VALENTELE FORMATIVE ALE JOCULUI GEOGRAFIC
IN INSUSIREA NOTIUNILOR DE GEOGRAFIE
"Intelepciunea si iubirea copilului e jocul"
Lucian Blaga
Studiul geografiei la clasa a IV-a se realizeaza conform planului cadru intr-o ora pe saptamana. Curriculum-ul de 444b16e geografie recomanda trecerea de la geografia de tip descriptivist spre un demers de invatare care incurajeaza intelegerea relevantei geografice pentru viata cotidiana a copilului. Stim cu totii ca geografia este o disciplina care trezeste interesul si curiozitatea elevilor intr-o masura deosebita. Un rol deosebit pentru trezirea acestui interes il are insa si eficienta metodelor integrate in tehnologia didactica.
Una din aceste metode e reprezentata de jocul didactic geografic, recunoscut ca avand multiple valente formative, deoarece raspunde particularitatilor de varsta ale micilor scolari.
Copilaria se caracterizeaza prin joc. Copilul se joaca pentru ca e copil. Ceea ce pentru adult este munca, activitatea utila pentru copil e jocul. Jucandu-se, copilul descopera si cunoaste lumea inconjuratoare, reflecta viata si activitatea adultilor pe care o imita intr-un mod specific.
Jocul geografic constituie o forma accesibila si placuta de invatare activ-participativa, stimuland in acelasi timp, interesul, initiativa, curiozitatea si creativitatea elevilor. Poate fi folosit atat ca metoda de predare, dar mai ales ca mijloc util de consolidare si aplicare a cunostintelor insusite.
Datorita multiplelor sale valente formative, jocul este larg folosit in activitatea didactica, dar impune o serioasa pregatire din partea invatatorului. Structura metodologica a jocului implica capacitati intelectuale, stiintific organizate, strategii de planificare, asteptare, competitie, castig.
Jocul geografic, bazat pe reguli benevol acceptate, genereaza placere, destindere, atractivitate, satisface o cerinta, o trebuinta interioara, dezvolta dragostea pentru frumos, pentru turism, largeste orizontul geografic al elevilor.
Ca metoda activa de insusire si consolidare a cunostintelor, jocurile geografice, prin continutul lor, completeaza pregatirea elevilor si le sporeste interesul pentru geografie, ajutand in acelasi timp invatatorul la cunoasterea capacitatii elevilor.
Sub aspect didactic, dezvolta spiritul inventiv si creator al elevilor, le stimuleaza interesul pentru literatura geografica, pentru informatiile din mass - media si contribuie la educarea spiritului colectiv. Va fi folosit cu precautie deoarece nu trebuie sa transforme activitatea de pregatire intr-o performanta de joc, nu va diminua cerintele de ordin cognitiv, ci se va imbina firesc cu activitatea de instruire, activitate predominanta in lectie. Sarcina jocului va fi subordonata scopului instructiv-educativ al lectiei.
Ca si lectura geografica, jocurile, organizate si desfasurate metodic, au o valoare formativa deosebita, ducand la deprinderi trainice si la un progres evident al proceselor psihice, al nivelului intelectual al elevilor, sporeste interesul pentru obiectul geografie. Datorita laturii lui instructive duce la dezvoltarea gandirii, imaginatiei si creativitatii.
In raport cu obiectivele propuse in lectie se alege jocul corespunzator, se stabilesc regulile desfasurarii lui, continutul si forma de organizare.
Reusita jocului, fie ca se desfasoara individual, pe grupe sau echipe, presupune cunoasterea din timp de catre elevi a temei, a bibliografiei, a regulamentului de desfasurare pentru a reactualiza cunostintele insusite.
Jocurile realizate prin munca independenta permit formarea unei imagini clare asupra lacunelor pe care le au elevii in insusirea cunostintelor sau a progreselor inregistrate. In orele de geografie se pot folosi mai multe tipuri de jocuri:
Chis Gh., Sandulache Al., Albota M., Elemente de geografie si selenografie matematica, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1981
|
