Cercetare practica violenta domestica
1. JUSTIFICAREA TEMEI
Tema Violenta domestica - fenomen social.
Am ales sa vorbesc despre violenta domestica pentru ca este o problema sociala ce afecteaza viata cotidiana a societatii noastre, care ne ameninta direct sau indirect siguranta de fiecare zi, în mod dureros. Violenta intrafamiliala a cunoscut o amploare semnificativa dupa 1990, urmare a saraciei, a nivelului de trai scazut si a perioadei de tranzitie. Aceste elemente reprezinta factorii externi ai violentei conjugale.
Violenta domestica a fost considerata multa vreme un fenomen normal si ascuns în societatea traditionala, pentru ca barbatii aveau dreptul de exercitare a puterii asupra membrilor familiei. Constientizarea acestei probleme sociale este în patru decenii, principalul motiv fiind perceput ,,tabu" de comunitate nefiind admisa nici o interventie din afara în cadrul familiei. Acest fenomen este deseori alimentat de miturile superioritatii masculine si legitimate astfel din punct de vedere cultural. Tiparul barbatului care-si dovedeste masculinitatea prin acte violente asupra celor din mediul lui apropiat este prezent în mare masura în societatea româneasca.
DIMENSIUNE
INDICATORI
Violenta verbala
insulte, amenintari, jigniri.
Violenta fizica
lovituri, raniri grave, provocari de
fracturi
Violenta sexuala
negarea sexualitatii.
raporturi sexuale nedorite, denigrarea sau
Violenta psihoemotionala
santaj, denigrare, umilire în fata prietenilor,
rudelor, reducerea la tacere, gelozie.
Educatie
ultima forma de învatamânt absolvita,
gradul de acces la informare.
Nivel de trai
locuinta, venituri, calitatea bunurilor consumabile
calitatea bunurilor de larg consum
Consum de alcool
cantitatea de alcool consumata, comportament
de consum: unde? cu cine? cum? , reactii
negative în urma consumului.
7. IPOTEZELE CERCETĂRII
Cu cât consumul de alcool în familie este mai ridicat, cu atât creste riscul violentelor în familie.
Daca favorizarea barbatului în miturile legate de rolurile de gen este mai raspândita într-o comunitate, atunci violenta va avea si ea o amploare mai mare.
Cu cât nivelul de trai al familiei este mai scazut, cu atât riscul violentei domestice creste.
Cu cât locul de munca al unuia dintre soti este mai instabil sau inexistent cu atât riscul aparitiei violentei este mai mare.
Daca modelul parental oferit de tata este unul bazat pe violenta, atunci riscul ca si viitorul adult sa devina violent este mai mare.
8. METODE sI TEHNICI DE CERCETARE - Studiul de caz
Este o metoda calitativa de cercetare care îsi ia ca subiect unul sau mai multe cazuri selectate dintr-o unitate sociala, de la indivizi pâna la comunitati sau organizatii si le studiaza printr-o serie de tehnici. ,, Studiul de caz este o tehnica speciala a culegerii, a punerii în forma si a prelucrarii informatiei la un sistem social cuprinzând propriile sale dinamici" (Alex. Mucchielli, ,,Dictionar al metodelor calitative în stiintele umane si sociale", Ed. Polirom, Iasi, 2002, p. 407).
STUDII DE CAZ
CAZUL 1
CONCLUZII:
Cauzele violentei domestice în acest caz au fost starea materiala precara, pierderea locului de munca al sotului, lipsa de comunicare.
CAZUL 2
CONCLUZII:
M.E provine dintr-o familie care a cunoscut violenta domestica. Desi nu si-a dorit sa se casatoreasca de teama de unui sot agresiv si alcoolic, mama ei a fortat-o sa se casatoreasca cu un amic de-al ei temându-se sa nu ramâna fata batrâna. În acest caz, cauzele violentei domestice în aceasta familie sunt mai multe, în primul rând vârsta partenerului este foarte mare, alcoolul, gelozia. Aceasta explica schimbarea de comportament a lui M.C fata de sotie. De aceea M.C nu mai era multumit de felul în care sotia sa gatea si spala.
Ajunsa în adapost pentru victimele violentei domestice a primit consilierea psihologica de care avea foarte mare nevoie. Tot aici i s-a asigurat si consiliere juridica pentru a deschide actiune de divort.
