Tipuri de evaluare
a. Dupa momentul evaluarii
Evaluarea initiala: se face la începutul unei etape de instruire (an scolar, ciclu de învatamânt) sau la clase nou formate si care au ca obiectiv diagnosticarea calită 10110h710k ;tii si cantitatii cunostintelor elevilor, identificarea lacunelor cu scopul organizarii adecvate a predarii sau grupelor elevilor ;
Evaluarea continua (curenta): se face în timpul demersului de învatare si are ca obiectiv cunoasterea sistematica si continua a rezultatelor zilnice si a progresului elevilor. Ea ofera posibilitatea interventiei imediate a învatatorului;
Evaluarea periodica: se face la sfârsitul unui capitol si are ca obiectiv verificarea gradului de structurare a unui sistem mare de informatii
Evaluarea finala: se face la sfârsitul unei perioade de formare (an scolar, ciclu de învatamânt) si are ca obiectiv verificarea cantitativa si calitativa a însusirii întregii materii studiate
b. Dupa provenienta evaluatorului
Evaluarea interna este efectuata de catre cei care au organizat învatarea; autoevaluarea este efectuata de catre cel care s-a angajat în învatare si vizeaza rezultatul propriei învatari;
Evaluarea externa este efectuata de catre persoane din afara clasei sau scolii.
c. Dupa ritmul evaluarii
Evaluarea punctuala se efectueaza într-un anumit moment, înainte sau dupa situatia de învatare - exemplu:
a) înainte de predarea-învatarea lectiei "Revolutia româna de la 1848-1849" elevii au fost pusi în situatia sa-si reaminteasca date despre personalitati ca: Avram Iancu, Nicolae Balcescu, Vasile Alecsandri, Alex.Ioan Cuza, Mihail Kogalniceanu, aflate din lectiile de Citire-lectura. Le-am cerut sa-si reaminteasca termeni istorici, cum ar fi: revolutie, proclamatie, natiune, independenta, iobag, s.a.;
b) dupa ce s-a predat lectia, elevii clasei au fost grupati în patru echipe, fiecareia revenindu-i spre rezolvare alta sarcina:
- echipa I - precizati cauzele economico-sociale ale "Revolutiei de la 1848-1849", notând datele care se refera la aparitia tot mai accentuata a relatiilor capitaliste si la acele transformari care au impus reforme sociale si schimbari pe plan national(Unirea si Independenta);
- echipa II - precizati evenimentele premergatoare "Revolutiei de la 1848-1849" - miscarile taranesti ale lucratorilor din orase, miscarile si actiunile conspirative, societati secrete si în mod deosebit sa noteze titlurile lucrarilor publicate, în acest sens, înainte de 1848;
- echipa a III-a - descrieti desfasurarea "Revolutiei de la 1848-1849", consemnând principalele documente programatice ale revolutiei cu evidentierea asemanarilor si particularitatilor din cele trei Ţari Române;
- echipa a IV-a - prezentati dezvoltarea Ţarilor Române dupa "Revolutia de la 1848-1849", amintind si documentele care prezinta principalele transformari economico-sociale si politice).
NOTĂ: Elevii pot folosi manualul, materiale auxiliare, fisele de lucru etc.
Evaluarea continua se efectueaza pe tot parcursul demersului de învatare.
d.Dupa obiectivul evaluarii
Evaluarea predictiva (initiala) se efectueaza la începutul unui program de învatare pentru identificarea calitatii si cantitatii cunostintelor elevilor, a lacunelor si erorilor în vederea organizarii optime a învatarii. Scopul ei nu îl reprezinta notarea (exemplu:
Caracteristicile evaluarii predictive:
momentul aplicarii (înaintea învatarii, evaluator - învatatorul; este evaluare interna);
i - diagnostic (lacune, erori);
notare - prin calificative sau aprecieri de tipul "DA / NU"; efect - nivelator (rezultate);
relatia cu învatarea - inclusa procesului de învatare;
se efectueaza dupa fiecare situatie de învatare si pentru toti elevii cu scopul asigurarii unui feed-back despre gradul de stapânire a cunostintelor vizate dobândite prin învatare, vizeaza identificarea lacunelor si erorilor, formarea si corectarea, nu selectionarea, clasarea sau notarea. Se fundamenteaza ca este mai usor sa corectezi mici erori decât suma de erori acumulate la finele unei lungi perioade de instruire. În cazul esecurilor temporale, secventa respectiva este reînvatata si erorile sunt corectate înaintea instalarii lor definitive.
Esentialul este sa nu se treaca la etapa urmatoare cu lacune de învatare din etapa anterioara. De Landsheere (1975, pag.219) afirma: ".
"Evaluarea formativa are singurul si unicul scop de a recunoaste unde si în ce întâmpina un elev o dificultate si de a-l informa. Aceasta evaluare nu se traduce prin note si înca mai putin, prin scor. Este vorba de un feed-back pentru elev si învatator. Având în vedere natura sa de diagnostic, evaluarea formativa cere actiunea corectiva fara de care nu exista, de altfel o veritabila învatare".
Caracteristicile evaluarii formative (test sau prottest):
momentul aplicarii - dupa o secventa scurta de învatare;
- operationale;
- inclusa procesului de învatare;
- test de progres / nivel.
Evaluarea formativa este:
a) continua si integrata în procesul de învatare, dupa fiecare unitate de continut, urmarind în mod regulat drumul fiecarui elev, ca o retroactiune permanenta a procesului de învatare;
b) criteriala pentru ca se compara continuu rezultatele si performantele individuale cu criteriile stabilite sau performanta standard. Se iau în considerare numai prezenta sau absenta performantei standard prestabilita a fiecarui elev, ignorând media grupului (daca activitatea a cuprins si secvente lucrate în grup). Rezultatele evaluarii nu sunt comunicate sub forma de pozitie în interiorul unei scari ierarhice, ci printr-un sistem binar simplu de tip pass-fail (satisfacator-nesatisfacator; suficient-insuficient, etc.).
Se estimeaza de catre reprezentantii strategiei "Învatarii depline" (Bloom s.a.) ca 80% din elevii unei colectivitati scolare sunt capabili sa-si însuseasca materia din programe, daca li se asigura timpul necesar însusirii temelor, precum si o asistenta diferentiata.
Învatamântul pe clase si lectii, având o evolutie frontala, nu reuseste sa diferentieze efectiv instruirea, se acorda practic acelasi timp, în cadrul procesului de instruire pentru toti elevii.
Bârzea, C., Arta si stiinta educatiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995.
Cerghit, I., Didactica, Note de curs, Universitatea din Bucuresti, 1993.
Cerghit, I., Metode de învatamânt, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998.
Cristea, S., Metodologia reformei educationale, Editura Hardiscom, Pitesti, 1996.
Felezeu, T., Metodica predarii istoriei, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj, 1998.
Ionescu, M., Radu, I., (coord.), Didactica moderna, Editura Dacia, Cluj, 2001.
Noveanu, E., Metodologia cercetarii în educatie, Note de curs, Universitatea din Bucuresti, 1994.
Radu, I., O "radiografie" a evaluarii si notarii scolare, în Revista de Pedagogie, nr.5, Bucuresti, 1987.
Toma, S., Profesorul, factor de decizie, Editura Tehnica, Bucuresti, 1994
|
