate pe cercetari proprii, pe materiale inedite adunate de student, pe experimente proprii. O astfel de lucrare poate fi o lucrare de semestru sau o lucrare de an. Ea respecta toate normele si rigorile unei lucrari stiintifice. Astfel de lucrari pot fi biografiile unor personalitati, conducatori etc.
IX. 5. Ce trebuie sa reflecte o lucrare stiintifica
a. 21521p1523v orientarea īn bibliografie si cunoasterea izvoarelor. Primul si oricum cel mai important criteriu de apreciere al unei lucrari stiintifice este cantitatea si valoarea informatiilor, fie ele izvoare, fie literatura referitoare la subiect. Cu cat studentul reuseste sa parcurga o cantitate mai mare de informatie, cu atat valoarea muncii sale va fi mai pregnant pusa īn valoare. Cu cat studentul reuseste sa epuizeze izvoarele īn legatura cu subiectul, are posibilitatea sa puna īn valoare acele izvoare pe care le-a gasit sau le-a identificat el.
b. 21521p1523v Capacitatea de selectie a studentului se masoara īn modul īn care, dupa ce a parcurs o cantitate mai mare de informatie poate sa aleaga pe aceea care este īntradevar utila si corespunde punctelor de vedere din domeniu moderne sau actuale. Īn cazul īn care studentul nu are capacitate de selectie atunci fie se va īmpotmoli īn noianul de informatii, repetand si citind īn mod repetat aceleasi date, fie nu va putea alege calea cea mai buna si mai rapida de informare.
c. 21521p1523v Stapanirea unor elemente de conceptie proprie. Aceasta calitate se castiga exclusiv prin īnsusirea si practicarea unor īnvataminte teoretice īn legatura cu metodologia cercetarii. Mai īntai este importanta cunoasterea metodelor de cercetare traditionala sau moderne. Pasul urmator este acela de a crea mai multe planuri de lucru preliminarii si de a alege pe cel mai competitiv dintre ele.
d. 21521p1523v Existenta si stapanirea unor tehnici de redactare este si ea o urmare directa a īnsusirii īnvataturilor teoretice de la curs. īn mod obisnuit singura, daca nu cea mai buna cale de redactare sigura si rapida este cea bazata pe sistemul fiselor succesive. O redactare bazata pe fise are certitudinea ca asigura un caracter cat de cat exhaustiv redactarii si nu cere repetarea ei.. Daca nu se urmareste sistemul redactarii de pe fise nu ramane decat istemul unor redactari prin completare, respectiv la fiecare noua lectura textul se completeaza si se reredacteaza. Este un sistem mai greoi.
e. 21521p1523v Sobrietatea stiintifica este o caracteristica care nu poate lipsi. si aceasta este asigurata numai aplicand sistemul fiselor. Acest sistem asigura caracterul etic al fiecarei afirmatii si acoperirea cu referinte a informatiilor luate de la alti autori. Altfel exista riscul unor afirmatii neacoperite cu referinte care imediat scade valoarea etica, deci sobrietatea lucrarii.
f. 21521p1523v Concizie (care permite delimitarea īntinderii lucrarii) Concizia īn exprimarea īn scris se castiga exclusiv prin practica repetata a lucrarilor. Studentii care nu au scris mai multe lucrari, care nu au scris fiecare lucrare cel putin de doua ori nu vor reusi sa realizeze o lucrare concisa. Exista mai multe riscuri īn acest caz :
- 21521p1523v 21521p1523v fie datorita lipsei de concizie nu se mai face legatura īntre titlu si continut
- 21521p1523v 21521p1523v fie datorita lipsei de concizie se scapa elemente importante ale subiectului īn detrimentul unora neimportante
- 21521p1523v 21521p1523v fie se insista mai mult asupra unei parti īn detrimentul alteia
Indiferent de caracterul lor, de tipul lor lucrarile studentesti trebuie sa cuprinda īn chip obligatoriu partile tip ale unei lucrari: introducerea, tratarea-expunerea, demonstrarea tezelor sustinute, concluziile, aparatul critic si anexele.
g. 21521p1523v cunostinte de limbi straine. Īn zilele noastre sunt foarte rare cazurile cand īntr-un domeniu al stiintei avem de-a face exclusiv cu literatura īn limba romana. Data fiind aceasta situatie studentii sunt aproape obligati sa cunoasca limbi straine cel putin la nivelul īn care sa poata traduce si citi corect textele (īn cazul cand nu pot chiar conversa īn limbile respective). Pentru anumite materii ca limbile straine, istoria Bisericii, istoria īn general, asistenta sociala, iconografia nici nu se concepe elaborarea unei lucrari mai dificile fara cunostinte de limbi straine.
