Definitii si preocupari ale eticii

Definitii si preocupari ale eticii

Etica,definitii si sfera ei de cuprindere:

Etica, conform dictionarului este " stiinta care se ocupa cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare si cu rolul in viata sociala".

Antonio Ramirez in lucrarea "Etica in Intreprindere"( La etica en la empresa) considera etica o stiinta care ne ajuta sa cunoastem omul,comportamentul sau si societatea in ansamblul ei.Stiinta eticii are un caracter analitic- se preocupa de cauzele actiunilor noastre si normative-ne spune ceea ce avem de facut; ea nu este insa o stiinta descriptive -nu ne indica cum sa facem,dar este practica, orientate spre actiune: se invata din practica. De aceea se foloseste adesea si conceptual de etica aplicata ,prin care intelem analiza din punct de vedere moral a unor situatii concrete din practica sociala sau profesionala, in vederea luarii unor decizii.

A vorbi despre etica in domeniul politicii, economie, la nivel de organizatie, este astazi la moda, chiar reprezinta o noutate. Cu toate acestea se manifesta o lipsa evidenta a eticii in aceste domenii. Cu toate ca economia este cea mai predispusa la incalcari ale eticii,mai putem spera in existenta unor sanse reale de insanatosire morala a vietii economice, bazandu-ne pe exemplele unor mari companii,multe la numar care promoveaza prin actiunile lor principiile eticii, de exemplu: Johnson& Johnson, LL Bean Inc., NCR Corporation.

Majoritatea oamenilor se conduc in viata dupa ceea ce numim morala convetionala sau de aparenta. Filosofia etica este aceea disciplina preocupata de ceea ce este bine si rau,correct sau gresit. Toate societatile au 14414o1412o avut si au reguli etice care aproba onestitatea, respectarea promisiunilor, ajutarea semenilor si respectarea drepturilor celorlalti. Etica este o trasatura umana universala chiar daca codul de etica nu este acelasi pentru toti, el prezentand particularitati pentru fiecare societate, organizatie sau pentru fiecare individ in parte.

Etica sociala se ocupa de relatiile omului cu cei din jurul sau, individul fiind in centrul acestor relatii.

Din ratiuni economice organizatiile actioneaza intotdeauna in serviciul unor persoane; binele comun al organizatiei reprezinta un ansamblu de obiective pe care membrii sai incearca sa le atinga. De aceea putem afirma ca etica in organizatie se bazeaza pe doua principii fundamentale:

[1]inseparabila de ambitia unui inalt nivel al eficientei economice si al investitiei in progres; uneori exigentele eticii in intreprindere pot ajunge sa modifice strategia aleasa. Strategia si etica se conjuga astfel la nivelul organizatiei. Astfel se ajunge la concluzia ca etica este rentabila; ea trebuie perceputa ca o investitie a organizatiei, mai ales pe termen mediu si lung. Ea nu se opune profitului, ci doar acelui profit injust, illegal sau imoral.

Etica managementului este o forma a eticii aplicate si reprezinta un ansamblu de norme carora trebuie sa li se subordoneze actiunile si deciziile cadrelor de conducere din organizatii, norme care pot sa fie sau nu sanctionate din punct de vedere juridic si care sunt impuse prin forta constiintei colective, a opiniei publice. Ca principii generale de conduita sau coduri etice, etica este aplicata in managementul resurselor umane, in managementul situatiilor de criza, in comunicarea de marketing in toate formele ei: branding,relatii publice, publicitate.

Etica profesionala impune stabilirea unor reguli interne in fiecare profesiune, care pot lua forma "bunelor practice", "codurilor etice" sau "codurilor deontologice".

