Teoria inteligentelor multiple aplicata in educatie
"Unii copii sunt precum niste roabe: trebuie sa fie impinsi.
Unii sunt precum barcutele: trebuie sa fie vaslite.
Unii sunt precum zmeele: daca nu le tii strans de sfoara vor zbura departe, sus.
Unii sunt precum pisicutele: tare multumite cand sunt mangaiate.
Unii sunt ca niste remorci: folositoare numai cand sunt trase.
Unii sunt precum baloanele: tare usor de vatamat, de nu le manuiesti cu grija.
Unii sunt mereu de nadejde si gata sa te-ajute."
Schulman Kolumbus
[1] - care sa le permita sa solutioneze sau sa creeze produse.
"Asadar, indivizii nu sunt in mod egal "destepti"sau "prosti" in toate circumstantele, mai degraba ei prezinta inteligente diferite care pot fi pretuite sau ignorate diferit in circumstante diferite." Howard Gardner defineste inteligenta ca un "potential bio-psihologic care proceseaza forme specifice de informatii in formule distincte".
Autorul combate ideea adanc inradacinata la nivelul mentalitatii colective conform careia succesul scolar (reprezentat de performantele lingvistice si logico-matematice) depinde de nivelul de inteligenta al individului. Cele doua inteligente sunt cruciale pentru succesul l 414e41e a testele menite sa cuantifice intelectul uman si potentialul cognitiv (scalele Stanford-Binet), dar ele nu reprezinta cheia succesului in viata. De multe ori, situatiile din viata cotidiana nu pot fi rezolvate prin rationamente sofisticate, calcule strastegice si rationamente lingvistice.
Conform teoriei inteligentelor multiple elaborata de H. Gardner, exista sapte tipuri de inteligenta: lingvistica, muzicala, spatiala, logico-matematica, kinestezica, interpersonala, intrapersonala. Autorul considera ca relevanta acestei teorii pentru practica scolara se poate concretiza in: redimensionarea, extensia conceptiei profesorilor despre inteligenta, despre modalitatile de predare si evaluare (evaluare contextualizata). In "Inteligente multiple. Noi orizonturi", H. Gardner defineste inteligenta astfel: "o capacitate computationala - o capacitate de a procesa un anumit tip de informatie - care se gaseste in biologia umana si in psihologia umana". "Setului original de inteligente" i se adauga "inteligentele recent identificate": inteligenta naturalista si inteligenta existentiala, aceasta din urma neacceptata integral :"mentionez aceasta inteligenta candidat in trecere". Asadar, H. Gardner vorbeste despre "8½ inteligente".
Este binecunoscut rolul expectantelor profesorilor in evolutia fiecarui elev. Teoria inteligentelor multiple duce la 3 concluzii:
La momentul actual apare in toata lumea un sir constant de carti si articole despre TIM. H. Gardner a facut si pasul de la teorie la practica, propunand o noua conceptie asupra educatiei scolare - conceperea unui sistem de evaluare diferit de cel traditional, pentru a permite descoperirea si valorificarea potentialului fiecarui elev. Sistemul pedagogic bazat pe modelul inteligentelor multiple nu favorizeaza anumite tipuri de inteligenta.
Intre declaratie si realitate se poate vorbi despre legatura dintre capacitatile intelectuale, inzestrarea (aptitudinile), contextul in care traim si resursele umane, materiale si temporale de care dispunem. Rolul scolii consta in descoperirea profilului cognitiv si aptitudinal al fiecarui elev si dezvoltarea inteligentei.
Gardner propune ca, in scoala, in afara specialistului in evaluare sa existe si un "consilier in curriculum" care are rolul de a armoniza:
profilurile cognitive ale elevilor;
scopurile urmarite;
interesele elevilor;
programa;
stilurile de predare.
Alegerea modalitatilor de predare determina deseori reusita sau esecul unei experiente pedagogice. In scoala este necesara prezenta si a unui consilier pentru relatia dintre institutia de invatamant si colectivitate. Iar profesorului "expert" ii revine sarcina dificila de supervizare si orientare a profesorilor noi, avand si responsabilitati legate de ecuatia elev-evaluare- cursuri- colectivitate si gasirea solutiilor in momentele critice.
Gardner insusi apreciaza ca acest proiect ambitios poate parea utopic: "El implica riscuri majore daca orientarea se face prematur."
Gardner propune evaluare contextualizata si "omniprezenta, profesorii si elevii sunt tot timpul in curs de evaluare". "Trebuie concepute metode si instrumente care sa faciliteze o evaluare sistematica, regulata si utila." Unora, instrumentele adaptate fiecarui tip de inteligenta, chiar daca sunt usor de descris li se pot parea greu de realizat.
