ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
Reprezentarea schematica a modelului
Jungian al sufletului
Dezvoltarea unei atitudini (extravertita sau introvertita) si a unei functii e o parte a procesului adaptarii noastre la lume, imprimandu-I o pecete specifica fiecaruia.
Fie si nedorita, umbra, subzista asemenea unei forte nedomolite, pe care o purtam cu noi pretutindeni. Mare parte din timp reusim totusi sa o ignoram, dar ea are insusirea sacaitoare de a ne reaminti mereu ca exista, mai ales in timpul viselor.
In vise, umbra ia forma unui personaj sinistru, avand acelasi sex cu persoana care viseaza si apartinand adesea unei alte natii. De regula are ceva strain sau ostil, care trezeste un simtamant de dezgust, manie sau teama. Iata ce l-a indreptatit pe Jung sa considere umbra un complex, care asemenea tuturor complexelor poseda un miez arhetipal, in cazul de fata arhetipul Dusmanului. Intre toate arhetipurile, Dusmanul e cel mai important si, in mod potential distructiv. Arhetipul dusmanului capata realitate in psihicul individual sub forma complexului umbrei prin evolutia noastra intr-un mediu social uman. Exista doua surse importante ale acestui complex: indoctrinarea culturala si reprimarea familiala.
Complexul moral se formeaza pe temeiul imperativului arhetipal de a ne insusi si de a perpetua valorile culturii in care ne nastem. Dobandirea unui complex moral impune Sinelui restrictii serioase, din care multe trebuie sa fie transmise umbrei. Ca sa ne protejam de aceasta amenintare si sa ne pastram sanatatea, folosim o serie de mecanisme de aparare a eului, cu precadere refularea, negarea si proiectia. Pe langa faptul ca ne refulam umbra in inconstientul personal, ii negam existenta si o proiectam asupra altora.
Proiectia umbrei poate constitui un pericol major, atat pentru pacea sociala cat si pentrucea dintre natiuni. Constiinta umbrei, ca atare, nu este importanta doar pentru evolutia personala, ci si ca baza pentru o mai buna armonie sociala si intelegere intre natii.
Asa cum genul e perceput ca afirmare a principiului arhetipal adecvat propriului sex, si relatiile cu celalalt sex se sprijina pe fundamente arhetipale. Inconstientul masculin contine un element complementar feminin, la fel cum in cel feminin exista un element complementar masculin. Aceste arhetipuri, Jung le-a numit anima si animus
"O imagine colectiva mostenita a femeii exista in inconstientul barbatului, cu ajutorul careia el pricepe natura femeii". Puterea irezistibila a animei se datoreaza imaginii sale care este un arhetip al inconstientului colectiv, si care e proiectata pe orice femeie ce ofera cel mai mic "carlig" de care portretul ei sa fie agatat. Anima se exprima in viata barbatului nu numai in proiectia asupra femeilor si in activitatea creatoare ci si in fantazari, stari de spirit, presentimente si explozii emotionale.
Animus la femei este duplicatul animei la barbati. El pare a fi (ca si anima) derivat din 3 radacini- imaginea colectiva a barbatului mostenita de femeie, propria ei experienta cu masculinitatea ( procurata de contactele cu barbatii din cursul vietii sale) si principiul masculin aflat in ea in stare de latenta.
Anima produce stari de spirit- animus opinii; amandoua bazandu-se pe supozitiile inconstiente, in loc de idei realmente constiente si directionate constient. Asa cum mama este primul suport al animei pentru baiat, tot asa tatal este intruchiparea imaginii animusului pentru fata, care exercita o profunda fascinatie in spiritul ei (ea va actiona mereu in maniera tatalui). O particularitate a lui animus este ca are tendinta de a se exprima ca grup de barbati, distinct de anima care este intotdeauna vazuta ca o singura femeie.
Anima si animus sunt mediatori intre spiritul constient si cel inconstient, constituind o incercare de a intelege cate ceva din ce a fost pana acum inconstient. Ca si umbra, complexul contrasexual poseda insusiri opuse celor ce se manifesta in persona, dat fiind ca, pana si in vremurile noastre toata lumea se asteapta ca baietii sa fie baieti si fetele fete. Astfel, cu cat un barbat este mai incapabil sa-si accepte umbra si insusirile feminine din sine insusi, cu atat el se va identifica cu persona. De fapt, Jung merge chiar mai departe, afirmand ca " se poate deduce caracterul animei din acela al personei, deoarece "tot ce ar trebui sa se afle in mod firesc in atitudinea exterioara, insa lipseste vadit, se va gasi fara gres in atitudinea launtrica. Este o lege fundamentala..."
Dupa anima si animus , cele doua mari arhetipuri care s-ar putea sa devina influente in viata individului sunt acelea ale batranului intelept si marii mume.
Jung numeste uneori batranul intelept un arhetip al semnificatiei; dar pentru ca el apare in variate forme- rege, erou, vraci, mantuitor- trebuie sa luam termenul de "semnificatie" in sensul sau cel mai larg. Acest arhetip reprezinta un serios pericol pentru personalitate : cand el este trezit, omul poate lesne ajunge la credinta ca el poseda "mana", putera magica si intelepciunea pe care acest arhetip o detine. In acesta exista o putere de nebiruit, pe care oamenii o simt intuitiv si nu-i pot rezista cu usurinta- ei sunt fascinati de ceea ce spune omul posedat de acest arhetip , chiar daca vorbele sale sunt incoprehensibile. Dar daca omul poate asculta linistit vocea inconstientului si intelege ca puterea functioneaza prin el (dar fara sa fie controlat de ea), atunci este pe calea unei autentice dezvoltari a personalitatii.
Arhetipul marii mume actioneaza in mod paralel asupra femeii. Femeia posedata de aceasta figura ajunge sa creada despre sine ca este inzestrata cu o nemarginita capacitate de intelegere si iubire pe care vrea sa le puna in slujba celorlalti (pe care-I ocroteste cumva intr-un mod fortat). Aceasta tiranie subtila, daca e dusa la extrem, poate distruge personalitatea celorlalti.
|