Unii manageri considera legatura dintre etica si afaceri o simpla gluma. Altii privesc alaturarea celor doua notiuni ca fiind imposibila sau cel putin improbabila; o alta categorie considera discutiile despre etica irelevante. Sunt si manageri care evita sa aduca in discutie etica datorita temerii ca o asemenea conversatie ar putea fi interpretata ca o recunoastere a vinovatiei sau incorectitudinii. Catusi de putin adevarat. Etica presupune motivatie, motivatia determina o anumita maniera de actiune, iar variantele de comportament conduc la consecinte mai mult sau mai putin grave pentru persoanele aflate in interactiune.Firmele care pot fi numite etice prezinta anumite caracteristici:

1.Echilibru intre profit si etica

2.Valorile etice stau la baza comportamentului zilnic al actiunilor individuale

3.Sistem de sanctiuni care prevede penalizarea si corectarea actiunilor cu caracter neetic.

4.Prezinta un set de valori care presupune:

-tratarea celorlalti cu respect si cinste asa cum doresti si tu sa fii tratat

-fabricarea si comercializarea produselor astfel incat sa fii multumit daca le folosesti tu

-tratarea mediului inconjurator ca si cum ar fi proprietatea ta

Etica trebuie sa insoteasca intregul proces de luare a deciziei in toate etapele sale.Relatia fundamentala asupra careia se concentreaza cea mai mare parte a problematicii eticii in afaceri este de fapt conflictul intre performantele economice ale organizatiei masurate in venituri,costuri,profituri sau datorii si performantele sale sociale, mult mai dificil de apreciat, reprezentate de obligatiile fata de angajati, clienti, creditori, furnizori, distribuitori sau publicul larg. Accentul pus in ultimii ani pe etica in organizatii se datoreaza schimbariilor rapide in domeniul fortei de munca, ca rezultat al aparitiei noilor tehnologii, internationalizarii afacerilor, impactului diferitilor factori economico-sociali si politici atat asupra sectorului privat cat si a celui public.

Etica in opinia lui Dimitrios Buhalis si Eric Laws reprezinta un set de reguli care definesc ceea ce este drept si gresit in conduita noastra. Donaldson descrie etica in organizatii ca fiind un studiu sistematic cu care se confrunta domeniul afacerilor,industriei sau activitatile, institutiile sau practicile si credintele relationate acestora. Intr-o maniera mai concreta Johns, precizeaza ca etica poate fi definita ca o reflectie sistematica asupra consecintelor morale ale deciziilor(potentiale daune pentru personalul din interiorul organizatiei cat si pentru persoanele din exteriorul acesteia).

Etica reprezinta modul nostrum de a interactiona ca angajatori, angajati,colegi,clienti,prieteni,sau membrii ai comunitatii in care traim.

Conduita etica reprezinta unul dintre criteriile principale care definesc felul in care o companie isi desfasoara activitatea,consolidand sau, dimpotriva, distrugand reputatia acesteia pe piata. Conduita etica necesita efort, capacitate de sinteza si inteligenta. De-a lungul timpului a fost dovedit faptul ca o conduita etica are intotdeauna rezultate positive.

Exista posibilitatea de a pierde pe termen scurt dar niciodata pe termen lung.

1.2 Tehnici de implementare a eticii in afaceri si responsabilii:

Tehnici de implementare a eticii in afaceri si responsabilii

Responsabilii sau organismele abilitate sa supravegheze si sa ghideze implementarea eticii in afaceri sunt: Consiliul sau Comisia de etica a afacerii, Ofiterul de etica , Consiliul de etica profesionala,urmate de programul de monitorizare a climatului etic,programul de auditul eticii si codul de etica si conduita in afaceri.

Ofiterul de etica este reprezentantul echipei de conducere responsabil cu operatiile cotidiene ale eticii in afaceri:

• Coordoneaza desfasurarea si implementarea programului de etica.
• Desfasoara si intretine standardele si procedurile de conduita,precum si politicile aferente care vor ghida angajatii in proiectarea expectantelor.
• Instituirea si coordonarea monitorizarii controalelor si masurilor care trebuie urmate.[2]
• Instituie si fondeaza un consiliu de etica reprezentativ pentru toate nivelele organizatiei.
• Implementarea si coordonarea programelor de comunicare si instruire pentru intreaga firma,pentru a se asigura ca toti angajatii intra in contact si cunosc standardele.
• Monitorizarea si evaluarea programului de etica pentru modificarile periodice cand acestea se impun.
• Reactionarea adecvata cand sunt incalcate standardele ,incluzand raportarea directa a echipei de conducere sau organisme externe ,atunci cand sunt incalcate legile.
• Intocmirea rapoartelor trimestriale cu privire la statusul programelor de etica.
• Fondarea unor canale interne de raportare,incluzand,dar nu limitand,o linie directa,unde angajatii si cei interesati pot obtine ajutor sau pot raporta preocuparile fara teama de consecinte.

