DIVORTUL SI IMPACTUL LUI ASUPRA COPIILOR
Conf. univ. dr. Tatu Cornelia
Student (masterand) : Branzea (Sasu) Simona
Master I
Tema divortului pune in discutie o problema psihologica centrala - familia si modul in care se adapteaza la realitatea sociala actuala, la schimbarile majore de pe piata fortei de munca, la disparitia, cel putin in orasele mari, a serviciului clasic, cu program, la reducerea semnificativa a timpului pentru familie. In urma experientei din consilierea si psihoterapia de cuplu, reiese faptul ca problemele de c 212g623c uplu deriva din doua mari cauze: externe (sociale) si interioare (psihologice). Libertatea lasata familiei conduce la manifestarea autentica a ceea ce se intampla in cazul cuplurilor. Multi pacienti cu varste peste 30 de ani relateaza faptul ca parintii lor au ramas impreuna pentru ca aveau 1 sau mai multi copii. A ramane impreuna pentru copil nu mai este o motivatie la moda. Mentalitatea este astazi mult modificata fata de anii 70 sau 80. Trecerea de la o ipostaza la alta este relativ dura si gaseste multe persoane in situatia de a se simti depasite de ceea ce se petrece in planul mentalitatii. Disparitia familiei clasice a devenit un fenomen in sine extins. Confruntarea dintre cele doua tipare, traditional si nou, conduce la multe dificultati interioare cu care se confrunta fiecare persoana aflata intr-un asemenea proces de decizie. Dificultatea unui divort consta in impactul pe care il are asupra confortului psihologic.
Date de ordin tehnic
Din momentul in care instanta pronunta desfacerea casatoriei, intervin mai multe probleme, printre care si incredintarea copiilor. Acest eveniment afecteaza, adesea, nu numai partile intre care la un moment dat s-a incheiat casatoria, ci si pe cei mici. Sunt foarte multe cazurile in care din casatoria ce se desface au rezultat unul sau mai multi copii minori si se pune problema incredintarii spre crestere si educare unuia dintre parinti. Precizam inca de la inceput ca stabilirea culpei unuia dintre soti in pronuntarea divortului nu prezinta importanta numai prin ea insasi pentru incredintatrea copilului minor. Acesta poate fi incredintat si sotului din a carui vina s-a desfacut casatoria, daca interesele lui sunt in acest sens,considerandu-se ca un sot rau (impotriva caruia s-ar fi pronuntat divortul) nu este neaparat si un parinte rau. De subliniat este faptul ca instanta judecatoreasca este obligata, chiar daca nu exista o cerere expresa a sotilor, sa se pronunte prin hotararea de divort si asupra incredintarii copiilor minori, pentru a se evita introducerea ulterioara a unei noi actiuni, ceea ce nu ar fi in interesul copiilor. Criteriul dupa care se va ghida instanta este interesul copiilor minori, urmarindu-se factori precum: varsta copilului, sexul acestuia, starea sanatatii lui, posibilitatile materiale ale parintilor,posibilitatile de dezvoltare fizica, morala si intelectuala pe care copiiile pot gasi la unul dintre parinti, comportarea parintilor fata de copii inainte de desfacerea casatoriei, legaturile de afectiune stabilite intre copil si familie. Daca exista mai multi copii, instanta va decide pentru fiecare in parte, in functie de interesele superioare ale fiecaruia.
Pentru a decide cu privire la incredintarea copiilor minori, instanta de judecata este obligata sa ii asculte pe parinti, sa solicite un referat din partea autoritatii tutelare de la domiciliul fiecaruia dintre soti (daca la desfacerea casatoriei nu mai locuiau impreuna) si, daca minorul a implinit 10 ani va fi audiat si el. In general, parintii se invoiesc asupra incredintarii copilului, dar aceasta invoiala trebuie incuviintata de instanta. Numai in cazuri exceptionale copilul poate fi incredintat unor rude sau altor persoane.
In cazul in care un copil a fost incredintat unui parinte, acesta vafi cel care va exercita drepturile si indatoririle parintesti. Celalalt parinte pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu copilul, dar si el trebuie sa vegheze la cresterea, educarea, pregatirea profesionala a fiului sau. Principalele modalitati de exercitare a dreptului de a avea legaturi cu copilul sunt vizitarea copilului la locuinta parintelui caruia i-a fost incredintat, lasarea copilului in vizita la locuinta parintelui caruia nu i-a fost incredintat, vizitarea copilului la scoala,petrecerea vacantelor scolare la ambii parinti.