IX. 6. Deficientele posibile ale lucrarilor stiintifice studentesti
Deficientele posibile ale lucrarilor studentesti provin cum se poate constata simplu din nerespectarea caracteristicilor mai sus amintite. Ele pot sa fie īn legatura cu urmatoarele etape :
a. 21521p1523v Lipsa de originalitate. Pentru a redacta o lucrare originala si fundamentata stiintific se cere īndeplinirea unor conditii : alegerea judicioasa a subiectului, o buna orientare īn bibliografia problemei, cunoasterea temeinica a stadiului cunostintelor īn domeniul abordat si a domeniilor īnrudite, stapanirea unor elemente proprii de conceptie stiintifica. Toate acestea sigura probitatea stiintifica ca o caracteristica de baza a unei lucrari stiintifice.
Orice lucrare elaborata de un student trebuie sa stabileasca exact cota de informatie preluata si cota de originalitate a unei lucrari fie ca aceasta originalitate este asigurata de reorganizarea materialului fie ca este realizata prin descoperiri, experiment sau material propriu.
Daca o lucrare nu indica acest lucru pierde cota de contributie proprie si capata un caracter de plagiat, prin īnsusirea necinstita a unor informatii anterioare.
Numai munca conforma cu tehnologia stiintifica corecta poate asigura un rezultat adecvat.
Faptul ca rezultatele unei cercetari sunt conforme cu cele cunoscute sau invers contravin celor cunoscute nu trebuie nici sa deceptioneze nici sa īncurajeze pe student. Conditia de baza este discernamantul.
Daca informatia anterioara este cunoscuta, daca pe ceea ce studiaza s-a aplicat o tehnologie corecta, daca exista competenta īn interpretarea rezultatelor si deci concluziile sunt īn concordanta cu datele efective atunci īn mod sigur se asigura obiectivitatea si respectiv originalitatea lucrarii.
b. 21521p1523v Documentarea incompleta constituie una din sursele de baza ale deficientelor lucrarilor studentesti.
Aceasta documentare incompleta īnseamna : lipsa de informare totala a candidatului īn privinta domeniului abordat, necunoasterea stadiului cercetarilor din acest domeniu caci numai din aceste doua antefaze se poate deduce necesitatea studiului intreprins si respectiv aportul pe care īl poate aduce lucrarea.
Documentarea poate fi deficitara atat īn volum, cat si īn profunzime si drept urmare, īn ambele cazuri, lucrarea poate suferi de lipsa de originalitate.
Ddocumentarea poate suferi si din punct de vedere al formei, īn sensul ca nu se stiu cita toate datele bibliografice necesare sau acestea nu apar īn ordinea impusa de uzantele bibliografice.
c. 21521p1523v Metodologia neadecvata este un alt izvor de deficiente. Īn cazul metodologiei un rol deosebit īl are īndrumatorul de lucrare. Cand metodologia de cercetare este aplicata corect si complet rezultatele pot fi bune si diverse si atunci obiectivitatea este asigurata, iar diversitatea rezultatelor este o calitate.
d. 21521p1523v Redactarea necorespunzatoare produce o serie de defectiuni unele de fond, altele de forma si prezentare.
Din puncr de vedere al fondului si al conceptiei o lucrare studenteasca nu trebuie sa fie un simplu rezumat al bibliografiei citite. Ea trebuie sa aiba originalitate atat datorata gandirii studentului cat ti formelor de expprimare si mai ales prin faptul ca studentul trebuie sa foloseasca datele la zi a bibliografiei pe care o lucrare deja aparuta nu le putea avea. Deci conditia redactarii bune este si cunoasterea stadiului actual al cercetarilor.
O alta greseala destul de frecventa este neconcordanta īntre titlu si continut. De multe ori candidatul, īn virtutea inertiei, lasa titlul neschimbat, desi materialul cules īntre timp si structura finala a tezei nu mai corespund.
Neconcordanta īntre fond si forma poate fi o alta deficienta. Deci se va face uz de figuri ilustrate si tabele numai daca acestea favorizeaza dezvoltarea ideilor impuse īn plan. Ilustratia intuitiva īsi are rostul numai daca ea serveste la prezentarea datelor si usureaza interpretarea.
Īn multe lucrari studentesti se constata o graduare necorespunzatoare a titlurilor, citatele au numai date bibliografice incomplete, concluziile nu mai au legatura cu titlul si cu datele experimentale ale lucrarii.
|