Consiliul sau comisia de etica a afacerii serveste in principal drept "consilier" pentru stabilirea politicilor de rezolvare a problemelor si a monitorizarii programului de etica.

Este formata din reprezentanti ai managementului financiar-executiv,afaceri generale,resurse umane si afaceri publice.Este recomandat sa aiba o larga reprezentare, din toate departamentele si nivelele, fapt care conduce la minimizarea rezistentei in acceptarea programului si a mesajului sau.

In Romania au fost infiintate astfel de organisme,numite atat Comisii, cat si Consilii.

Obiectivul acestora este de a solutiona diferentele aparute sau reclamate, de a oferi consultanta si de a monitoriza modul de aplicare al codului etic.Acestea sunt structuri ale organizatiei,se subordoneaza Senatului sau Consiliului Director si functioneaza pe baza unui statut aprobat de acestea.

In Art. 132,alin. 1 din Legea pentru infiintarea Comisiei Nationale pentru Statut,Etica si Litigii,apare consemnat faptul ca:"In fiecare organizatie judeteana si in organizatia Municipiului Bucuresti se alege o Comisie Judeteana de Statut,Etica si Litigii( CJSEL,respectiv CMBSEL) compusa dintr-un presedinte ales de CCJ(CCMB) si 4 membrii alesi de BJP(BPMB).

Comisia Nationala de Etica este un proiect care inca nu a fost dat publicitatii.Autorii acestui proiect au reusit performanta de a prevedea sanctiuni juridice pentru incalcarea unor principii etice; astfel ca,fiind,"norme de etica", prevederile acestiu proiect nu au caracter de recomandare.

Una din erorile fundamentale ale mediului romanesc de afaceri consta in suprapunerea si confuzia dintre actionariat si management.De aici,falsa idee ca, a face o afacere, este sufficient sa detii capitalul necesar si o reteta de castig. Ori, a face afaceri inseamna:a avea o idee buna, un proiect sau,mai mult, o viziune si a imagina acest proiect ca activitate aducatoare de profit in conditiile legii si respectand interesele comunitatii; a elabora strategii, adica, a proiecta acea idee in timp, anticipand evolutia ei si asteptarile celorlalti; a planifica, a impartii viitorul in etape, cu termenul si obiectivul lor precis; a organiza, adica a creea departamente cu sarcini specifice si precise, supuse unui aceluiasi obiectiv; si, nu in cele din urma, a comunica: a face cunoscute oferta si valorile si a intelege interesele celor de care depinzi.

In mediul romanesc de afaceri e greu de distins intre ilegalitate si imoralitate. Imaturitatea pietei,insuficienta legislative si opusul ei, suprareglementarea, permit specularea ambiguitatilor legislative si ingreuneaza crearea unui spatiu al normelor si practicilor etice in afaceri.

1.3. Morala si etica :

Au trecut 10 ani de la schimbarea radicala a sistemului social din Romānia si cānd citesti oricare din marile cotidiene centrale gasesti doua elemente omniprezente: reclamele la telefoanele erotice si cel putin un articol pe zi, care sa trateze un caz de coruptie, la nivel īnalt, din aproape toate domeniile din societatea romāneasca.