Parintii trebuie sa contribuie deopotriva la cheltuielile de crestere,educare, invatatura si pregatire profesionala a copilului lor. Este inca un aspect avut in vedere de instanta in hotararea de divort, chiar daca partile nu au facut cerere in acest sens. In lipsa unei intelegeri intre parti, instanta va stabili pensia de intretinere sub forma unei cote procentuale din retributia lunara a debitorului si in acest sens se va lua masura infiintarii unei popriri pentru aceasta parte de salariu. Art. 94din Codul familiei stabileste urmatoarele cote : pana la o patrime din castigul din munca pentru un copil, o treime pentru doi si o jumatate pentru trei sau mai multi copii. In cazul in care debitorul nu are niciun fel de venituri, procentele de mai sus se vor calcula raportate la salariul minim pe economie.
In stabilirea pensiei de intretinere se va tine cont si de un alt aspect,si anume acela daca debitorul mai are in intretinere alti copii (deexemplu, daca din casatoria ce se desface a rezultat un copil, iar sotul care va plati pensie mai avea un copil din casatorie, atunci debitorul nu poate fi obligat sa plateasca mai mult de o treime pentru ambii copii).Totodata, daca situatia se schimba (nevoile copilului cresc,posibilitatile materiale ale debitorului cresc sau scad), se justifica introducerea unei actiuni de majorare sau de reducere a pensiei de intretinere atat de catre minor (prin tutore, care poate fi unul dintreparinti), cat si de catre debitor, dupa caz.
De
asemenea, parintii se pot invoi cu privire la contributia lor pentru cresterea
si educarea copiilor, dar ea trebuie incuviintata de catre instanta. Renuntarea la pensia
de intretinere, care constituie un drept al copiilor,
nu poate fi ratificata decat daca se constata ca posibilitatile materiale ale
parintelui care a renuntat sunt indestulatoare pentru a asigura copilului cele
mai bune conditii de trai. Sa mai precizam ca actiunile in justitie pentru obligarea
unuia dintre parinti
Pe langa aceste date de
ordin tehnic si administrativ ,care tin de alte domenii decat psihologia, vom
evidentia impactul psihologic al divortului asupra copiilor aflati in situatia
ingrata de a alege dintre cei doi
parinti .
Efectele divortului asupra copilului
Este universal cunoscut faptul ca in fata divortului copiii reactioneaza diferit, de obicei le este foarte greu, iar ranile sunt mult mai profunde decat ale celor doi parteneri care se despart. Fiecare copil este unic, are propria sa personalitate, evolutie si ritm de dezvoltare. Cateva elemente generale: dupa 10 ani, copilul intra in prepubertate, caracterizata ca fiind o perioada intensa de crestere staturala mai ales, dar si de dezvoltare a caracteristicilor sexuale. Poate aparea o anumita iritabilitate in comportament, o alternare a starilor de voiosie si exuberanta cu cele de indispozitie si oboseala. Apar tot felul de cerinte, atat din partea familiei, cat si din cea a scolii, din ce in ce mai formulate, care-l solicita pe copil si la care invata, in timp, sa se adapteze. Viata interioara este intensa si bogata. Copilul are nevoie sa comunice ce simte si sa aiba incredere in capacitatea sa de a crea, in propriile sale abilitati. Pe fondul comparatiei tot mai acerbe cu colegii pot aparea sentimente de inferioritate care ii inhiba naturalul comportamentului. Copilul devine mai independent si cauta sa se integreze in grupul de copii de varsta lui. Acest grup este important in dezvoltarea identitatii copilului, a atitudinilor si valorilor pe care le adopta.Durerea, nelinistea si conflictul dintre parinti in cazul unui divort sunt resimtite si de cel mic. Acestea apar mult mai devreme; de fapt, toata perioada care anticipa o astfel de decizie de aceasta situatie sa continue. Pentru toti cei trei membri. Uneori, din pacate, nu se poate altfel! Sechelele uneori nu se vad in exterior, dar aceasta nu inseamna ca nu exista. Ele pot consta in retrageri afective, stari de melancolie, scaderi ale implicarii sociale si scolare, depresii, izolari afective. Pentru ca acestea sa nu apara, foarte important este ca fetita sa pastreze o relatie de calitate si stransa cu ambii parinti. Tatal ei sa ii acorde un timp special, care sa nu lipseasca din viata ei. Copila sa simta ca parintii o iubesc si ca relatia pe care o au cu ea nu se va schimba. Chiar daca ei divorteaza, raman parintii ei si ii vor fi alaturi. In masura in care ii va simti ca sunt bine, ca isi refac viata si ca o iubesc in continuare la fel de mult, va trece si ea peste moment, impreuna cu ei. Timpul vindeca multe si Dumnezeu intareste intotdeauna.
