ACULTURAŢIE, suma de transformari ce se produc în cultura ca urmare a contactului între grupuri sociale cu culturi deosebite; cu referire la indivizi (grupuri), termenul 242l1114c a. semnifica procesul de adaptare la o noua cultura pe care îl parcurge un individ (grup) provenit dintr-o cultura diferita, atunci când ajunge în contact nemijlocit cu noul mediu sociocultural, adica procesul de asimilare a unor elemente ale noii culturi (moravuri, norme, valori, simboluri etc.) si de schimbare a vechilor dimensiuni culturale. Termenul este folosit îndeosebi în antropologia sociala si culturala (în legatura cu contactul între culturile unor societati primitive) si în sociologie (de ex. în legatura cu fenomenele de urbanizare a vietii rurale sau cu migratia ruralilor în mediul urban). Prima definitie a a. a fost data în anul 1935 de catre "Social Science Research Council, dupa ce, cu o acceptiune echivalenta, circulasera anterior alti termeni: difuziune (J.W. Powell, 1880), diseminare (Fr. Boas, 1899).
|