CAZUL 3
CONCLUZII:
În acest caz principalele cauze ale violentei domestice este alcoolul si preluarea modelului agresiv patern. Teoria învatarii sociale spune ca tinerii învata din familie sa aprecieze si sa utilizeze violenta ca legitima în rezolvarea unor situatii. Asa si sotul lui D.E ce a vazut în familia sa de origine, a preluat în comportamentul sau, manifestându-se violent mai ales pe fondul consumului de alcool. Aruncarea obiectelor si violenta verbala vin sa completeze violenta fizica care lasa urme vizibile la nivel psihic mai ales pentru copil.
CAZUL 4
CONCLUZII:
În acest caz factorii declansatori ai violentei domestice sunt: nivelul de trai scazut, locul de munca instabil al sotului, alcoolul si gelozia. Însa, principalul factor al violentei în acest caz au fost veniturile insuficiente care generau un nivel de trai scazut. În jurul acestei cauze s-au dezvoltat o multime de conflicte. Cu cât numarul de copii creste cu atât starea de saracie este din ce în ce mai evidenta, fapt relevant si din acest caz.
CAZUL 5
CONCLUZII:
V.P nu a tinut cont de zicala româneasca:,, casatorie pripita, despartire sigura". Ea nu l-a cunoscut destul de bine pe el ca sa se casatoreasca. Alte cauze sunt: alcoolul, o relatie extraconjugala a sotului, lipsa de comunicare care a generat violenta fizica, verbala si psihologica. Una dintre cele mai principale cauze fiind lipsa suportului familiei de origine au determinat-o sa ramâna în continuare în relatie.
CAZUL 6
CONCLUZII:
În acest caz principalul factor declansator a fost gelozia. O alta cauza este alcoolul administrat des, lipsa de comunicare care a generat violenta fizica, sexuala si psihologica. În jurul acestor cauze s-au dezvoltat o multime de conflicte care au generat violenta.
CAZUL 7
CONCLUZII:
Factorii declansatori în acest caz sunt administrarea frecventa de alcool, lipsa de comunicare care a generat violenta fizica si psihologica. Principala cauza fiind gelozia. Aceasta explica teama sotului de infidelitatea sotiei, care-l urmarea peste tot. Lui V.B îi era teama ca daca apare un copil, nu v-a mai primi atentia cuvenita.
CONCLUZIILE CERCETĂRII
În majoritatea cazurilor violenta domestica are un sens conturat si sunt aceleasi factori de risc asupra familiei. De exemplu: alcoolul si gelozia predomina în majoritatea cazurilor. Femeile deseori mentioneaza ca barbatii devin agresivi când se afla în stare de ebrietate. Bauturile alcoolice reduc capacitatea persoanei de a controla si a dirija comportamentul, de aceea femeile se consoleaza explicând impulsivitatea barbatului prin influenta alcoolului. De fapt, agresorul are anumite caracteristici care îl împing deopotriva spre alcoolism si violenta.
Femeia fiind supusa unei perioade îndelungate violentei, ea devine neputincioasa, pierde încrederea în fortele proprii si nu este destul de puternica ca sa-si asume controlul asupra vitii sale.
Ipotezele formulate s-au verificat în totalitate, desemnând o prioritate maxima de adevar. Factorii declansator în majoritatea cauzelor desemneaza o subordonare a femeii.
VI. CONCLUZII
Violenta împotriva femeilor, este larg raspândita în toata lumea. Aceasta ia atât forme subtile, cât si evidente, fiind adânc înradacinate în practicele sociale si culturale si astfel în ordinea ,,naturala" a lucrurilor. Violenta împotriva femeilor, în toate formele sale, este o consecinta a raporturilor de putere inegale care exista între barbati si femei. Aceasta nu pentru ca efectele inegalitatii de gen nu sunt evidente, ci pentru ca mentalitatile sunt bine înradacinate în societate. Despre violenta domestica am putea spune ca este manifestarea de inegalitate fizica existenta între barbati si femei apreciind ca aceasta constituie un mecanism social prin care femeia este fortata sa aiba o relatie de subordonare fata de barbat. Iar cauzele violentei conjugale fiind în primul rând nevoile sociale si economice, urmate de droguri, alcool, lipsa unei locuinte adecvate, lipsa unei legislatii sistematizata în domenii, neaplicarea prevederilor si normelor internationale, gelozia, incompatibilitatea, comportamentul sexual s. a. Pentru a reduce violenta si a proteja femeile trebuie schimbate conditiile sociale si politice care contribuie la mentinerea acestei probleme si structurile sociale care au institutionalizat violenta. Pentru a fi eficienti în procesul de interventie este nevoie de:
BIBLIOGRAFIE
1. Abraham, P., Infractiunile de înalta violenta în România, Ed Alternative, Bucuresti, 2000.
2. Bernett, O., Miller, C.L., Perrin,
R.D., Family
violence across the lifespan. An introduction,
3. Bourlet, A., Police Intervention in Marital Violence,
4. Bodrug-Lungu, V., Violenta domestica - aspecte sociale si legislative, Gender - Centru USM, Fundatia Soros. Chisinau, 2005.