O cercetare facuta de Banca Mondiala arata faptul ca 51 % dintre firmele romanesti ofera mita pentru a-si īnlesni afacerile, acesta fiind un procent foarte ridicat īn comparatie cu firmele din celelalte state central si est-europene unde acest procent se situeaza la nivelul de 20 %, īn aceste conditii aproape 4% din venitul anual al firmelor reprezinta bani destinati oferirii de mita. Transparency International, o organizatie internationala a carui obiectiv īl reprezinta lupta īmpotriva coruptiei, efectueaza anual un amplu studiu de evidentiere a acestui fenomen īn 99 de tari, pozitioneaza Romānia, īn 1998 pe locul 61, cu "nota" 3,0, iar īn 1999 pe locul 67 īn ceea ce priveste lipsa coruptiei cu "nota" 3,3 , pe baza unui complex de 6 sondaje independente. Īn ceea ce priveste societatea romāneasca se poate observa ca ea este condusa mai mult de interese individualiste sau cel mult interese ale unul grup restrāns , decāt de principii care sa serveasca interesului national. Iar saracia, subdezvoltarea economica, violenta nu ar putea fi īnlaturate decāt prin cresterea gradului de cultura, educatie si desavārsire morala.

Astazi, se poate observa ca, aprecierile facute de Spiru Haret cu mult timp īn urma, referitoare la politica sunt īnca de foarte mare actualitate: "Ceea ce se cheama politica, nu este de multe ori decāt o textura de expediente, de meschine subtilitati, de mici intrigi, de josnicii marunte care, de altfel nu sunt īntodeauna atāt de marunt , īn loc sa fie ceea ce ar trebui sa fie, o stiinta foarte dificila, cladita spre baze sigure si solide".

Ce este morala?

"Dictionarul explicativ al limbii romāne", prin editia sa din 1975 defineste morala ca fiind: "ansamblul normelor de convietuire, de comportare a oamenilor unii fata de altii si fata de colectivitate, si a caror īncalcare nu este sanctionata de lege, ci de opinia publica". Īn Dictionarul limbii franceze "Petit Robert", prin editia sa din 1982 defineste morala ca fiind: "stiinta binelui si raului; teoria actiuni umane īn calitatea ei de a fi supusa datoriei si au ca scop binele; ansamblul de reguli de conduita considerate de o maniera absoluta; ansamblu de reguli de conduita care decurg dintr-o anumita conceptie despre morala".

Thomas Maltus preciza īn "Principles of Political Economy" (1820), ca "Economia politica are cu mai multe relatii cu morala si politica decāt cu stiintele matematice".

La baza moralei stau cāteva principii: principiul demnitatii, principiul responsabilitatii, principiul libertatii, principiul solidaritatii, principiul dreptatii si principiul caritatii.

Modelul unui cod de etica profesionala.

Sursa unei morale si etici sanatoase

Pe bancnotele celui mai puternic stat, SUA, gasim scris: "We trust īn God", dar nu ceea ce scrie pe banii americani a determinat, īn prezent, pozitia economica a acestei tari. Pozitia acestei tari, īn ierarhia mondiala, se datoreaza īnsusiri unor principii ce īsi gasesc radacini adānci īn cartea care sta la baza religiei crestine: Biblia. Astfel documente istorice dovedesc faptul ca cel mai important document al Statelor Unite ale Americii: Constitutia, īsi are sursa de inspiratie īn Sfintele Scripturi. Cāteva din afirmatiile persoanelor ce s-au ocupat de redactarea textului acestui document, care sta la baza sistemului social american, considerat ca fiind unul dintre cele mai reusite, pot sa argumenteze aceasta afirmatie.

Benjamin Franklin, fizician si om politic, declara īnaitea momentului īnceperii redactarii textului Constitutiei: ".am trait o viata īndelungata, si cu cāt īnaintez īn vārsta gasesc dovezi tot mai convingatoare despre acest adevar: <ca Dumnezeu conduce treburile omului>. si daca, o rāndunica nu poate cadea la pamānt fara stirea Lui, se poate oare ca un imperiu sa se ridice fara ajutorul Sau? Gasim asigurari īn Sfintele Scripturi, ca daca Domnul nu zideste o casa, cei care o construiesc, lucreaza īn zadar. Eu cred aceasta cu tarie, si mai cred ca fara ajutorul Sau, si fara contributia Sa, nu vom progresa īn aceasta constructie politica, mai mult decāt ziditorii turnului Babel; vom fi dezbinati de interesele noastre marunte, proiectele noastre se vor duce de rāpa, noi īnsine vom ajunge de rās si de pomina pentru vremurile viitoare".