Divortul si situatia copilului
Una din doua casatorii in zilele noastre
se sfarseste prin divort sau separare si multe familii divortate au copii.
Parintii care divorteaza sunt frecvent ingrijorati in legatura cu efectul
divortului asupra copilului. In aceasta perioada dificila parintii pot fi
preocupati de propriile probleme, dar ei continua sa
fie cele mai importante persoane din viata copiiilor lor.
In timp ce
parinti pot fi ravasiti sau dimpotriva usurati ca urmare a divortului, copiii
sunt invariabil speriati si confuzi datorita amenintarii securitatii lor. Unii parinti sunt atat de raniti sau coplesiti de divort incat pot
cauta alinarea la copilul propriu. Divortul poate fi interpretat gresit
de catre copil daca parintii nu ii spun ce se
intampla, cum este si cum nu este implicat copilul si ce se va intampla cu el.
Copilul poate crede destul de des ca el este cauza conflictului intre mama si
tata. Multi copii isi asuma responsabilitatea de a-si impaca
parintii, uneori prin propriul sacrificiu. Vulnerabilitatea
la bolile fizice si mentale la copil poate apare datorita pierderii unuia sau
ambilor parinti ca urmare a divortului. Oricum, cu grija si atentie,
forta familiei poate fi mobilizata in cursul divortului, si copiii pot fi
ajutati sa se adapteze constructiv la conflictul
parental.
Cum discutam despra divort cu copilul
Este uneori dificil sa discutam cu copilul despre divort. Urmatoarele principii pot ajuta atat copilul cat si parintele:
- nu tineti divortul secret si nu asteptati pana in ultimul moment
- spuneti copilului vestea despre divort impreuna
vorbiti simplu
admiteti faptul ca divortul este un lucru trist si suparator pentru toata lumea
- reasigurati-va copilul ca amandoi il iubiti si ca ii veti fi parinti intotdeauna, indiferent ce se intampla
- nu discutati despre greselile sau problemele celuilalt cu copilul
Semne de stres la copil in caz de divort al parintilor
Parintii trebuie sa urmareasca semnele de stres la copil. Copilul
mic poate reactiona la divort prin agresivitate si comportament necooperant sau
prin retragere. Copiii mai mari pot sa devina
foarte tristi. Performantele scolare pot avea de suferit si
tulburarile de comportament sunt ceva obisnuit la acesti copii. La
adolescenta si in perioada de adult copiii din familiile divortate pot avea
probleme in propria relatie si probleme de stima de sine.
Copiii se descurca cel mai bine
in caz de divort daca stiu ca mama si tata vor continua sa
ramana parintii lor si vor continua sa se implice in viata lor, chiar daca
casatoria parintilor ia sfarsit si parintii nu mai locuiesc impreuna. Disputele
prelungite asupra custodiei sau cererea adresata copilului de a alege unul dintre parinti pot fi daunatoare. Cercetarile
arata ca copiii se descurca bine in caz de divort daca parintii coopereaza in
ceea ce ii priveste pe ei.
Este vitala implicarea
parintilor spre binele copilului.
Tratamentul si psihoterapia copilului in caz de divort al parintilor
Daca copilul prezinta semne de stres, medicul de familie sau pediatrul poate trimite parintii la un psihiatru sau psihoterapeut pentru evaluare si tratament. In plus, psihiatrul sau psihoterapeutul se poate intalni cu parintii pentru a-i invata cum sa diminueze stresul produs de divort in intreaga familie. Psihoterapia poate ajuta atat copilului cat si parintilor implicati in divort.
|