5. Bronfenbrenner,U.,
The ecology of human development.
6. Collier, R., Masculinity, Law and the Family, London:Routledge, 1995.
7. Connors, J.F., Violence Against Women in the Family, New York: United Nations Report, 1989.
8. Curic, I., Vaetisi, V., Inegalitatea de gen: violenta invizibila, Ghid de lucru pentru constientizarea si eliminarea violentei împotriva femeilor, Ed.Eikon, Cluj-Napoca, 2005.
9. Desurmont, M., De la violence conjugale a la violence parentale. Femmes en detresse, enfants en souffrance, Ed. Eres, Ramon Ville Sain-Agne, 2001.
10. Dobash, R.E. & Dobash, R.,
Violence against wives.
11. Dragomir, O., Miroiu, M., Lexicon Feminist, Ed. Polirom, 2002.
12. Gallup., M. Survey on Violence against Women in Buharest Organisation, 2003.
13. Gelles, R.J., Family Violence.Sec Ed. Sage Publications, 1987.
14. Gordon, Marshall., Dictionar de sociologie Oxford - Univers encyclopedic, revizia traducerii si glosar de Sergiu Baltatescu, București, 2003.
15. Giddens, Anthony., Sociology. Cambridge : Polity Press, 2001.
Hamberger, L., An empirical classification of motivation for domestic violence, Violence Against Women, 3 (4), 1997.
17. Hartman A., Laird J., Family- centered social work practice, New York- London The Free Press, 1983.
18.
Hearn, J., The violences of men
19. Heise L., Pitanguy J., Germain A., Violence Against Women,Washington D.C., The Hidden Health Burden, World Bank Discussion Papers, 1994.
20. Ilut., P, Sociologia si Antropologia Familiei, Ed. Polirom, Iasi, 2005.
21.Ilut., P, Sociologia Familiei, Cluj-Napoca 1994.
22. Karri Killen., Copilul maltratat, Timisoara, ed. Eurobit, 1998.
23. Kersty Yllo., Marital Rape, în Barnes, P. &
Finkelman, P. (eds.), Domestic Violence.
From a Private Matter to a Federal Offense (2),
24. Krogsrud, K. M., Michel O` Melia, Brenda DuBois, Practica Asistentei Sociale, Ed. Polirom, Iasi, 2006.
25. Lassus, P., De la violence conjugale a la violence parentale. Femmes en detresse, enfants en souffrance, Ed. Eres, Ramon Ville Sain-Agne, 2001.
26. Loghin, O. & Toader, T., Drept Penal Român. Partea specială, Bucuresti, 1994: Casa de Editura si Presa "sansa S.R.L."
27. Lorber, Judith - Paradoxes of Gender,
28. Maynard, M., Winn, J., - Women Violence and Male Power, 1997.
29. Mannon, J., Domestic and intimate violence: an application of routine activities theory in Agressionand violent behavior , Pergamon, 1997, vol.2, nr 1.
30. Marin, Any, J., Russo, Nancy Felipe, Feminist Perspectives on Male, Violence Against Women: crisiqning O`Neil and Harway s Model, London: Sage Republications Thousand Oaks, 1999, p.20.
31. Mertus, J., Studiul despre drepturile umane ale femeilor, Ed. Chisinau, 2005, p. 111.
32. Millet, K., Sexual Politics, London: Rupert Hart-Davis, 1969.
33. Miroiu, M., Politici ale echitatii de gen, Ghid pentru Învatamântul Universitar din Europa Centrala si de Est, Ed. Politeia - SNSPA, Bucuresti 2003.