George Washington, primul presedinte al SUA, afirma: "Mai mult decāt orice altceva, īnvatatura Bibliei a avut o influenta binefacatoare asupra omenirii, a adus multe binecuvāntari asupra omenirii".

John Adams, al doilea presedinte al SUA, afirma: "Prima si probabil singura carte care merita sa fie studiata de toti este Biblia".

Thomas Jefferson, afirma: " Am spus si voi mai spune: studierea atenta a Bibliei te va transforma intr-un cetatean mai bun".

Abraham Lincoln, un alt presedinte al SUA, afirma: "Īmi este de folos sa citesc Biblia. Caut sa īnteleg cāt pot de mult din ea, iar ce nu pot īntelege accept prin credinta. Facānd si tu asa vei fi un om mai bun, vei trai mai bine, vei muri īn pace".

William H. Seward, ministru al SUA, contemporan cu Abraham Lincoln, afirma: "Nu stiu cāt timp poate rezista forma de guvernare republicana īn cazul īn care poporul se īndeparteaza de Biblie". si cāt a putut rezista forma de guvernare republicana, īn cazul tarilor a caror politica de guvernare se baza pe o doctrina declarat ateista, se poate vedea urmarind firul istoriei a tarilor foste comuniste.

1.4 Etica responsabilitatii in afaceri

Geneza si consacrarea economiei de piata constituie un proces complex ce presupune mecanisme si institutii purtatoare de valori, norme si principii adecvate competitiei. Afirmarea pietii ca mecanism al valorizarii sociale este īn esenta conditionata de fenomene specific economice cu un mare grad de obiectivitate. Functionarea optima a regulilor pietii este, la rāndul sau, determinata de calitatea mediului sociologic, de cultura si valorile morale propuse si exprimate. Cultura si ethosul unei comunitati sunt vector si surse din care se aprovizioneaza comportamentul. Ele definesc, īn zona de maxima obiectivitate a economicului, limitele si permisibilitatile, acceptabilul si inacceptabilul, dezirabilul si indezirabilul. De aceea calitatea si functionalitatea normelor si valorilor care regleaza mediile comunitare sunt suporturile producerii si reproducerii unui anumit model de conduita si comportament īn afaceri. Fireste, īntr-o societate sunt create structuri si institutii, norme si reguli, īn special de natura juridica, solicitate sa promoveze acele valori existentiale care sunt compatibile cu asteptarile oamenilor. Economia de piata este īnsa o concurenta deschisa. Finalitatea competitiei este profitul. Regulile de conduita sunt, la limita, conditionate de calcul.

Fara īndoiala, societatea romāneasca, aflata īntr-o tranzitie ce a depasit deja pragul limita, evolueaza spre economia de piata, īn centrul careia actorul principal este afacerea. Din pacate mediul sociologic si mecanismele promovate contin multiple disfunctii a-tipice pentru economia de piata. Efectele perverse si indezirabile generate de precaritatea mediului socio-economic sunt datorate esecurilor succesive si repetate ale puterii politice īn edificarea economiei concurentiale. Puterea politica de pāna acum a esuat īn asumarea eficienta a responsabilitatii, abandonānd dubla obligatie: obligatia cetatenilor de a se supune si obligatia guvernantilor de a satisface cerintele cetatenilor.
Incapacitatea sau lipsa vointei politice īn asumarea responsabilitatii genereaza multiple efecte ce pun īn situatie critica etica afacerii. Pentru ca un mediu ostil afacerii va naste comportamente a-tipice, tulburānd sistemul de valori etice. Birocratia, coruptia, fiscalitatea excesiva, penuria de politici sectoriale stimulative etc., sunt inamici ai economiei libere. Īn efortul de supravietuire actantii business-ului sunt determinati sa abandoneze codurile de conduita ale deontologiei specifice. Relatia dintre etica afacerii si etica politicii este fundamentala.