A FI SAU A NU
FI..ROMAN IN AMERICA
Nasterea iluziei.
Majoritatea oamenilor
care au emigrat in America recunosc
faptul ca exista o discrepanta intre ideea sau imaginea
de America care o aveau
in tara si America reala , traita, experimentata; ca viata pe care ei si-o
imaginau ca o vor avea aici depasea
cu mult gradul de plenitudine al existentei lor actuale. Nu
rare ori auzim 'Mi-a trebuit America' sau'Am zis-Ma duc in America', expresii ale unui sentiment ranit, al unei senzatii ca undeva s-au inselat. Romania
are un destin istoric modest, ne-am aparat podgoriile si gospodariile cat am putut fara a puncta
directia istoriei universale cum au facut-o alte popoare sau
imperii. Am avut
o atitudine pasiva la umbra
istoriei universale.
Eroii nostrii istorici sunt eroi
locali
mioritici pe care-i mitologizam
in manualele noastre scolare. Dar nu ne-am ridicat la maretia altor popoare,
nu am fost creatori de civilizatie. Pai pe vremea
cand Decebal bea apa din urma
de cal Egiptenii aveau dentisti specializati, iar in Grecia antica
erau deja create bazele modului de gandire occidental Coborand
mult mai jos in istorie cu cele 2 razboaie mondiale am fost o tara prea
mica sa facem gargara Regele
Mihai a venit cu ceva idei liberale
dar nu a durat mult ca ne-au
intunecat rusii prin comunism si
apoi ciuma de Ceausescu, spun ca Ceausescu a fost o boala pentru
ca a imbolnavit mentalitatea romanilor, o boala care necesita tratament de generatii.
Revolutia romana ,fie ca a fost dictata de afara sau nu,
a fost expresia dorintei de descatusare a poporului roman, dorinta de libertate si demnitate
, explozia unor sentimente refulate de atatia ani. Democratia
nou instalata pe fondul unui
entuziasm nemarginit nu a facut decat sa dezamageasca. Coruptia, infantilismul politic, lipsa de justitie nu au facut decat
sa adanceasca un sentiment
al neputintei, al nimicniciei al resemnarii. Romanul este cel
mai mare specialist al resemnarii
de pe scena istoriei. E ca si cum te-ai impaca cu ideea ca esti un popor blestemat ca un destin
supraistoric , infailibil te nenoroceste. Ca nu suntem in stare sa facem
nimic. Insasi imnul romaniei este foarte
sugestiv in ceea ce priveste spiritul
national istoric al romanilor:
'Desteapta-te romane'.
Definiti
printr-un astfel de
sentiment national-istoric (la noi
nationalismul imbraca forme neesentiale-alungarea minoritatilor- ca si cum ceilalti ne-ar impiedica sa fim romani) privim celelalte popoare ,care fac istorie, cu un sentiment
ambivalent de invidie si
respect , ca si popoare binecuvantate, unde participarea in istorie este deplina, unde
orice efort si sacrificiu uman
pare sa aiba ecou universal. America nu
are un trecut in istorie dar face istorie sub ochii nostrii sub forma de imperialism politic si economic pe care o manifesta, prin urmare este un popor istoric. Pe Osama o sa-l prinda
astia dupa cutiile de coca cola aruncate in desertul din Afganistan. America este spirit pragmatic, tehnicitate avansata si galopanta, competitie
libera de valori si transcendenta a legii, si toate
acestre valori sunt parti ale mitului American in care credem.
E deajuns sa
vezi 'Ziua Independentei' si sa sesisezi puterile
acestui mit.Peste tot imagini idealizante, o saturare cu sens a realului. Si ca orice mit furnizeaza o realitate ce transcende
istoria, o conditioneaza. Americanismele din Romania nu sunt decat
ritualurile acestui mit. Imitarea stilului
American, snobismul nu sunt
decat o ritualizare a cotidianului in scopul de a participa la a fi-ul
American. Nu se face distintie
intre ideal si real pe de o parte apoi intre
system social ca intreg si libertatea individuala pe de alta parte.
Iluzia
de care vorbeam la inceput consta in absolutizarea unei astfel de culturi, care este
sustinuta chiar de America prin cultivarea permanenta a mitului, si functioneaza si mai bine
la popoarele neputincioase pentru care apare ca o salvare, ca o mantuire. De aceea obsesia 'realizarii' este legata de America-tara tuturor
posibilitatilor.Cel mult poti sa spui
despre Dumnezeu ca este gandul tuturor
posibilitatilor, iar realitatea lor bunatatea Lui.
Noi insultam ceva acolo sus
cand spunem tara
tuturor.. Absolutizarea este o credinta
care estompeaza atitudinea critica si declanseaza
entuziasmul emigrarii. Ritualul care ne face sa fim romani
are acordurile lui Dumitru Farcas nu ale Madonei. Noi avem radacini mioritice suntem meandrici, nu ne place galopul
tehnicist care domina natura; natura este lirismul nostru
romanesc, suntem legati essential de ea. Romania este
o tara de cultura generala in care un mecanic auto recita Eminescu pe cand aici
specializarea avansata dezumanizeaza in sensul ca deformeaza spiritul , ai rupe echilibrul
, se nasc spirite cu
handicap, folositoare mecanismului
social, economiei, profitabile
cu alte cuvinte dar handicapate ca situare existentiala.. Cred cu tarie ca posibilitatea realizarii in sensul existential pe care l-am discutat aici e posibil doar in spatial nostru originar, altfel vom trai
ca niste rasaduri.