34. Munteanu, A.&Popescu, M. (coord.), Violenta din perspectiva celor lipsiti de putere. Un raport privind victimizarea în contextul violentei domestice în România, UNICEF: 2000
35. Muntean A., Violenta domestica si maltratarea copilului, Timisoara, Ed. Eurostampa, 2001.
36. Murdock, G.,
Social Structure,
37. Neamtu, G., Tratat de Asistenta de sociala, Ed. Polirom, Bucuresti, 2003.
38. Olteanu, C.L., Gheonea, E.S., Gheonea, V., Femeile în România comunista, Ed. Politeia-SNSPA, Bucuresti, 2003.
39. Okin, Susan
Moller, Justice, Gender, and the Family,
40. Pasti, V., Ultima inegalitate - Relatiile de gen în România, Ed. Polirom, Iasi, 2003.
41. Pop, M.L., Dictionar de Politici Sociale, Ed. Exveit, Bucuresti, 2002.
42. Popescu, L., Politica sexelor, Bucuresti , 2004.
43.Radulescu S., Sociologia violenttei (intra)familiale. Victime si agresori în familie, Bucuretti, ed. Lumina Lex, 2001.
44. Radulescu S., Devianta, criminalitate si patologie socialt, Bucuresti, ed. Lumina Lex, 1999.
45. Radulescu S., Sociologia si istoria comportamentului sexual "deviant", Bucuresti, ed. Nemira, 1997.
46. Reckless, W.C., citat de J.M. Henslin, Social Problems, Prentice Hall , p.9-12.
47. Roth -Szamoskozi, M., Copii si Femei Victime ale violentei domestice Editura Presa Universitara Clujeana Culj Napoca 2005
48. Roy, M., si Del Martin, citat de Lassus P., in De la violence conjugale a la violence parentale; Femmes en detreose, enfants en saufrance, Ed. Eres, Roman Ville Saygn-Agne, 2001, p.31.
49. Simmel, G., Sociologie - Studii privind formele socializarii, Ed. Sigma, Traducere din germana de Ion Nastasia si Maria Nastasia, Chisinau, 2000.
50. Stark E., Flitcraft A., Women at Risk, New Delhi, London, SUA, Sage Publication, 1996.
51. Strong, B.,
De Vault C., Sayad B, The Marriage and the Family Experience: Intimate
Relationships in a Changhing Society, Wad sworth publishing campany,
52. Stupu, Bianca., Nu te lasa batuta! Violenta în familie: cosmarul ca mod de viata, Ed. Coreus Grup, Constanta, 2004.
53. schiopu, Ursula (coord), Dictionar
de psihologie, ed.
54. Tallman, I.,
Passion, action and politics,
55. Tollman,
R.M., Psychological abuse on women, în
R.T. Ammerman & M. Hersen (eds.) Assesment of family violence. A
clinical and legal sourcebook,
56. Thomas,D., MSSW, CDVC, Director, Center for Women and Families, Domestic Violence Program, 1990.
57. Zamfir, E. & Zamfir, C., Aspecte de gen în politicile sociale, Ed Alternative, Bucuresti, 2000.
58. Zamfir,Vlasceanu, "Dictionar de sociologie ed. Babel, Bucuresti, 1998.
59. Zamfir, C., Strategii ale dezvoltarii sociale, Ed.Politica, Bucuresti, 1977.
STUDII sI LEG1. Adunarea Generala ONU, Declaratia asupra eliminarii violentei asupra femeilor, decembrie 1993.
2. Convention on the Elimination of All Forms of Discrimination Against Women, 1979, publicata si comentata de UNICEF & UNIFEM (1999).
3. Buletinul Informativ al Programului ARTEMIS, Nr. 4/februarie, 2001.
4. Correctional Service Canada, 1988.
5. Declaratia asupra Violentei Împotriva Femeilor, 1993.
6. Liga Apararii Drepturilor Omului, Drepturile femeii la sfârsit de mileniu II, L.A.D.O 1997.
7. Legea nr.217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei în familiei.
8. Platforma de Actiune de la Beijing, alin. 112 - în Drepturile femeilor la sfârsitul mileniului II, L.A.D.O., 1995, p. 77.
9. Declaratia asupra eliminarii violentei împotriva femeilor, Chisinau : CNSIPF, 1999.
10. World Report on Violence and Helth, Geneva 2002.
REVISTE
1. Popescu, M , Revista de Cercetari Sociale, (2), Violenta domestica. Tendinte actuale în politicile sociale, 1998
2. Manciaux M, Copiii de azi sunt parintii de mâine, Nr. 8, Ed. Mirton, Timisoara, 2001.
|