Totusi evaluarea astfel realizata este in beneficiul elevului, care independent de ierarhia in cadrul colectivului, va afla care sunt punctele forte (cum sa le valorifice), precum si cele mai putin bune (care trebuie ameliorate). In urma aplicarii TIM, la sfirsitul anului se realizeaza un raport de cercetare,in care sunt trecute profilurile de inteligenta ale copiilor. Pe baza acestora sunt facute recomandari in legatura cu activitatile care ar trebui desfasurate acasa, la scoala si in comunitate. Viziunea privind evaluarea se potriveste cu viziunea asupra scolarizarii axate pe individ. "Sunt total in favoarea unui curriculum riguros intr-o scoala bazata pe individ; cer doar o paleta mai larga de optiuni privind curriculumul"(H. Gardner)
Ca declaratie, merita mentionata cea care se refera la mediile, sau chir societati, spune H. Gardner, in care calitatile naturale si dobandite ale oamenilor ar deveni evidente (importanta mediului). Referitor la mediile de invatare - autorul afirma ca cele mai bune sunt cele de tip ucenicie, pentru ca acestea permit educatiei sa fie ferm inradacinata in institutiile si practicile societatii - muzee de arta si stiinta, ateliere, tabere si asa mai departe.
Un alt punct de vedere este in legatura cu personalul din educatie. Se pare ca intr-o societate care pretuieste doar o submultime de talente umane, se iroseste un enorm potential uman. Iata de ce autorului TIM i se pare utila o investitie intr-un personal mult mai larg, mai genral instruit si mai imaginativ decat psihologii care se ocupa de psihometrie.
O viziune educationala mai nobila i se pare autorului abordarea tip evaluare si scoala centrata pe elev. Unele dintre ideile lui Howard Gardner se regasesc in literatura de specialitate si chiar in practica scolara, asa cum mentioneaza si acesta. De asemeni se stie ca unul dintre principiile didactice este cel al respectarii particularitatilor de varsta si individuale.
Dar scoala trebuie sa aiba legaturi si cu comunitatea. Gardner vede astfel legatura dintre scoala si comunitate: un comitet consultativ, compus din reprezentantii comunitatii ajuta scoala sa profite de resursele locale. Parintii sunt si ei implicati in scoala (Key Learning Comunity). Aceste idei sunt intalnite si la noi si se regasesc sub forma unor parteneriate, sponsorizari, chiar daca nu la acelasi nivel.
Acestea sunt cateva dintre propunerile si realizarile lui H. Gardner. Acesta, intrand in contact cu cadre didactice care au incercat sa aplice TIM, constata anumite exagerari sau o aplicare formala, in absenta cunoasterii temeinice a aspectelor psihologice referitoare la inteligenta multipla.
El mentioneaza aceste aspecte, pentru a fi evitate in viitor:
consumul mare de timp pentru a preda un subiect, folosindu-se de cat mai multe dimensiuni ale inteligentei (nu orice continut stiintific poate fi conceput in sapte moduri);
folosirea de materiale asociate cu inteligenta multipla ca fundal. Studiile de psihologie cognitiva au evidentiat ca activitatea simultana a mai multor arii corticale ducea la scaderea randamentului intelectual,
folosirea inteligentei multiple in primul rand ca instrument mnemotehnic.
incarcarea conceptului de inteligenta multipla cu alte considerente.
In concluzie, beneficul elevilor ar fi foarte mare daca in scoala s-ar tine cont de faptul ca oricare elev poate sa aiba calitati in diverse domenii. "Indiferent de formele si incidenta evaluarilor oficiale, invatarea efectiva cotidiana in scoala, precum si invatarea stimulata la mult timp dupa ce scolarizarea s-a incheiat, ar trebui sa constituie o rasplata in sine."(H. Gardner)
Scopul lui Haward Gardner este nobil. Scopul Teoriei inteligentelor multiple este de a evidentia faptul ca suntem toti atat de diferiti deoarece toti avem diferite combinatii de inteligente si daca vom recunoaste aceasta "cred ca vom avea cel putin o sansa mai buna de a face fata mai bine numeroaselor probleme cu care ne confruntam in lume. () Poate ca daca reusim sa mobilizam intreaga gama de inteligente umane si sa le aliem cu un sens etic, vom putea sa contribuim la marirea probabilitatii de supravietuire pe aceasta planeta si poate chiar sa contribuim la progresul nostru ca specie umana."
Bibliografie:
|
