ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
Pentru optimizarea învatamântului în sensul sporirii ritmului de asimilare de catre elevi a unor cunostinte selectionate si tot mai concentrate, printr-un efort propriu, cu folosirea unor procedee de investigare si descoperire a adevarurilor, se prefigureaza o metodologie bazata pe utilizarea într-o noua maniera a metodelor clasice de instruire, prin orientarea lor euristica, precum si prin introducerea unor noi mijloace si tehnici didactice. Noua metodologie didactica pune accentul pe metodele care sporesc potentialul intelectual al elevilor, pr 10410y245k in angajarea lor la un efort personal în actul învatarii. Se folosesc cu prioritate metode cu caracter mobilizator, activizant. În învatamântul modern dobânde te o importanta tot mai mare organizarea instruirii care situeaza elevul în prim-plan, punându-se accent pe efortul (individual sau colectiv) de descoperire a legilor lumii reale prin observare, investigatie, formulare de ipoteze, experimentare, formularea de concluzii, etc.
EXPERIMENTUL este "o observatie provocata, o actiune de cautare, de încercare, de gasire de dovezi, de legitati, este o provocare intentionata, în conditii determinate (instalatii, dispozitive, materiale corespunzatoare, variatie si modificare a parametrilor etc.), a unui fenomen, în scopul observarii comportamentului lui, al încercarii raporturilor de cauzalitate, al descoperirii esentei acestuia (adica a legitatilor care-l guverneaza), al verificarii unor ipoteze " (I. Cerghit).
Experimentul, ca o metoda activa, "are mai multa forta de convingere decât orice alta metoda si, deci, posibilitati sporite de înrâurire asupra formarii conceptiei stiintifice despre natura la elevi" (I. Cerghit).
Experimentul este o metoda eficienta, deoarece în cadrul lui se solicita mai multe capacitati si aptitudini ale elevilor. Din aceste cauze, "aproape toate programele noi de învatamânt pentru predarea stiintelor exacte au adoptat metode de învatare multisenzoriale" (J. R. Davits), fapt ce permite realizarea cu succes a obiectivelor cognitive, afective si motorii.
Prin realizarea experimentelor elevilor li se formeaza deprinderi si aptitudini de cunoastere experimentala. Putem astfel mentiona urmatoarele functii ale experimentului:
le permite elevilor sa-si formeze o privire de ansamblu asupra unei actiuni, operatii sau a unui obiect, proces, fenomen;
indica nivelul de performanta ce trebuie atins;
dezvolta spiritul de observatie, capacitatile de analiza si sinteza, de generalizare, de comparare, de descoperire, de investigare, de a trage concluzii;
formeaza la elevi capacitatea de a scoate în evidenta aspectele importante, caracteristice si de a le consemna în caietele de notite.
Orice domeniu de cunoastere sau subiect din cadrul unui domeniu de cunoastere poate fi reprezentat în trei moduri:
Cerem sa deseneze planul unei gradini cu lungimea de 7 metri, latimea de 4 m. Alegem scara 1:100
Trebuie sa desenam un dreptunghi. Lungimea este de 7 cm, latimea de 4 cm.
Cerem sa înceapa, învatatorul deseneaza dreptunghiul la tabla (4dm x7dm) - figura 1
Reactia elevilor arata ca nu le este deloc greu sa rezolve aceasta problema.
Vrem sa cunoastem lungimea gardului necesar împrejmuirii acestei gradini.
Se introduce notiunea de perimetru (al dreptunghiului).
În mod spontan , elevii propun toate formele posibile de calculare a perimetrului. Acestea sunt scrise pe tabla:
4 m + 7 m + 4 m + 7 m = 22 m
4 m + 4 m + 7 m + 7 m = 22 m
2 x4 m = 8 m; 2 x 7 m = 14 m; 8 m + 14 m = 22 m
4 m + 7 m = 11 m; 2 x 11 m = 22 m
P = L + l + L + l
P = 2 x L + 2 x l
P = 2 x (L + l)
Învatatorul simuleaza mirarea atunci când constata ca rezultatul este de fiecare data acelasi.
