Cercetatorii
sustin ca perceptia este aceea care poate elibera
dorinta, ceea ce ar īnsemna ca īmplinirea unei dorinte
implica detasarea totala 454m1215e de ea. Īn starea de
constiinta obisnuita, noi percepem īntr-un anumit
fel exteriorul, de cele mai multe ori fara sa ne dam
seama ca percepem. Am putea spune asadar ca noi nu "percepem",
ci doar visam perceptia, caci starea
obisnuita īn care ne aflam poate fi comparabila cu starea
inconstienta din timpul visarii.
Īn stare de constiinta pura, īnsa, perceptia
devine un mod de existenta. Priza de constiinta
asupra exteriorului ne faciliteaza accesul catre pura
existenta si catre esenta ei, pura beatitudine.
Īn cazul actului erotic abordat constient, transfigurator si cu continenta,
perceptia directa este sursa placerii si a
voluptatii. A ne situa īn mijlocul perceptiilor, a le
constientiza plenar si a le controla perfect reprezinta cheia
fundamentala catre arta alchimica a
iubirii senzuale. Trebuie doar sa īnvatam sa
traim constienti si plenar placerea erotica
si sa intuim printr-un efort constient orientat natura
divina a acestei placeri. A ne contopi cu
noi īnsine, prin fuziunea cu fiinta iubita, īn placere, a
ne lasa īn mod constient īnvaluiti īn beatitudinea
iubirii, a patrunde extazul si a ne lasa patrunsi de
extaz, aceasta este adevarata alchimie a
iubirii, de fapt, o stiinta a plenitudinii.
Respiratia constienta, asociata actului sexual-amoros,
favorizeaza o perceptie globala si fina asupra
īntregului corp cāt si un control marit asupra fluxurilor
energetice. Aceasta asociere constienta a respiratiei cu
simtirea produce o "substanta lucida" īn cadrul
constiintei celui (sau celei) care experimenteaza, si dezvolta
o noua viziune asupra existentei īn ansamblu, si asupra
trairii amoroase īn particular.
Respirānd īntr-un ritm controlat si regulat, īntetim "focul
pasiunii" si īn acelasi timp īl tinem sub control. Stoparea
respiratiei īn momentele de apogeu ale placerii cānd energia devine
greu de controlat, induce implicit la o stopare a tuturor proceselor aferente
actului erotic si ne proiecteaza spontan īntr-o stare de vid īn
care putem trai, daca suntem suficient de constienti,
experienta comuniunii cu Dumnezeu. Aparitia unui hiatus īntr-un
moment orgasmatic maxim, ne propulseaza īntr-o dimensiune de dincolo de
spatiu si timp, atemporala si aspatiala īn
care, avānd īn mod direct acces la perceperea eternitatii, ne putem
regasi adevarata noastra natura divina, Sinele
nostru divin.
Plecānd astfel de la caldura si efervescenta
initiala a "focului sacru" din timpul fuziunii amoroase cu
continenta, putem ajunge la o cunoastere non-duala
luminoasa, inocenta si pura. Aici, traim o noua
perceptie patrunzatoare, de fapt, o non-perceptie o
experimentare directa, o contopire cu ceea ce este inexprimabil,
nelimitat, inefabil, Divin. Acest nou mod de a simti, dincolo de orice
atribut calitativ sau cantitativ, dincolo de orice dimensionare sau plasare
spatio-temporala, apare si se dezvolta īn inexprimabil
si necunoscut. Putem doar sa spunem ca el Exista sau se
Naste īn fiecare clipa īn noi īnsine si prin noi
īnsine.
|