Elevii îi arata ca numai s-a compus altfel aceeasi lungime totala a gardului.
II. Întelegerea
Sa calculeze perimetrele dreptunghiurilor alipite si a dreptunghiului mare obtinut
Învatatorul propune sa mareasca gradina. In acest sens adauga o banda de 1 cm la ime la baza dreptunghiului (un decimetru pe tabla) |
Elevii deseneaza fâsia de 1 cm la baza dreptunghiului. |
Se obtin doua dreptunghiuri lipite unul de altul, formând împreuna un dreptunghi de 5 cm x 7 cm. |
Elevii calculeaza perimetrul celor doua dreptunghiuri nou formate 1 cm+ 7 cm + 1 cm+ 7 cm= 16 cm (4 cm+ 1 cm) + 7 cm + (4 cm+ 1 cm) + 7 cm= 24 cm |
Marim latimea cu o fâsie de 2 cm si calculam perimetrul dreptunghiului nou (dreptunghiul adaugat si dreptunghiul mare format) |
Elevii calculeaza perimetrul dreptunghiului adaugat: 5 cm+ 2 cm + 5 cm+ 2 cm= 14 cm si a dreptunghiului mare format: 5 cm + (7 cm+ 2 cm) + 5 cm + (7 cm+ 2 cm) = 28 cm |
III. Evaluare
Sa faca asocierea corecta: dreptunghi, perimetru
Învatatorul numeroteaza cele patru dreptunghiuri (1, 2, 3 si 4) Se formeaza patru grupe, fiecare grupa va calcula perimetrul unui dreptunghi, valoarea fiind spusa altei grupe: |
Elevii fiecarei grupe calculeaza perimetrul unui dreptunghi: P1 = 22 cm P2 = 12 cm P3 = 16 cm P4 = 6 cm si spun valoarea calculata elevilor din grupa partenera, acestia trebuie sa identifice dreptunghiul pentru care a fost calculat perimetrul. Ex.: 22 cm dreptunghiul 1 16 cm dreptunghiul 3 . |
||
Experimentele reprezinta o metoda de predare - învatare cu bogate valente formative, care contribuie la formarea, dezvoltarea unor priceperi si deprinderi psihomotorii, intelectuale si informative, întrucât elevii descopera noi cunostinte. Reproduc procesele, fenomenele, evenimentele în procesualitatea lor Se pot repeta de mai multe ori daca sunt întrunite conditiile necesare reproducerii proceselor, fenomenelor Contribuie la realizarea unui învatamânt activ, euristic si creator Îi ajuta pe elevi sa descopere si sa înteleaga stiinta ca proces si contribuie la formarea unui mod de gândire stiintific Are un caracter interactiv Constituie o modalitate activa de lucru, integrând si elevii cu probleme de adaptare Sporirea potentialului intelectual al elevilor se realizeaza atât prin metode moderne cât si prin utilizarea, în maniera moderna, a metodelor clasice de învatare. În acest context, experimentul - o metoda clasica, dar aplicata într-un spirit modern mobilizeaza elevii la un efort sustinut în procesul studierii prin angajarea optima a mecanismelor intelectuale ale acestora. Astfel, aceasta metoda de cercetare ofera conditii optime pentru exersarea capacitatilor elevilor în directia creativitatii, inventivitatii, conducând la formarea unei gândiri moderne, algoritmice, modelatoare, etc.. BIBLIOGRAFIE: H. Aebli, Didactica psihologica, EDP Bucuresti, 1973 Cerghit, I., Metode de învatamânt. EDP, Bucuresti, 1980. Neacsu, I., Metode si tehnici de învatare eficienta, Editura "Minerva", Bucuresti, 1990. Davits, J. R., Ball, S., Psihologia procesului educational, EDP, Bucuresti, 1991. Miron, Ionescu, Instructie si educatie, "Vasile Goldis" University Press - Arad 2007 Document InfoAccesari: 3160 Apreciat: Comenteaza documentul:Nu esti inregistratTrebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou A fost util?Daca documentul a fost util si crezi ca meritasa adaugi un link catre el la tine in site in pagina web a site-ului tau.
Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 ) |